2,049 matches
-
psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi orice persoană fizică sau juridică, dezlegare fundamentată pe interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 2 lit. b) și art. 16 din actul normativ menționat anterior. În motivare, a învederat că argumentele care justifică o astfel de soluție pornesc de la expunerea de motive și art. 1 ale Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
legea sus-menționată o dă operatorului rezultă că acesta poate fi orice persoană fizică sau juridică care desfășoară ori intenționează să desfășoare operațiuni de natura celor prevăzute de același act normativ, legea necircumstanțiind în niciun fel natura acestor operațiuni. Deopotrivă, a învederat c�� un alt argument este faptul că art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, stabilește că subiect activ al
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
privind înființarea secțiilor de votare din țară, în privința cărora regula este aceea a caracterului lor fix. 7. Cu privire la încălcarea art. 62 alin. (1) din Constituție, se arată că votul exprimat prin corespondență nu respectă caracterul direct al votului. Astfel, se învederează faptul că, după ce cetățeanul a preluat plicul care conține buletinul de vot, nimeni nu controlează și este imposibil de controlat dacă cel care votează și introduce în plic buletinul este efectiv cetățeanul respectiv sau o altă persoană care votează în locul
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
în interesul legii, apreciind întemeiată opinia potrivit căreia dispozițiile art. 59 din Legea nr. 263/2010 și ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat. Reprezentantul procurorului general a învederat că sintagma "nevăzători", în sensul aplicării prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 și, respectiv, ale art. 59 din Legea nr. 263/2010 , vizează persoanele cu handicap de tip vizual, fără a distinge în funcție de gradul de handicap
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
fost preluată în Legea nr. 263/2010 , în conținutul art. 59, potrivit căruia: "Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare." S-a învederat că ambele texte de lege au fost interpretate și aplicate diferit, atât la nivelul caselor teritoriale de pensii, cât și la nivel jurisprudențial. II. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
lege legiuitorul nu distinge cu privire la gradul de handicap, ci numai sub aspectul tipului de handicap, respectiv cel vizual și celelalte tipuri de handicap. În acest context, în considerarea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, Avocatul Poporului a învederat că normele menționate nu deosebesc între diversele categorii de nevăzători și nu reglementează diferit situația celor care au un grad de handicap grav față de cei care sunt încadrați în grad de handicap accentuat, așa cum este stipulat pentru persoanele încadrate în
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
din Legea nr. 263/2010 se aplică și persoanelor cu gradul de handicap accentuat. V. Opinia procurorului general Prin punctul de vedere înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, înregistrat sub nr. 26.422 din 6 iulie 2015, s-a învederat că, în aplicarea dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 59 din Legea nr. 263/2010 , noțiunea "nevăzător" semnifică persoana cu deficiența funcției vizuale, prin raportare la tipul handicapului, indiferent de gradul de handicap
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
3/2013 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 99D/2015 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent învederează Curții că autorul excepției a transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar punctul său de vedere asupra excepției, apreciind că este neîntemeiată. 4
DECIZIE nr. 657 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266624_a_267953]
-
modificările și completările ulterioare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de doamna Daniela Maftei, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 2.915/1/2015 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum și faptul că, urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
momentul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, conform dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, interpretate în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 . Deopotrivă, a învederat că raportul întocmit de judecătorul-raportor a fost depus la dosarul cauzei la data de 15 septembrie 2015, soluția propusă fiind de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
inadmisibilă. În cuprinsul aceleiași adrese s-a comunicat faptul că Secția judiciară a unității de parchet sus-menționate nu are în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând problema de drept dedusă dezlegării. A mai învederat că raportul a fost comunicat și inculpatului G. M., care a formulat concluzii scrise cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Subsecvent acordării cuvântului asupra eventualelor chestiuni prealabile, constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, președintele Completului
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
de drept constituțional ale deciziei Curții Constituționale nu sunt precizate în corpul deciziei instanței constituționale, instanțele judecătorești au competențe subsidiare de a identifica și de a arăta ele însele care sunt efectele acesteia. Raportat la argumentele prezentate, reprezentantul parchetului a învederat că, în cuprinsul Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curții Constituționale, se arată în mod explicit care este momentul în care se consumă infracțiunea prevăzută de art. 336 din Codul penal, respectiv cel al depistării în trafic a
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
sale poartă asupra neconstituționalității dispozițiilor legale, hotărârile instanței supreme nu pot statua decât asupra modului de interpretare și aplicare a conținutului normelor juridice, neputând viza deciziile Curții Constituționale și modul în care pot fi interpretate efectele acestor hotărâri. Totodată, a învederat că, întrucât Curtea Constituțională a statuat asupra caracterului general obligatoriu atât al considerentelor, cât și al dispozitivului deciziilor sale, în situația în care Curtea s-a pronunțat în chiar cuprinsul deciziei sale cu privire la efectele cu relevanță constituțională ale acesteia, instanțele
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză; ... b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată; ... c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266208_a_267537]
-
de corecție prevăzut de art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , apreciind că acesta se aplică retroactiv cu 1 ianuarie 2013. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, învederează faptul că din motivele de neconstituționalitate invocate de autorul excepției, acestea privesc, de fapt, modalitatea de interpretare și aplicare a reglementării legale criticate, ceea ce excedează atribuțiile Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin
DECIZIE nr. 606 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266841_a_268170]
-
specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare. 2. Examenul jurisprudențial Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național referitor la aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităților specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
pot fi pertinent reținute în cauză susținerile reclamantei care apreciază nelegalitatea acestui criteriu prin raportare la situația juridică a societăților aflate în procedura falimentului. În ceea ce privește criteriul potrivit căruia vehiculele deținute în regim de închiriere nu pot participa la atribuirea traseelor, învederăm instanței de judecată faptul că acesta urmărește, ca un prim aspect, continuarea investițiilor în autovehiculele performante, confortabile și mai puțin poluante, adaptate condițiilor existente în România, cu care să se presteze în mod real și continuu servicii de transport pe
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 1.929 din 11 iunie 2013 referitoare la pronunţarea asupra cauzei de contencios administrativ şi fiscal formulate de reclamanta S.C. NIC GIL IMPEX - S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul TranSporturilor, Consiliul Concurenţei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect "anulare act administrativ". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268640_a_269969]
-
conferă utilizatorului anumite drepturi reale, iar la termenul prevăzut în contract beneficiarul își poate manifesta opțiunea de a cumpăra vehiculul respectiv. În ceea ce privește criteriul de evaluare prevăzut la punctul 9 din anexa nr. 2 la ordin, pentru susținerea legalității acestei prevederi învederează că eliminarea operatorului de transport rutier de la atribuirea traseelor județene, în cazul în care înregistrează obligații restante la bugetul centralizat al statului, conform certificatului de atestare fiscală, urmărește reducerea evaziunii fiscale și a datoriilor pe care operatorii de transport le
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 1.929 din 11 iunie 2013 referitoare la pronunţarea asupra cauzei de contencios administrativ şi fiscal formulate de reclamanta S.C. NIC GIL IMPEX - S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul TranSporturilor, Consiliul Concurenţei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect "anulare act administrativ". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268640_a_269969]
-
în interes general, asigurând plata taxelor, impozitelor, contribuțiilor etc. la bugetul general consolidat. La dosarul cauzei s-au depus ordinul contestat, înscrisurile de la baza acestuia, dovada procedurii prealabile și alte înscrisuri. Pârâtul Consiliul Concurenței a formulat întâmpinare prin care a învederat, în esență, că nu se circumscrie subiectelor vizate de art. 16^1 din Legea nr. 554/2004 și, prin urmare, nu are legitimare procesuală pasivă. În raport cu susținerile pârâtului Consiliul Concurenței, Curtea a apreciat că acesta invocă excepția lipsei calității procesuale
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 1.929 din 11 iunie 2013 referitoare la pronunţarea asupra cauzei de contencios administrativ şi fiscal formulate de reclamanta S.C. NIC GIL IMPEX - S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul TranSporturilor, Consiliul Concurenţei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect "anulare act administrativ". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268640_a_269969]
-
din Legea nr. 285/2010 ], trecerea judecătorilor și procurorilor într-o altă tranșă de vechime în funcție reprezentând o promovare. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 18. Curtea de Apel Pitești, prin Adresa nr. 10/ A/21 aprilie 2015, a învederat că practica acestei instanțe a fost unitară în sensul admiterii cererilor prin care reclamanții au invocat discriminarea față de alți colegi, discriminare cauzată de modalitatea de aplicare a dispozițiilor din legile de salarizare în vigoare după data de 1.01.2011
DECIZIE nr. 32 din 19 octombrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind personalul plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269053_a_270382]
-
Legea nr. 165/2013 , excepție ridicată de același autor în Dosarul nr. 16.629/3/2014 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. 5. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent învederează Curții că, și în acest dosar, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis un punct de vedere cu privire la excepție, prin care apreciază că aceasta este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. 7. Curtea, din oficiu, pune în discuție
DECIZIE nr. 805 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4), art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269031_a_270360]
-
contrar Constituției. De altfel, în același sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 11 din 14 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003. Curtea reține, așadar, că aspectele învederate de autorii excepției de neconstituționalitate sunt probleme ce nu intră în sfera contenciosului constituțional, ce țin de interpretarea și aplicarea legii, fiind apanajul exclusiv al instanțelor judecătorești. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și
DECIZIE nr. 695 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (1)-(3) şi (8)-(10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267732_a_269061]
-
descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză; ... b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată; ... c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267336_a_268665]
-
a prestigiului justiției. Aceste nemulțumiri ale petenților sunt neîntemeiate în raport cu faptul că dispozițiile din Legea nr. 317/2004 se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, iar inserarea în textul criticat a acestor reglementări nu este oportună; mai mult, aspectele învederate de autorii excepției sunt chestiuni de lege ferenda, a căror soluționare excedează competenței Curții Constituționale. 11. În continuare, se arată că nu se poate reține existența unei situații de discriminare între magistrați și alte categorii profesionale, având în vedere tocmai
DECIZIE nr. 774 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
de art. 133 și 134 din Constituție, stabilindu-se în mod expres condițiile a căror îndeplinire este verificată de instanța disciplinară pentru a se dispune, în final, măsura suspendării provizorii din funcție a magistratului. 22. Celelalte aspecte pe care le învederează autorii excepției de neconstituționalitate, respectiv modalitatea de ducere la îndeplinire a măsurii suspendării provizorii, procedura de urmat, efectele acesteia asupra persoanei vizate și a altor subiecți de drept sau sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării condițiilor de fond și formă, sunt
DECIZIE nr. 774 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]