2,175 matches
-
Pink Floyd, îți vine să-ți jupoi carnea de pe oase și osânza de pe suflet ca să ajungi la sâmburele ce constituie esența (ta) eternă, la ce bun clasamente sau precizări valorice? De-aia le zic preferințe aleatorii, pretexte de-a atinge Absolutul, Nirvana, Paradisul (cu mențiunea, deloc insignifiantă, că împlinirea cheamă însingurarea). Așadar: Pink Floyd - Wish You Were Here & The Wall & Animals & Dark Side & Meddle & restul, toate; Zappa - Joe’s Garage & alte vreo 10; Joy Division - Closer & Unknown Pleasures; Mahavishnu Orchestra - Inner
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
permisive, a unor sărbători străine (Sfântul Valentin, Haloween-ul etc.). Fenomenologia iubirii, de exemplu, de la martirajul Sfântului Valentin la sexualitatea pătimașă, stimulată de vibratoare, alifii și alte fantezii simbolizează nu doar desacralizarea lumii, hedonizarea vieții, dar și permanenta noastră căutare a absolutului în formule hard, inedite și neconvenționale. Tot sub semnul acestei specii de prostie omenească stă și cultul național al kitsch-ului, al VIP-urilor ultramediatizate, totul în detrimentul veritabilelor elite și al autenticelor modele morale românești. 2. Prostia ca handicap social
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
început a crescut de aproximativ 4 ori. În concluzie, drumul istoric al iubirii de la martirajul Sfântului Valentin la sexualitatea pătimașă, stimulată de vibratoare, alifii și alte fantezii simbolizează nu doar desacralizarea lumii, hedonizarea vieții, dar și permanenta noastră căutare a absolutului în formule hard, inedite și neconvenționale. Blajinii, pușca și cureaua lată După unele versiuni ale tradiției populare, un moment cu totul special este Paștele Blajinilor. Cu el începe Săptămâna Neagră. Este un interval sacru esențial din ciclul sărbătorilor pascale, unul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cosmice" (Mircea Eliade) nu a avut succes. S-a degradat în ceea ce noi astăzi am numi sincretism, religiozitate difuză. Profeții vremii le numeau forme de ,,desfrânare,,. În realitate, ele erau ipostazele spectaculoase ale "religiozității cosmice". Ilustrau dialectica elementară a sacrului: absolutul, ,,divinul se întrupează, ori se manifestă, în obiectele și ritmurile cosmice,,2. Pietrele, izvoarele, arborii, florile erau investite cu demnitatea supremă a unei hierofanii. Astăzi pentru un cețățean al Uniunii Europene, alimentat copios cu lecturi marxisto-pozitiviste, Sfântul Ilie ar putea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cazul lui Michael Jackson. Rămâne doar subtila componentă mitică a vieții sale, cea pe care megastarul american a ilustrat-o în cele mai spectaculoase versiuni kitsch cu putință. Cel de-al doilea exemplu este cel al reginei muzicii pop: Madonna. Absolutul ei de astăzi este Kabbala. Însă misticismul iudaic în versiunea specială a divei nu convinge. Nu generează fenomene sociale. Nu produce convertiri în masă. De văzut însă în ce măsură sensurile (subtile?) ale Kabbalei se regăsesc în muzica Madonnei și în stilul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
diferă de la un grup social la altul și chiar de la un individ la altul. Aceste sisteme au un statut aparte, căci sînt "situate în centru și deasupra"141, adică implică transcendența și superioritatea, impunîndu-le ca o evidență și ca un absolut. Chiar dacă din exterior putem relativiza valoarea colaborării deținuților cu cadrele, din interior "sifonarea" (turnătoria) este o acțiune ce atrage consecințe uneori radicale. Această ordonare a semnificațiilor atribuite unor aspecte implică o ierarhie preferențială, asimilabilă unei filozofii de viață ce stă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acid l-a numit mai tînărul și înflăcăratul său prieten Cioran) sa descătușat în lumea romanescă, unde „pipăirea” sacrului se scutură de convenții și pudori academice pentru a străluci în toată forța sa fantască. Departe de a disprețui literatura în numele absolutului filosofic, Eliade se simțea structural legat de mituri și legende, în care își au originea toate scenariile culturale ce adăpostesc experiența omului arhaic. Ba mai mult, Eliade considera că povestirea are o reală forță soteriologică și poate cruța ființa umană
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
Motto: (Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian) înzestrat cu aura sacră a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, transformându-le într-un „uriaș sistem de conotații care îmbrățișează viața omului și a cosmosului în imagini arhetipale , viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
noi: „nefinire și infinire". Și asta pentru că dimensiunea infinitului a existat întotdeauna în „nemarginile" sufletului său: (Sărmanul Dionis) Așadar, o altă ipostază a naturii se prefigurează astfel în opera eminesciană: orice peisaj poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă lumea basmului a paradisului pierdut -, complexa rețea de arhetipuri din care gândirea poetică eminesciană țese un univers al
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
temem că aglomerația balcanizată de azi poate fi asimilată unei "aglomerații birocratice și centralizate"?496 Numeroase observații 497 dovedesc că excelența economică a unei aglomerații nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și în cazul modelului one best way, și în acest caz este vorba de o iluzie tehnocratică. Dar plecând de la recunoașterea instituțională a aglomerației, cea mai mare greșeală ar fi să se confunde conducerea unui oraș cu cea a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu în forța observației și în analiză. Dacă indiscreția lor nu cruță misterul nimănui este tocmai pentru că, în ochii lor, nimeni nu este înves tit cu nici un mister, vreau să spun cu misterul acela esen țial care ne leagă cu absolutul și care face din noi altceva decât niște marionete funebre sau ridicole. În ochii lor, a explica o ființă înseamnă a o aboli, a o reduce la neant. Dacă rămânem la omul exterior ca atare, suntem siliți să recunoaștem că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de un anume cardinal din vremea Renaș terii care, spunea el, iubea prea mult latina de aur pentru a se putea folosi de aceea, grosolană, a Evan ghe liilor. Anu mite rafinamente sunt incompatibile cu cre dința: bu nul-gust și absolutul se excludă Nici un zeu nu supra viețuiește surâ sului unui om de spirit, îndoielii fri vole; în schimb, îndoiala profundă nu așteaptă decât să se nege pe ea însăși pentru a se preschimba fulgerător în fer voare. Ar fi zadar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
realitățile omenești, decât refuzul de a le lua în considerare și de a apăsa cu gândul asupra lor. Meditația asupra ființei te face mai puțin amar. Îndată ce analizezi actele și le examinezi în amănunt și fără scrutare, te situezi în afara absolutului și a mântuirii: nu mai ai scăpare, nici nădejde, nici echilibru. Moraliștii, cu excep ția lui Vauvenargues, cel mai lipsit de asprime și cel mai fad dintre ei, sunt aproape întotdeauna virulenți, chiar dacă de o virulență reținută; la fel cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
universal, de a avea în același timp conștiința separată a înțelegerii fiecăruia. Întregul mecanism este conceptual și este suportat de relația dintre limbaj și gândire, inseparabile una de alta. Limbajul este, pentru Hegel, o concretizare a sensului universalului, a puterii absolutului, concretizare care se produce prin intercomunicare, prin care eul se completează cu dimensiunea lui "noi", unde conștiința eului individual este întotdeauna cu ceva mai puțin decât cea a lui "noi", a ceea ce se reflectă și în conștiința altora. Aceasta este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fără biserică, realizată prin eliberare de orice credință, de orice ordine morală, de subordonare la vreun criteriu valoric. Lucrările acestor iluștri precursori au fost interesante, au valoare istorică, au pus bazele unei noi erezii, moderne, realizată prin dizolvarea credinței în absolutul ordinii statale girate de puterea divină și substituirea acesteia prin proclamarea atotputerniciei voinței puterii populare, una fără credință în Dumnezeu, coborâtă la nivelul apartenenței etnice a oamenilor. Promovarea unui raționalism fără credință a echivalat cu negarea sau anularea trecutului îndelungat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al politicului își dă propriile legi (Rousseau), își creează propria suveranitate (Hobbes). Libertate totală tocmai fiindcă e drastic limitată, stabilindu-și ca orizont lumea naturalelor pentru a se proteja de instituțiile supranaturalului, de ceea ce, în acestea din urmă, folosea prestigiul absolutului pentru hegemonie mundană, război religios, călăuzire autoritară a conștiințelor. Libertate drastic limitată pentru că dimensiunea supranaturală a omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca singur, acoperitor, sieși suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu sînt decît variante religioase de secularism.) Recunoscîndu-și incompetența în legiferarea raportului cu absolutul, asumîndu-și imperfecțiunea constitutivă, indefinit amendabilă, societățile democratice apără libertatea de conștiință și, ca un corolar, libertatea religioasă. Ele încearcă să asigure și să gestioneze condițiile de posibilitate ale libertății individului. Legea laică garantează, mai mult sau mai puțin, siguranța și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi. Or, faptul de a rămîne, în materie de credință, de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul Pavel la Grigore de Nyssa și la întreaga teologie negativă sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă la limitele ei, e folosită pentru a trimite spre ceea ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
scenă propria depășire, mobilizează intelectul spre Tăcerea infinit plină de sensuri a lui Dumnezeu. Rămînînd la nivelul conceptului și al formulării, nici un discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag, cînd această perplexitate au fost atinse, diversitatea religioasă își poate da eventualul beneficiu metafizic. Atunci, discursul de tip sedentar al religiei cel care imobilizează revelația într-un sistem, care o reduce la un absolut obiectivat în formulare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd un suport prețios în efortul persoanei de a-și realiza verticala
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în drum spre o perfecțiune colectivă. întemeiate pe recunoașterea propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este o figură de destin excepțională. Ea a devenit o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lor individual. Cum poate fi semnificată în imaginarul public prezența transcendenței veritabile? Cum poate fi pus în evidență caracterul ei suprem obiectiv, obligatoriu, absolut, de vreme ce omul tîrziu modern s-a obișnuit să refuze ori să pună în cauză transcendențele obiectivate, absolutul instituționalizat? Jocul dintre obiectivitatea transcendenței și libertatea umană devine, în aceste condiții, o temă-cheie de interogație. Obișnuită să i se asigure libertățile sociale, privindu-le ca pe un bun de la sine înțeles, persoana poate citi, zi de zi, în ele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de limitare la alta. în schimb, orientată spre dincolo de sine, înțeleasă ca libertate funcțională, libertatea de alegere își extinde imens cîmpul de aplicabilitate. Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult sau mai puțin, completat însă cu polul lui absolut. Ea devine instrumentul necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]