12,690 matches
-
m-a chemat din sânul mamei mele și m-a numit de la ieșirea din pântecele mamei... Te pun să fii Lumină neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.” 5. pretinde titlul de “Amiral al Ocenului” și de vicerege în viitoarele ținuturi descoperite 6. plus o zecime din toată averea care va sosi în Europa din aceste ținuturi! Timp de 8 ani cere bani pentru vapoare. Refuzat de regii Italiei, Portugaliei, Angliei. Comisia regală de savanți portughezi a studiat proiectul lui Columb
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
Te pun să fii Lumină neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.” 5. pretinde titlul de “Amiral al Ocenului” și de vicerege în viitoarele ținuturi descoperite 6. plus o zecime din toată averea care va sosi în Europa din aceste ținuturi! Timp de 8 ani cere bani pentru vapoare. Refuzat de regii Italiei, Portugaliei, Angliei. Comisia regală de savanți portughezi a studiat proiectul lui Columb și l-a declarat pur și simplu de domeniul fanteziei, însuși autorul lui fiind un om
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
furau, nu trădau. În total, 5000 de oameni a vandut Columb. Întors acasă, în Spania, Columb se aștepta la o muștruluiala din partea regelui și a reginei, căci nu găsise încă minele de aur, iar rapoartele despre dezastrul administrării acestor noi ținuturi sosiseră demult. Dar, suveranii nu par prea supărați, îl mustra blând pentru atrocitățile făcute pe Hispaniola și se grăbesc să-l trimită în cea de-a treia călătorie (1498-1500), căci și portughezii plecau acum spre Lumea Nouă. În paranteză fie
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
țăranul e țăran, iar cavalerul e cavaler full-time = un pas înainte spre feudalism). Regii saxoni cedează o zonă danezilor, unde ei fac legea - "Danelaw" nr.1 și vreo 90 de ani rămân în York. Tot vikingii smulg de la francezi un ținut în 911, Normandia = Danelaw nr.2, de unde vor ataca în 1066 Anglia prin Wilhelm Cuceritorul și vor rămâne definitiv aici. Vikingii readuc obiceiurile de navigație în Marea Britanie, revitalizează comerțul, deschid piețe, orașele prind viața, berea de orz servită din corn
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
Statisticile date nu sunt deloc încurajatoare. Din contra. Urșii de la Bușteni, mici animăluțe! Noroc cu masivitatea elefanților, care ține la distanță jivinile fioroase! O plimbare de neuitat. Curiozitatea nedisimulată a autorului ne face să aflăm multe din obiceiurile locuitorilor din ținuturile prin care trece. În multe locuri nu există nici urmă de tehnologie. Veche sau actuală. Nimic! Totul e ca la începutul lumii! Îndrăgostit de alpinism, Cătălin este în al noulea cer când vede întreg lanțul muntos cu Dhaulagiri (8.167
TABLETA DE WEEKEND (100+10): PIERDUT ÎN NEPAL... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367527_a_368856]
-
capitala Madrid și orașul Barcelona, întreprinseră o scurtă incursiune în Portugalia, și bineînțeles în Lisabona, iar apoi se întoarseră în Spania. Cu această ocazie își îmbogățiră cunoștințele despre marii navigatori ai lumii, Cristofor Columb, Amerigo Vespucci, și Magellan. Apoi străbătură ținuturile din Franța - țara renumiților pictori Monet și Renoir, dar și a nemuritorului prezicător Nostradamus - și în final ajunseră la Paris. După câteva zile de hoinăreală prin parcurile și bulevardele pariziene, dar și de distracție prin cabarete cu cancanuri și vodeviluri
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
au avut loc la palatul Bukingam și în grădinile acestuia. Din nou Narcisa a avut ocazia să danseze cu foștii săi curtezani, dar mai ales cu prințul Wilhelm. După câteva zile părăsiră regatul insular, spre nemulțumirea lui Prințișor. El prefera ținuturile nordice sau muntoase. Îi plăcea și marea, dar nu pe plajă la soare unde se ofilea ca regina nopții care ziua își închide petalele, iar noaptea își desface floarea ca un evantai răspândind în jur un parfum amețitor. Nu suporta
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
joacă în ei, se stropesc cu apă din cascada iubirii. În tăcere aud cum plâng plopi. În ploaie te mângâi pe șold, pe suflet și simt cum arde lutul în mine. Tu-l stingi cu săruturi ce pleacă să umple ținutul de mine creat. Pânzele goale, de mult străine sunt acum pline de idealul visat. Tu ești dulce copilă, mister presari când respiri, cazi sau te ridici. Din adâncul pământului sau de pe fundul mării ai venit să îmi zici ce să
ÎȚI MULȚUMESC de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367602_a_368931]
-
joacă în ei, se stropesc cu apă din cascada iubirii. În tăcere aud cum plâng plopi. În ploaie te mângâi pe șold, pe suflet și simt cum arde lutul în mine. Tu-l stingi cu săruturi ce pleacă să umple ținutul de mine creat. Pânzele goale, de mult străine sunt acum pline de idealul visat. Tu ești dulce copilă, mister presari când respiri, cazi sau te ridici. Citește mai mult Îți mulțumesc Femeile frumoase vin și pleacă, doar tu rămâiîn brațele
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
ochi. Copilași se joacă în ei, se stropesc cu apădin cascada iubirii. În tăcere aud cum plâng plopi.În ploaie te mângâi pe șold, pe suflet și simtcum arde lutul în mine. Tu-l stingi cu săruturi cepleacă să umple ținutul de mine creat. Pânzele goale, de multstrăine sunt acum pline de idealul visat.Tu ești dulce copilă, mister presari când respiri, cazi sau te ridici.... XI. PREȚ, de Alexandru Cosmin Crăciun, publicat în Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
-și întunericul sub un cer plin de aripi.Nicicând nu fu mai frumoasă primăvara! Ghioceii care înjunghiaseră carapacea iernii cu puritatea lor feciorelnică,întâmpinau într-o solemnitate mută toți oaspeții înscriși în maratonul vieții.Soarele strângea cu îmbrățișări firave întregul ținut de poveste.Care alegorice de furnici defilau,bântuind pământul cu o dexteritate demnă de invidiat,parcă certând lutul pentru întreaga amorțire. Fiecare fir de iarbă își scutura visul pe sub o frunză părăsită de viață,cu plecăciunea-i cuvenită fiecărui tribut
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
călăuzitoare ale vrednicului de pomenire ierarh și slujitor fidel al Bisericii noastre din perioada interbelică - Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. De aceea, aici și acum mă gândeam și la vestita Academie Teologică și Duhovnicească de la Mănăstirea „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Ținutul Făgărașului nostru transilvan, ctitorită de Mitropolitul și cărturarul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, la rosturile și importanța ei, care au fost preluate și dezvoltate și de către această soră a ei - Academia Spirituală „Episcop Dr. Nicolae Popoviciu - Martirul
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
viață fără de sfârșit!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioan Iovan - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
Suntem încredințați de el (și ne simțim îndreptățiți să credem) că fiecare titlu propus atenției publicului cititor este al cărții epocale, ca realizare tehnică, și al cărții neînchipuit de frumoase, ca realizare artistică - ceva absolut și splendid, așa cum numai un ținut îngropat în nămeți veșnici poate fi. Dar, în textele lui Octavian Curpaș, e chiar mai mult decât în „Crăiasa Zăpezii”, pentru ca aceste povești ale lui despre cărți nemaiîntâlnite se termină totdeauna înainte ca Gretchen să-l readucă pe Karl în
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
străjuiau de o parte și de alta orașul, razele tremurânde ale soarelui cuprindeau ca un evantai nașterea a tot ceea ce putea supraviețui pe acest pământ - armonia omenescului cu a divinului. Din ceruri de voiai să cobori, pe-acolo pe unde ținutul se unea cu orizontul, dădeai de un drum de țară bătut de roți de car și de picior de om, drum care ducea pe cursul unui râu, în inima orașului așezat în toată puterea cuvântului pe o ridicătură de pământ
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Constantin, în vârstă de șapte ani, la contractări spre marile centre comerciale ale lumii. Ultima scrisoare o primise înainte de dispariția lui, de undeva, din Turcia. Cei întorși i-au anunțat vestea morții în urma unei maladii asiatice, care cuprinsese pe neașteptate ținutul. De copil nu se știa nimic. Rămăsese al nimănui într-o lume necunoscută. Toate acestea îndoliaseră inima tinerei mame și soții. Deschidea adeseori ultima scrisoare primită de la soțul ei, citindu-i rândurile: „Scumpa mea soție, Istanbulul este un oraș foarte
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Românii au spiritul frumosului înnăscut, Mărite Doamne. - Aici voim a recunoște vechea Eladă. Să înviem tot ceea ce turcii au distrus prin căderea Imperiului Bizantin. Cultura noastră elenă să prindă viață între aceste hotare... Când sultanul a luat hotărârea, ca peste ținuturile valahe să fie numiți domni din seminția noastră, am simțit cum inima mea prinde aripi, cum se desface pieptul și o lasă să zboare de la Fanar, spre coastele Carpaților. Atunci mi-am zis: „Doamne, Dumnezeul meu Sfânt, iartă păcatele înaintașilor
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
primit ca un rege și aclamat de mulțime îl puseseră pe gânduri și îi dăduseră destule bătăi de cap pentru că lumea îl numise ,,Regele lui Israel” și îl ovaționaseră cu cuvintele ,,Hosana! Hosana! Fiul lui David”. Iar el, Irod, stăpânea ținuturi care fuseseră a lui Israel, așadar gândea că acel Iisus era prin apelativul de ,,rege al lui Israel” un pretendent și la tronul lui. Și unde mai era că Hristos era Galilean iar tetrarhia sa cuprindea Galileea și Pereea, două
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
care fuseseră a lui Israel, așadar gândea că acel Iisus era prin apelativul de ,,rege al lui Israel” un pretendent și la tronul lui. Și unde mai era că Hristos era Galilean iar tetrarhia sa cuprindea Galileea și Pereea, două ținuturi aflate la nord de Iudeea dincolo de Samaria și Decapolis. Iar pe deasupra mulțimea îl mai aclamase pe acela cu titlul de Mesia, sau Hristos cum îi mai spuneau grecii. ,, Ei lasă! gândi tetrarhul, și lui Ioan Botezătorul îi spuseseră unii tot
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
Acasa > Literatura > Copii > MICA POVESTE A LUI OMINOMI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Departe, departe, unde nu ajung decât vântul și gândul, se află Ținutul Zăpezilor Veșnice. Peste acest ținut domnește Iarna, o regină despre care toată lumea știe că e o mare iubitoare de artă. Nimeni nu pictează atât de frumos ca ea steluțe de gheață, nimeni nu cântă ca ea la țurțuri și nimeni
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
Acasa > Literatura > Copii > MICA POVESTE A LUI OMINOMI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Departe, departe, unde nu ajung decât vântul și gândul, se află Ținutul Zăpezilor Veșnice. Peste acest ținut domnește Iarna, o regină despre care toată lumea știe că e o mare iubitoare de artă. Nimeni nu pictează atât de frumos ca ea steluțe de gheață, nimeni nu cântă ca ea la țurțuri și nimeni nu inspiră atâtea poezii și
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
dragi supuși ai Iernii sunt oamenii de zăpadă. Nimeni nu știe însă, că oamenii de zăpadă au un mare concurs odată pe an și numai câștigătorii au voie să plece în lume să-i bucure pe copii. Tot anul, în Ținutul Zăpezilor Veșnice, oamenii de zăpadă se pregătesc pentru acest concurs, chiar dacă nu se știe să fi fost om de zăpadă care să nu fi câștigat Oh, vai, am spus concurs? Mai degrabă este un concurs-paradă. Unul câte unul, omuleții trec
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
-i jignească? - Păi, acum chiar nu mai contează, se bâlbâi Ominomi, am venit totuși! - Câștigător eu te declar și ești cel mai bun, e clar! Plin de bucurie, Ominomi, îl îmbrățișă pe Omenas și chiui să se audă în tot Ținutul Zăpezilor Veșnice: - Nu trebuie să fii mare ca să ai și tu valoare! Depinde cum ești privit și cine te-a prețuit! Referință Bibliografică: MICA POVESTE A LUI OMINOMI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2175, Anul VI
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat!” Știa atât de multe despre Emil Cioran... Pe Cioran și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea „consătenii mei”, pentru că își aveau originile toți trei în ținuturile Sibiului. „După părerea mea, Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat, a separat grâul cel bun de pleavă și neghină” - mi-a mărturisit Dumitru Sinu. „În Franța, unde l-am ascultat
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
părțile noastre ca fiind o practicantă a magiei albe și puhoi de lume venea la ea să-i ceară ajutorul. Era pricepută bunica la treburile astea și succesele ei în lupta cu forțele obscure ale Întunericului deveniseră cunoscute dincolo de hotarele ținutului nostru. La poarta ei poposeau mașini luxoase de prin diferite județe ale țării și căsuța ei sărăcăcioasă și minusculă era plină mai mereu de oameni de toate condițiile. Bunica nu pretindea niciodată nimic în schimbul serviciilor ei. Lăsa pe fiecare să
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]