2,363 matches
-
mai bine ce dureri concrete au dat naștere socialismului de altădată. Socialiștii au criticat formele noi, pentru că erau în dauna unor clase vechi, "reacționare". În lupta lor practică, au luptat mai în special pentru una din aceste clase "reacționare", pentru țărănime. * Să vedem acum mai amănunțit cum critică socialiștii pe acei pe care Eminescu i-a numit "roși" și pe care ei îi numeau "burghezi". Vom vedea că și aici critica socialiștilor e la fel cu a lui Eminescu. Socialiștii, dacă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Istoria va învinui cu drept cuvânt pe tinerimea de la 1848 cum că a copiat fără critică instituțiile burgheze, atunci când aceste instituții arătaseră ce frumuseți cu-prind"1. Prin această critică, socialiștii înțelegeau alegerea ace-lor lucruri care ar fi fost favorabile... țărănimii și meseri 1 "Revista socială", p. 396. așilor, deoarece procesul pe care-l fac "burghezimii" e, cum am văzut, făcut în numele acestor clase! Această clasă, "burghezia" - zic socialiștii, ca și Eminescu -, venită din Paris, cu gusturile exigente și stricate, având
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
p. 404, 423, 426, 434. Pentru aceasta, să vedem atitudinea lor față de alte probleme - acolo unde, nefiind vorba de politică, unde programul neimpunîndu-le nimic, putea să apară fondul lor adevărat. Acești reprezentanți ai claselor vechi și mai cu seamă ai țărănimii în privința limbii și a literaturii au fost și în teorie, dar mai cu seamă în practică, adevărați "țărăniști" cu o nuanță de "moldovenism", ducând principiile și procedeele școlii critice moldovenești până la extrem. Socialiștii de pe atunci își fac un merit de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
viitoare"... Dar nici Eminescu nu crede (în majoritatea articolelor sale) realizabil idealul lui, și nici socialiștii. Și Eminescu și socialiștii se mărginesc la un program, mai vag al lui Eminescu, mai precis al socialiștilor, un program favorabil claselor mijlocii și țărănimii. Deosebirea dintre dânșii este numai politică. Eminescu este un conservator. Lui îi repugnă liberalismul politic, dar se resemnează. Se resemnează însă cu greu și, ca să dăm un exemplu care ilustrează totul, el e împotriva reducerii celor patru colegii electorale la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dată pe față prin retragerea lui C.A. Rosetti. Odobescu e ceea ce s-a numit mai târziu un "țărănist". Constatând că pământul e pe nedrept al "ciocoiului" și că țăranul e "rob", prevede că în curând pământul va fi "înapoiat" țărănimii. Mai mult. El nu se arată ca un poporanist, când, conștient de datoria ce o are față de țărănime, a cărei muncă îi dă posibilitatea să se cultive, se simte obligat să-i dea și el în schimb ceva din cultura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țărănist". Constatând că pământul e pe nedrept al "ciocoiului" și că țăranul e "rob", prevede că în curând pământul va fi "înapoiat" țărănimii. Mai mult. El nu se arată ca un poporanist, când, conștient de datoria ce o are față de țărănime, a cărei muncă îi dă posibilitatea să se cultive, se simte obligat să-i dea și el în schimb ceva din cultura pe care el o poate căpăta grație acelei munci a țărănimii 1. El vrea ridicarea politică a țărănimii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
conștient de datoria ce o are față de țărănime, a cărei muncă îi dă posibilitatea să se cultive, se simte obligat să-i dea și el în schimb ceva din cultura pe care el o poate căpăta grație acelei munci a țărănimii 1. El vrea ridicarea politică a țărănimii, participarea ei la trebile statului, prin schimbarea sistemului electoral și ridicarea ei culturală și economică, prin crearea de școli și bănci populare 2 . În deosebire de criticii "Junimii", el recunoaște că țara a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țărănime, a cărei muncă îi dă posibilitatea să se cultive, se simte obligat să-i dea și el în schimb ceva din cultura pe care el o poate căpăta grație acelei munci a țărănimii 1. El vrea ridicarea politică a țărănimii, participarea ei la trebile statului, prin schimbarea sistemului electoral și ridicarea ei culturală și economică, prin crearea de școli și bănci populare 2 . În deosebire de criticii "Junimii", el recunoaște că țara a progresat și exagerând, desigur, constată că fondul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a dat un aspect ridicol tuturor claselor, și acest ridicol este mahalaua pe care o zugrăvește Caragiale, mahalaua sufletească, recrutată din mai toate clasele. Numai boierimea, care a avut vreme și posibilitate să-și asimileze, în formă, această civilizație; și țărănimea, la care încă n-a ajuns, sau nu ajunsese "civilizația" aceasta pe vremea lui Caragiale, numai aceste clase nu i-au dat contingent în opera lui satirică - și, bineînțeles, nici intelectualii adevărați. Acum, evident, această "civilizație" străbate tot mai jos
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mandarinatului profesiunilor liberale (ca dl Maiorescu). Dar avem o dovadă, indirectă, ce e drept, chiar în opera sa literară, că marele nostru satiric face parte din categoria Eminescu, dintre intelectualii îndurerați de mizeria claselor de jos și în special a țărănimii. Cariera literară a lui Caragiale se împarte în trei perioade: întîia e a comediilor, în care atacă liberalismul; a doua, de care încă n-am vorbit, e a Năpastei, a Făcliei de Paști și a nuvelei Păcat; a treia, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din Năpasta e un asasin - nu-i vorbă, un criminal pasional! Ileana din Păcat e o ființă crudă. Dar nimene nu e ridicol! Caragiale n-a găsit, n-a văzut, nu l-a lăsat inima să vadă ridicolul în viața țărănimii, cum n-a găsit, n-a văzut, nu l-a lăsat inima să vadă ceva omenesc în viața claselor noi. Dar să mergem mai departe. Și în Năpasta și, mai cu seamă, în Păcat, Caragiale pune față-n față țărănimea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țărănimii, cum n-a găsit, n-a văzut, nu l-a lăsat inima să vadă ceva omenesc în viața claselor noi. Dar să mergem mai departe. Și în Năpasta și, mai cu seamă, în Păcat, Caragiale pune față-n față țărănimea cu clasele orășenești. Când toată "societatea" dintr-un orășel, senatori, magistrați, ofițeri, burghezi, își fac o plăcere proastă și crudă din scalîmbăturile nerușinate ale perversului vagabond or-fan, în vârstă de vreo opt-nouă ani, Mitu Boierul, numai "o țărancă bătrână, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care îi stă la inimă lui Caragiale, căci îl utilizează în ambele bucăți și îl prezintă cu multă insistență și cu o indignare abia conținută de obiectivitatea ce-i impun condițiile artei. Acest lucru e justiția celor de sus față de țărănime. În Momente, unde e vorba de clasele noi, când atinge justiția, ca în Boris Sarafoff!, Caragiale numai o ridiculizează. Ce-i pasă, pare-că, de chipul cum se face justiția între dânșii, cei din "mahala"? Când e vorba însă de țărănime
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țărănime. În Momente, unde e vorba de clasele noi, când atinge justiția, ca în Boris Sarafoff!, Caragiale numai o ridiculizează. Ce-i pasă, pare-că, de chipul cum se face justiția între dânșii, cei din "mahala"? Când e vorba însă de țărănime, Caragiale nu mai râde. Cine n-a tremurat de indignare, ori n-a plâns de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion nebunul, victimă a unei erori judiciare, căruia i s-au smuls prin bătaie, la instrucție, mărturisiri neadevărate, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îngrămădire de infamii poate e un defect - și o lipsă de realism -, apoi din punctul de vedere al concepției sociale a lui Caragiale ea e foarte interesantă, foarte caracteristică și foarte elocventă. Antipatia pentru clasele de sus și simpatia pentru țărănime Caragiale le-a exprimat și direct, o singură dată, în unicul său articol politico-social, din care am mai citat, Politică și cultură. "...această lume de strânsură ă clasele de sus î mișună aci deasupra unui element etnic hotărât. Sub tot
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din voința ei... Din toate acestea, la un loc, se pare că am avea dreptate, dacă am conclude că junimistul Caragiale a satirizat în opera sa noua stare de lucruri, mișcat de "suferințele și nevoile" claselor de jos, îndeosebi ale țărănimii. ...Îndeosebi ale țărănimii, căci mica burghezie din Muntenia, mai ales din orașele "revoluționare" București și Ploiești, a fost un instrument în mâinile patruzecioptiștilor și a căpătat imediat și ea fizionomia și atitudinea modernă, așa cum apare în schițele lui Caragiale 2
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Din toate acestea, la un loc, se pare că am avea dreptate, dacă am conclude că junimistul Caragiale a satirizat în opera sa noua stare de lucruri, mișcat de "suferințele și nevoile" claselor de jos, îndeosebi ale țărănimii. ...Îndeosebi ale țărănimii, căci mica burghezie din Muntenia, mai ales din orașele "revoluționare" București și Ploiești, a fost un instrument în mâinile patruzecioptiștilor și a căpătat imediat și ea fizionomia și atitudinea modernă, așa cum apare în schițele lui Caragiale 2. Și, poate, din cauză că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
orașele "revoluționare" București și Ploiești, a fost un instrument în mâinile patruzecioptiștilor și a căpătat imediat și ea fizionomia și atitudinea modernă, așa cum apare în schițele lui Caragiale 2. Și, poate, din cauză că l-a durut inima mai cu seamă de țărănime, care pe atunci n-avea de suferit de la evrei, 1 Momente etc., p. 323. 2 O altfel de mică burghezie, rămasă în stare mai patriarhală, pentru că a trăit departe de influența Bucureștilor, zugrăvește dl Sadoveanu din Folticeni în opera sa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poate fi definit după subiectele sale, ci după maniera sa. Și nici Creangă nu este țărănist. Ar fi curios ca un țăran ca el să fie țăran-ist. Acest "ist" înseamnă o aderare, și un țăran nu poate adera la țărănime. Dealtfel, nimeni nu l-a trecut vreodată printre țărăniști. Și, firește, nici poezia populară nu e țărănistă, pentru același motiv pentru care Creangă nu e țărănist. Țărănist literar e acela care imită pe țăran. Și dacă un tîrgovăț ar reuși
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Regat s-au întîmplat fenomene mari (concretizate în criza cea mare de la 1900), care au determinat o mișcare de regenerare prin întoarcerea către cei de jos. Din acest fapt au rezultat câteva sentimente noi: interes pentru viața concretă a țărănimii, dorința de a face din această clasă o valoare politică, încredere în rezultatul așteptărilor, așadar părăsirea subiectivismului și pesimismului, în sfârșit, stări sufletești ca ale intelectualilor ardeleni. (Cum se știe, chiar și cultura noastră din Regat începe să se ardelenizeze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Burghezia munteană în ascensiune, explică el, și-ar fi însușit grabnic noutățile și chiar exagerările, în vreme ce clasa boierinașilor din Moldova, revoluționară și ea, dar înfrîntă în lupta cu boierimea, a reprezentat, prin simpatie, interesele claselor apăsate, mai cu seamă interesele țărănimii. Este, prin urmare, creatoarea spiritului critic, reprezentat de M. Kogălniceanu, G. Asachi, C. Negruzzi și V. Alecsandri. Junimea nu a adus nimic nou față de vechiul spirit critic al vechii școli moldovenești din jurul "Daciei literare", crede Ibrăileanu, Eminescu și socialiștii au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și patosul susținerii specificului național, popular, care are deja o tradiție reprezentată de vechea critică moldovenească, în primul rând Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo. Recunoaștem meritele lucrării, pledoaria în favoarea spiritului democratic, atitudinea moderat națională, cultivarea dragostei față de limba poporului, față de țărănime. Calitățile științifice sunt modeste, iar metoda - nu dintre cele mai adecvate. Tirania modelului ideologic i-a impus unele neajunsuri: ignorarea unor scriitori (Eliade, Bălcescu, Grigore Alexandrescu), diminuarea rolului junimiștilor și al lui Titu Maiorescu, abordarea extrinsecă a operei literare, fixarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
operă. De asemenea, contribuții importante în gândirea economică au avut D. Fotino, I. Ionescu de la Brad și Golescu - Arapila care susțineau, mai întâi, desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor și apoi, dezvoltarea industrială și a economiei naționale în general. În interesul țărănimii asuprite de feudalism și-au impus ideile economice democratice și revoluționare personalități ca Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, Alecu Russo, ș.a.. Inițiatorul școlii economice protecționiste, Dionisie Pop Martin (1825 - 1865), a pus în slujba muncii sale intelectuale emanciparea economică
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Doctrina Mișcării Legionare Istoria Mișcării Legionare Sfârșitul unei domnii sângeroase Era libertății vol. I II Prizonieri ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6. Traian Herseni Mișcarea Legionară și țărănimea Mișcarea Legionară și muncitorimea 7. Victor Puiu Gârcineanu Din lumea legionară 8. Colecția ziarului Buna Vestire 9. Colecția Ziarului Cuvântul și multe alte cărți și reviste mai puțin cunoscute, apărute după anul 1989, care cuprind adevăr din istoria și spiritulitatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
responsabil. În numărul inaugural, ca și în numărul 17/1908, în articolul-program Către cărturarii noștri, semnat de Octavian Goga, este reamintită obârșia țărănească a intelectualității române, precum și datoria cărturarilor de a retransmite cultura spre lumea rurală: „Să-i dăm carte țărănimii noastre; carte înțeleasă [...]. Să-i dăm țăranului o gazetă cuminte și cinstită”. Sub acest aspect, Ț.n. se aliniază sămănătorismului și poporanismului epocii. În alt număr Goga completează programul: „Va fi de aici înainte o revistă culturală care va însemna
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]