3,158 matches
-
procesului de integrare în viața de școlar. Școala trebuie să rămână pentru copil instituția în care păstrează o activitate obligatorie și sistematică specifică, în care copilul duce o muncă planificată, disciplinată.. În școală el capătă un statut nou, statutul de școlar, și este investit cu roluri noi, roluri de școlar, școala însăși având un statut al ei, de instituție specializată în instruirea și educarea copiilor și a tineretului, statut pe care i l-a conferit societatea, și a cărei rol îi
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
să rămână pentru copil instituția în care păstrează o activitate obligatorie și sistematică specifică, în care copilul duce o muncă planificată, disciplinată.. În școală el capătă un statut nou, statutul de școlar, și este investit cu roluri noi, roluri de școlar, școala însăși având un statut al ei, de instituție specializată în instruirea și educarea copiilor și a tineretului, statut pe care i l-a conferit societatea, și a cărei rol îi este conferit de societate în folosul și în interesul
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
l-a conferit societatea, și a cărei rol îi este conferit de societate în folosul și în interesul ei. În clasă, un loc important îl ocupă persoana învățătorului, care, pentru a ușura procesul de adaptare a copiilor la viața de școlar și pentru a dirija cu eficiență acest proces, trebuie să nu rămână în fața lor numai omul de la catedră, posesor de cunoștințe și exponent al exigențelor disciplinei muncii intelectuale, ci trebuie să fie conștient de nobila sarcină ce îi revine, de
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
timp să fie și deținătorul autorității, al disciplinei. Prin dubla sa calitate, de deținător de cunoștințe și prin sarcina de educator, învățătorul sau profesorul, poate și trebuie să urmeze delicatul proces de adaptare sau integrare a elevului la viața de școlar, adaptare ce se realizează pe două direcții: formarea și disciplinarea activității intelectuale și socializarea atitudinilor. Un alt factor pe care copilul-elev îl întâlnește în clasă este colegul său, copil ca și el. Prin forța lucrurilor, colegii vor intra într-un
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
atitudinilor. Un alt factor pe care copilul-elev îl întâlnește în clasă este colegul său, copil ca și el. Prin forța lucrurilor, colegii vor intra într-un sistem de relații de diverse forme, relații pe care le presupun și obligațiile de școlar, dar și atributele copilăriei. Relațiile dintre colegi sunt, pe temeiul vârstei, cele care contribuie cel mai mult și în mod spontan la integrarea copilului în mediul și obligațiile școlare, deoarece viața în comunitatea școlară are un efect contaminant și nu
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
va ocoli tocmai acest factor atât de important pentru succesul activității sale, rețeaua afectivă a interrelațiilor școlare trebuind să cuprindă cum este firesc, și persoana sa. 2. Integrarea copilului în regimul școlar În obișnuirea copilului cu statutul și rolul de școlar, nu trebuie să se facă greșeala de a neglija statutul și rolul familial cu care este obișnuit copilul. De aici necesitatea psiho-pedagogică de a transfera asupra statutului și rolului de școlar ceea ce se poate transfera din statutul și rolul familial
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
școlar În obișnuirea copilului cu statutul și rolul de școlar, nu trebuie să se facă greșeala de a neglija statutul și rolul familial cu care este obișnuit copilul. De aici necesitatea psiho-pedagogică de a transfera asupra statutului și rolului de școlar ceea ce se poate transfera din statutul și rolul familial. Mai concret, școala trebuie să acorde afecțiune necesară micilor elevi. Pe lângă aceasta, este bine ca o parte din activitățile școlare să aibă un caracter de joc, tot prin joc urmând ca
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
de disponibilitățile și de atitudinea copiilor față de acest proces. Ori, din această perspectivă, copiii se împart în două grupe distincte: ce-i ușor adaptabili și cei dificili. Copiii ușor adaptabili mai ales sub raportul disciplinei și al vieții sociale de școlar, sunt în general, după cum am văzut, cei ce au frecventat o grădiniță sau au avut un statut familial pozitiv, părinții dovedindu-se preocupați de sensibilizarea lor pentru școală și în același timp de a le crea o imagine reală a
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
exerciții pentru stimularea încrederii în posibilitățile de exprimare în fața cuiva care te ascultă atent, exerciții pentru dezvoltarea spiritului de observație. Părinții în fața procesului instructiv-educativ Intrarea copilului în școală ridică probleme cu totul speciale părinților care au acum în fața lor un școlar ce trebuie să răspundă unor sarcini și îndatoriri noi. Acest nou rol și statut al copilului condiționează restructurarea întregii sale activități. Școala îi transformă programul de acasă, iar acasă familia trebuie să organizeze viața în așa fel încât să contribuie
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
de acasă, iar acasă familia trebuie să organizeze viața în așa fel încât să contribuie la o cât mai bună integrare în activitatea și viața școlii. Acțiunile celor două colective-familial și școlar - se interferează având ca rezultat pe plan educațional - școlarul. În clasă, copilul a devenit școlar, este un individ aflat într-o colectivitate mai mare, cea a clasei, însă revenind acasă este din nou centrul atenției grupului său familial. Activitatea fundamentală a copilului devine, începând cu această etapă - învățătura. Dată
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
asemenea tip de activitate, copilul nu mai iese obosit, plictisit și fără stare emoțională pozitivă necesară receptării în continuare a tehnicilor scrisului. Se impune să nu obosim elevul cu exerciții suplimentare, plicticoase, obositoare și neeficiente. Dacă scrisul ridică probleme deosebite școlarilor mici, cititul nu este nici el mai ușor, deși din exterior privit, lasă impresia unei activități cu un grad mai mic de dificultate. Nenumărați părinți au menționat necesitatea ajutorului la scris (mulți au semnalat dictările, ca supliment al exercițiilor făcute
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
pot acționa cu multă eficacitate, alegând jucăriile și jocurile cele mai potrivite, pentru o bună dezvoltare conformă cu particularitățile specifice personalității copilului. Ridicarea nivelului coeficientului de inteligență promovează o adaptare și o integrare din ce în ce mai adecvată în procesul instructiv-educativ. Lumea activităților școlarului mic este un amestec al lumii al învățăturii și jocului, a timpului liber și muncii. Munca școlarului este o activitate sistematizată, având un început, o cale și o finalizare. Părinții pot influența copilul în vederea desăvârșirii muncii făcute de școală. În
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
cu particularitățile specifice personalității copilului. Ridicarea nivelului coeficientului de inteligență promovează o adaptare și o integrare din ce în ce mai adecvată în procesul instructiv-educativ. Lumea activităților școlarului mic este un amestec al lumii al învățăturii și jocului, a timpului liber și muncii. Munca școlarului este o activitate sistematizată, având un început, o cale și o finalizare. Părinții pot influența copilul în vederea desăvârșirii muncii făcute de școală. În încheiere, consider că numai printr-o colaborare școală-familie se poate ajunge la obținerea rezultatelor bune, dat fiind
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
de diferite acțiuni (metode) de cunoaștere și de transformare (modelare) specifică personalității lor. Aceste acțiuni au caracter conștient, normativ, informativ și formativ. Tema lucrării " Abilitati practice - Metodologie " încearcă să scoată în evidență că și în învățământul primar stimularea creativității micilor școlari este determinată în mod hotărâtor de natura și conținutul activităților, de metodologia aplicată în acest scop, precum și de accentuarea aspectului formativ. A crea înseamnă a produce (a genera) ceva nou în raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Lucrarea de față
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
practice, tehnica de lucru și vârsta se află într-un raport de codiționare, rolul nosru este de a alege pe cele ce corespund particularităților psihologice generale și individuale ale elevilor. Alegerea va fi bună dacă acestea le vor oferi micilor școlari nu numai o încărcătură de cunoștințe de specialitate, ci posibilități nelimitate de a-și exprima propriile viziuni, de a trăi "descătușarea", de a simți libertatea de exprimare. Din ansamblul metodelor generale, la acest obiect de învățământ, cel mai des am
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
activitatea didactică, jocul imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce varietate și o stare de bună dispoziție, de veselie, de destindere, ceea ce previne apariția monotoniei și a plictiselii, a oboselii. Jocul fortifică energiile intelectuale și fizice ale școlarilor, generând o motivație secundară, dar stimulatorie. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învățământul consolidează, precizează, sau chiar verifică cunoștințele elevilor, le îmbogățește sfera de cunoștințe, pune în valoare și antrenează capacitățile creatoare ale acestora. Eficiența jocului
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
practice, tehnica de lucru și vârsta se află într-un raport de condiționare, rolul nostru este de a alege pe cele ce corespund particularităților psihologice generale și individuale ale elevilor. Alegerea va fi bună dacă acestea le vor oferi micilor școlari nu numai o încărcătură de cunoștințe de specialitate, ci posibilități nelimitate de a-și exprima propriile viziuni, de a trăi "descătușarea", de a simți libertatea de exprimare. Însușirea tehnicilor folosite in cadrul orelor de abilitati practice sub formă de joc
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
special neuronii voluminoși, însă la această vârstă nu se pot distinge încă nucleii specifici adultului. Formațiunea reticulată și substanța neagră sunt bine diferențiate, dar nu conțin încă pigmentul caracteristic până la vârsta pubertară” (Demeter, A., 1994, pag. 25). „Emisferele cerebrale ale școlarului antepubertar, din punct de vedere histologic, se aseamănă cu cele ale adultului dar, între câmpurile corticale, limitele nu sunt încă întotdeauna clare și precise. În substanța albă a emisferelor se găsesc celule ganglionare izolate, al căror număr crește după această
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
omis în răspunsul la lecție crește. În același sens el își dă seama relativ clar ce a greșit în activitatea pe care a efectuat-o. Influențat de integrarea în mediul școlar cu rezonanțe largi în plan psihic, de personalitate, afectivitate, școlarul mic este supus unor solicitări net crescute, resimțite diferit în funcție de dezvoltarea sa biologică. Referitor la dezvoltarea intelectuală, după 9 ani, copiii de sex diferit încep să se separe în mod spontan în jocuri. Copilul devine mai meditativ, se atenuează caracterul
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
lui Olweus, bullying-ul se referă la acțiunile negative repetate și îndelungat exercitate de o persoană sau mai multe persoane asupra uneia sau altor persoane. Acțiunile negative sunt cele care lezează, rănesc sau incomodează o altă persoană (în cazul de față, școlarii) prin intermediul atingerii fizice, verbale, gestice, mimice. Având în vedere faptul că, de cele mai multe ori, se aveau în vedere acțiunile agresive, fizice exercitate asupra școlarilor, Leymann conservă termenul de mobbing pentru acțiunile agresive psihologice exercitate în mediile organizaționale asupra oamenilor la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Acțiunile negative sunt cele care lezează, rănesc sau incomodează o altă persoană (în cazul de față, școlarii) prin intermediul atingerii fizice, verbale, gestice, mimice. Având în vedere faptul că, de cele mai multe ori, se aveau în vedere acțiunile agresive, fizice exercitate asupra școlarilor, Leymann conservă termenul de mobbing pentru acțiunile agresive psihologice exercitate în mediile organizaționale asupra oamenilor la locul de muncă. Conceptul de mobbing, în viziunea lui Leymann, este mai aproape de una din cele două forme de bullying descrise de Olweus, și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale acestei lucrări. Acum vom aminti, printre acești factori, mediul socio- familial, particularitățile somato- psihice, aptitudinile și experiența lingvistică și, nu în ultimul rând, dezvoltarea suficientă (corespunzătoare) a vocabularului oral și motivația pentru comunicare. Spre deosebire de vorbirea preșcolarului, limbajul oral al școlarului mic este mai corect, mai bogat și mai nuanțat. Aceasta nu înseamnă că problemele de comunicare ale elevului au dispărut. Confruntându-se cu materia cuvântului pentru a învăța să-l scrie și să-l citească, copilul trebuie să fie, în
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
fie, în primul rând, atent la mai multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/ grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apare în planul achiziției scris- cititului. Practica pedagogică arată, de pildă, că școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii sunt pur și simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai riguroasă organizare mentală și reglare conștientă a actelor motrice, kinestezice, vizuale și auditive. În procesul instrucției școlarul mic își dezvoltă auzul fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo- motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel, premisele însușirii citirii și scrierii pot fi grupate în condiții generale ale dezvoltării fizice, perceptiv- motorii
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
scrierii sunt date de erori la nivel literar, erori sintactice și erori de punctuație. Cu alte cuvinte, randamentul activității grafico- verbale a copilului este inferior celui scontat în raport cu vârsta și capacitatea intelectuală, dar și cu nivelul de instrucție și educație. Școlarul disgrafic face frecvente omisiuni, confuzii, substituiri, inversări, adaugiri de litere, silabe, cuvinte, erori de punctuație sau erori ce țin de aspectele caligrafice (mărimea și orientarea literelor, înclinarea și legarea literelor de mana, încadrarea în pagină etc.). Frecvent micii elevi pot
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]