4,851 matches
-
socială a copilului să se realizeze la parametri optimi. Consilierea oferită de asistentul social poate fi diferită în funcție de momentul solicitării (Popescu, 2002). Astfel, putem discuta despre: a) Consilierea în situația de criză: consilierea copiilor și a familiilor acestora în cazul abandonului școlar, de exemplu, al consumului de droguri ș.a. b) Consilierea precriză: consilierea oferită în cazul unor performanțe școlare scăzute, înaintea abandonului școlar; ea poate avea și un rol preventiv, oferind sprijin elevilor și familiilor acestora în integrarea școlară. c) Consilierea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2002). Astfel, putem discuta despre: a) Consilierea în situația de criză: consilierea copiilor și a familiilor acestora în cazul abandonului școlar, de exemplu, al consumului de droguri ș.a. b) Consilierea precriză: consilierea oferită în cazul unor performanțe școlare scăzute, înaintea abandonului școlar; ea poate avea și un rol preventiv, oferind sprijin elevilor și familiilor acestora în integrarea școlară. c) Consilierea postcriză: consilierea oferită după reluarea procesului educativ, în vederea readaptării, reintegrării în viața școlară, obținerii performanțelor școlare. De exemplu, servicii de consiliere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tutelă a unor drepturi familiale sau până la aplicarea unor penalizări în cazul nerespectării drepturilor copilului; - să întărim coresponsabilitatea școlii în cazul unei situații de risc în familie (familie monoparentală, sărăcie etc. ce pot conduce la scăderea performanțelor școlare chiar până la abandon), să promovăm o relație de parteneriat activ între școală și comunitatea (locală); - să formăm societatea civilă și chiar specialiști în domeniul „animației de cartier”, asistenți sociali în spiritul educației civice, democratice, al toleranței, pe fondul respectării normativității sociale; - să întărim
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sida!” - dar neagă imediat posibilitatea aceasta: „Nu este testul meu, cred că ați greșit rezultatul!”. Utilizarea negației le permite persoanelor care trebuie să înfrunte această veste să nu fie copleșite de angoasa asociată ei (teama de moarte, de respingere, de abandon etc.). În cazul negării, percepția îngrijorătoare nu mai poate fi total evitată, dar semnificația sa este totuși respinsă. Cronologic, conceptul de „nu” apare în jurul vârstei de 2 ani. Negarea, ca și transformarea în contrariu, depinde în mare măsură de dobândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
continuă să afirme că „totul este cum nu se poate mai bine”. Atunci când sistemul său defensiv eșuează, el cade într-o profundă și dureroasă depresie, iar când credința sa în persoanele idealizate se erodează, Candide trăiește sentimente de insignifianță, de abandon și fragmentare. Tipul de interpretare eronată a realității - sub forma idealizării - ar constitui forma cea mai matură a negării realității. Prezentă la adulții excesiv de optimiști, pozitivi, mulțumiți, ea este desemnată în psihologia clinică prin termenul refuz pollyanic, de la numele tinerei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a fi separat de mamă și de a se regăsi într-o lume străină lui, această acțiune se substituie mamei absente, care devine deodată „prezentă” și cât se poate de vie! Este vorba aici de o apărare împotriva angoasei de abandon, a cărei rădăcină este inconștientă. Asemenea unei forme de limbaj, ea își are propriul înțeles, propria exprimare simbolică. Astfel, identificarea constituie, în opinia lui Freud (1921/1981) „prima manifestare a unui atașament afectiv”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de reprezentări imaginare, iar reveriile romanești, fixațiile amoroase fără speranță și proiectele irealiste sunt cât se poate de frecvente (Lansier și Olivier-Martin, 1993). Un alt tip de patologie - personalitatea schizoidă - este caracterizată printr-o tendință spre visare, spre izolare, „spre abandonul vieții practice în favoarea vieții interioare... Încă din copilărie, schizoidul dă dovadă de predilecție pentru tot ceea ce face omul să mediteze și să viseze (lecturile)... Este un visător treaz” (Lafon, 1973). Îngrijorător aici nu este atât excesul cantitativ al reveriei, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suprimarea a ceva neplăcut, aduce cu sine un refuz al realității (Sandler, 1985/1989). Iată de ce putem afirma că refuzul se sprijină pe contrainvestire: atunci când cineva exprimă cu orice preț revendicarea unei puteri absolute în fața unei pierderi sau a unui abandon, aceasta constituie contrapartida unui eu slab și vulnerabil. Percepția nedorită se opune, în opinia lui Freud, forței ce caracterizează contra-dorința (S. Freud, 1927b/1985), altfel spus, contrainvestirea. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Mecanismul refuzului poate face parte din patologia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acest diagnostic, afirmând că însingurarea lor interioară era absolută și că ei erau „mult prea goliți pentru a mai suferi cu adevărat”. În lagărele de femei, omologii lor feminini, numite în batjocură Schmuckstück (bijuteriile), prezentau aceeași solitudine morală și același abandon de sine (Tillon, 1988). Această stare de mare degradare a fost atribuită unei situații de extremă subnutriție, care a dus la distrugerea unei părți însemnate din proteinele corpului (Poliakow, 1964). Așadar în acest caz nu acționează un mecanism de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și activitatea sublimată este contrazisă de Pruschy și Stora (1975), care consideră că este mai degrabă vorba de socializare, adică de un stadiu inferior sublimării. Amintind de teoria lui Szondi asupra socializării pulsiunilor, autoarele afirmă că nu se produce un abandon al nevoilor pulsionale, ci transformarea satisfacției care le este atașată, iar subiectul se păstrează pe linia tendinței sale native: „Pompierul se află «sub vraja» focului, măcelarul rămâne fascinat de sânge, avocatul se ocupă de cei învrăjbiți, iar polițistul, de criminali
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în pericol evident sau când unul din părinți era atins de alienație mintală, care putea avea urmări asupra sănătății fătului.1 Un progres evident l-a reprezentat înscrierea în noul Cod Penal a delictului de seducțiune și al aceluia de abandon familial. Au fost prevăzute sancțiuni pentru acei soți care se sustrăgeau de la achitarea obligațiunilor de întreținere, stabilite printr-o hotărâre judecătorească 2. Apreciind aceste îmbunătățiri evidente ale condiției feminine, organizațiile de femei, sprijinite de oameni politici influenți și de comisiile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
parte și delegațiile asociațiilor de femei din România. O seamă de documente istorice demonstrează contribuția acestora la abordarea și soluționarea problemelor aflate la ordinea zilei, cum au fost: șomajul și reglementările muncii feminine, calificarea profesională, protecția mamei și copilului, delictul abandonului familiei, combaterea comerțului „de carne vie”, menținerea păcii, promovarea creației literare și artistice feminine ș.a. A trezit un interes general discursul rostit de Elena Văcărescu la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor, întrunit la Viena, între 26 mai și 7 iunie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ci familia”. Într-o țară unde nu problema natalității se pune pe primul plan, ca în alte țări europene, ci problema mortalității infantile, nevoile demografice nu pot cere sacrificarea femeii pentru salvarea cu orice preț a pruncului. 3) Delictul de abandon familial constituie o inovație fericită și neașteptată, dar în concordanță cu principiile dominante și cu spiritul general al noului cod, care în esența lui este un cod social, de apărare a intereselor permanente și vitale ale societății și familiei. Iată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
familiei, lăsând în părăsire pe aceea față de care, în virtutea puterii părintești, a tutelei legale, a autorității maritale sau calității de soț, avea obligația de asistență morală și materială, lăsându-i prin aceasta expuși mizeriei fizice sau morale, comite delictul de abandon familial și se pedepsește cu închisoare corecțională de la 3 luni la un an”. Deși după cât reiese din analiza textului, ambii soți se pot face pasibili de aplicarea rigorilor lui, totuși găsim că e o lege de ocrotire generală a femeii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
uniunea a reprezentat o federație de „identități politice divergente, cu un interes comun convergent” - și anume, apărarea drepturilor colective ale minorității maghiare din România. Dincolo de această chestiune centrală, programele UDMR s-au articulat Încă din 1990 În jurul conceptelor de democratizare, abandon al moștenirii instituționale a fostului regim și tranziție rapidă la economia de piață. Astfel, Programul Provizoriu, anunțat În ianuarie 1990, Își propunea crearea unui cadru necesar exercitării drepturilor fundamantale ale minorităților, prin folosirea limbii materne În școală și În administrație
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lacul vechi din noi”, „piatră de sânge”, gata să intre în rezonanță cu „orficul tumult” al curgerii fără întoarcere. Tot ea deschide însă porți spre „lobi de albă lume”, ca un prag spre o lume mai înaltă. Melancolia acompaniază discret abandonul, un suflu tragic se insinuează în atmosfera mistic-liturgică și moartea ia dimensiunile unui mister cosmic. Cantilenă, care este o piesă antologică a modernismului românesc și o culme a artei lui B., nu este unica formulă a lirismului său. Ciclul de
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
De aceea spun descumpănire. Românii sunt foarte derutați. Mircea Mihăieș: Descumpănirea Înseamnă și descentrare. Vladimir Tismăneanu: Da, e vorba și de un sistem care aparent are un centru, există un partid ce se ocupă de toate. În realitate, predomină sentimentul abandonului. Marea majoritate a celor cu care am stat de vorbă, care nu sunt parte a structurilor de vârf ale puterii, vorbesc despre o lipsă de perspectivă. Este vorba exact de ceea ce ai spus: o Închidere a orizontului. Ziua a douatc
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În toate direcțiile, dar nu au fost alegeri frauduloase denunțate de comunitatea internațională, după cât Îmi amintesc. Mircea Mihăieș: În mod straniu, acest lucru nu a mai fost speculat la București. Se pare că s-a căzut de acord asupra unui abandon al Moldovei, lăsată Într-o zonă gri. Poate, Într-un anumit fel, este corect, deși mulți români vor fi iritați de o asemenea afirmație: e vorba de o țară independentă. Cred că În general cetățenii diverselor țări ale lumii ar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
propice învățatului. Luam foarte în serios învățatul, majoritatea copiilor. Adevărul este că au repetat cu noi, s-a investit, chiar s-a investit enorm. Știi ce? Dacă s-ar investi atât de mult în licee normale, n-ar mai exista abandon școlar. Implicarea acestor profesori a fost incredibilă. Uite, astăzi sunt învățătoare și, când eram necăsătorită, mă implicam mai mult decât acum și chiar îmi pasă- dar atunci îmi păsa încă și mai mult. Și era vorba de educație - băieții nu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fricii ei de lucrurile pe care nu le înțelege. Atunci când dă explicații cu privire la modificarea stilului său de viață, spune: „Țin foarte mult la armonia familiei”. Această afirmație iese în evidență prin contrast cu amintirile ei timpurii legate de sentimentul de abandon și dezintegrare a familiei. Acceptarea de către Sara a procesului de convertire a soțului ei, cu toate schimbările în familie pe care le presupunea, poate fi astfel atribuit experiențelor ei din prima copilărie; ar face orice ca să salveze familia de la pericolul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
viață care nu se bazează pe o convingere interioară profundă (bine asimilată). Comparate cu ansamblul poveștii vieții Sarei, care pune un accent foarte mare pe construirea relațiilor și pe aspectele familiale, amintirile ei timpurii reprezintă momente de pierdere și de abandon. Astfel, experiența de a fi singurși de a nu putea înțelege realitatea în schimbare rămâne ca un avertisment în conștiința Sarei. Sunt momente la care Sara cu siguranță nu vrea să se reîntoarcă. Ca să consolideze sentimentul de securitate în cadrul familiei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
întuneric, dar mai era și cealaltă încetineală, aceea a unei profunde reverii, a unei oboseli atât de adânci, încât nici măcar nu mai căuta odihna. Mi s-a părut că niciodată încă, până atunci, nu te mai surprinsesem pradă unui asemenea abandon, în consonanța atât de perfectă a acelei clipe din viața ta, cu tine însăți, cu ceea ce erai tu pentru mine. Erai femeia căreia mâna mea îi atingea ușor umerii ce păreau reci în atmosfera sufocantă a nopții. O femeie căreia
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
considerabilă la analiza legităților și proceselor psihice. Permite lămurirea și ilustrarea mai multor fenomene, cum ar fi refularea, inconștientul, cenzura, conflictele interioare etc. Freud formulează trei postulate ce rezumă funcțiile principale ale visului. 1. Visul este ocrotitorul somnului Somnul necesită abandonul fizic și psihic. Atunci când dormim, pierdem orice control asupra lumii exterioare, dar și asupra propriei lumi interioare. Cel puțin, nu putem exercita o acțiune voluntară sau deliberată, cum ar fi rezolvarea unei ecuații matematice sau ridicarea receptorului, dar inconștientul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
inconștient de a ne abandona: fie pentru că persoana se simte amenințată de lumea exterioară, fie, mai frecvent, pentru că îi este frică de propriul univers interior. Astfel, o parte din ea însăși, în speță sistemul conștient, luptă împotriva detașării și a abandonului, indispensabile adormirii. Freud insistă în mod deosebit asupra concordanței dintre cel care doarme și fetus. Și unul, și celălalt se află într-o „bulă”, izolați de lumea exterioară. Persoana care doarme recreează, de fapt, condițiile existenței sale prenatale. Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lor, adică prin conștientizarea cauzelor interioare sau exterioare. Capitolul IV INTERPRETAREA VISELOR «Vrei să te cunoști? Consultă-ți visele.» Epictet « Un vis neinterpretat este ca o scrisoare necitită.» Brakhot 55 b Tocmai am stabilit că visul provine din inconștient. Din cauza abandonului fizic și mental, conținuturile refulate pătrund în conștient. Pentru ca somnul să nu fie tulburat și ca persoana care doarme să nu fie trezită de activitatea onirică, un anumit număr de procese psihice concură la opacizarea visului și, a priori, îl
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]