21,363 matches
-
articolele vitriolante ale polemistului nu i-au ocolit pe conducătorii și colaboratorii respectivelor publicații. Eu însumi pe vremea în care conduceam revista "Cuvântul" m-am văzut pus în situația ingrată de a arbitra în paginile publicației o polemică nelipsită de accente ireverențioase între Cristian Bădiliță și regretatul Adrian Marino. În mod surprinzător, jurnalul lui Cristian Bădiliță este un pas în spate în raport cu opera scriitorului. El nu amplifică, ci estompează sensul și, mai ales, stilistica marilor polemici, trece în revistă fără a
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
fel de legendă, neverificabilă. Nu-i ușor de explicat astăzi acest succes, dacă nu avem sub ochi întregul documentar al cazului. Reconstituirea nu-i ușoară. E de văzut în amănunt cum a comentat presa franceză romanul, pe ce a pus accentul. Conspectul succesului publicistic trebuie neapărat făcut. E de presupus că, într-o Europă încă bolnavă după război, au contat pledoaria pentru creștinism și opțiunea pentru respiritua-lizarea omului. Romanului i-a fost acordat Premiul Goncourt. I-a fost acordat, dar nu
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
Nu e corect politic, dar e corect satiric. Un foarte bun articol, documentat și argumentat ca de obicei, scrie în nr. 5 din VIATA RO-MÂ-NEASC| Ion Pop. Titlul lui, Note despre "subversiunea esteticului" și limbajul "esopic" neomodernist, trebuie citit cu accent polemic. Fiindcă profesorul și criticul clujean analizează nu numai mărcile și curentul generației '60, care a scos din scenă realismul socialist, ci și contestațiile pe care mai mulți reprezentanți ai "optzecismului" le-au formulat la adresa estetismului "șaizecist". Neomodernismul nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
fructe, care să asigure aprovizionarea permanenta a rețelei comerciale în tot timpul anului, cît și constituirea rezervelor pentru perioada de toamna-iarna; ... e) răspunde, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, de organizarea și dezvoltarea rețelei comerciale de legume și fructe, punînd accent deosebit pe introducerea formelor moderne de comerț și pe extinderea comerțului stradal; ... f) răspunde de organizarea în mod unitar a activității piețelor agroalimentare și urmărește, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, asigurarea aprovizionarii acestora cu mărfuri de buna calitate, corespunzător
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
evite glisarea curentă a altor autori fanteziști, de la cosmic la comic. La câțiva centimetri numai de ridicolul figurativ ce abia așteaptă să apară din "teaca proceselor organice și psihice", Liviu Ioan Stoiciu se repliază brusc și adecvat, schimbând registrul, mutând accentele, trecând de la o gravitate prea marcată, riscantă sub raport artistic, la oralități bine înscenate. Apar frecvent pauze de respirație în construcțiile fantasmatice, fragmente de realism într-o mare energetică și, invers, deschideri ale existenței obișnuite către Altceva. Biograficul va fi
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă). Simțul limbii ne spune că spațiul scurt între cuvinte cere accentuarea termenului făptură. Spațiul larg cere, însă, accentuarea cuvântului toată - și iarăși vedem sistemul: după ce mai sus dorea accent în rostire pe tot - acum îl reia pe termenul din aceeași familie de cuvinte. (De aceea tot mai mult, pentru că în toată făptura ei; glossează pe sensul din Cu mâne zilele-ți adaogi : timpul este continuu, același, un tot - dar
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
și chiar în poemul anterior din Convorbiri literare găsim: De ce taci, cănd fărmecată / Inima-mi spre tine 'ntorn? (iarăși: peste tot devine fermecată; Eminescu folosește ambele forme). Apoi, însă, observăm că forma cu -ă creează aliterație: M'a-făr- și ține accentul simbolic la începutul versului. Or, prin proteza vocalică: M'au fer- Titu Maiorescu obține același efect, păstrarea accentului la început de vers. Soluțiile fiind echivalente, este posibil ca ligatura M'au-fer- să-i aparțină tot lui Eminescu. Versul lipsește din
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
iarăși: peste tot devine fermecată; Eminescu folosește ambele forme). Apoi, însă, observăm că forma cu -ă creează aliterație: M'a-făr- și ține accentul simbolic la începutul versului. Or, prin proteza vocalică: M'au fer- Titu Maiorescu obține același efect, păstrarea accentului la început de vers. Soluțiile fiind echivalente, este posibil ca ligatura M'au-fer- să-i aparțină tot lui Eminescu. Versul lipsește din numeroasele ciorne și versiuni anterioare publicării (din manuscrise) - dar să ne aducem aminte cum crea Eminescu, din amintirile
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
pierd muzicalitatea (M-a fermecat nici nu se poate rosti/ recita elegant în românește, este aproape cacofonic). Tot în versul 5, Maiorescu are v'o pentru vr'o - și înțelegem că evită r-ul pentru a nu-i atrage un accent secundar și, deci, pentru a proteja încă o dată începutul versului. Vom vedea imediat de ce. În versul 6 toate edițiile păstrează apostroful larg (mai puțin edițiile cratimatice actuale) - indicație de citire / recitare sacadată, balansată - iar în versul 7 numai Titu Maiorescu
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
conjuncte ci indică citirea / recitarea silabică. Eminescu are, în finalul Satirei II (dar și în alte poeme, grafii din Convorbiri): teamă-mi e ca nu cum-va; Laudele lor de sigur m'ar măhně peste mĆsură forme analitice, dezlegate, indicând accente retorice (puternice). În De-or trece anii... pot fi, și acestea, forme anterioare, voite tot de poet, echivalente cu cele din Convorbiri. N-avem multe lucruri de spus în chip de concluzie. G. Călinescu notează, în ediția sa la Poeziile
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
le respectă pe cele de la 1881 și de dinainte de această dată. Una este, însă, sistemul ca atare - și alta este inovația proprie, în sistem, a lui Eminescu. Felul cum face ligaturile, cum organizează disjoncturile și conjuncțiile între cuvinte, cum plasează accentele, cum pune sau elimină virgula - acestea nu deranjează sistemul, îl completează. Acestea trebuiesc păstrate. Un sistem normativ este general, nu poate și nu trebuie să intre în amănunte, în intimitatea textului - mai ales a celui poetic. Altfel - se ajunge, cum
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
clientului. Se întîmplă să fie ani fantastici, în care mai mulți creatori importanți să fi fost inspirați și să dea lovitura cu lucruri memorabile, să ai bucuria unor puneri în scenă tulburătoare, care au reinterpretat un text sau au mutat accente semnificative în citirea unui text sau au adus la rampă disponibilități neștiute ale unui actor, performanțe actoricești ce intră în istoria teatrului, scenografii ce redefinesc ideea de spațiu sau un detaliu de costum, de lumină, compozitori de muzică originală de
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
noastre de astăzi care, în ciuda faimei și a respectului de care se bucură, nu a făcut școală. Izolat în peisajul actual, adică fără elevi și fără urmași artistici direcți, el a știut să-și transforme singurătatea în singularitate. De altfel, accentele atît de personale din pictura sa nici nu puteau fi preluate, iar elementele exterioare, cele care alimentează, de cele mai multe ori, uceniciile, nici nu există. Rafinamentul cromatic și extrema delicatețe a compozițiilor, lirismul difuz și vibrațiile imponderabile însoțesc fiecare imagine, indiferent
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
intrarea României în Uniunea Europeană. Bravos, națiune! Halal să-ți fie! am zice reîntorcîn- du-ne la Caragiale și trecînd mai departe. Însă un articol excelent, publicat de Alexandru Matei în ROMÂNIA LIBER| la zece zile de la consumarea indimenticabilului Revelion, pune accentele într-un chip diferit, extrem de interesant. Să-i dăm cuvîntul tînărului eseist: "Umilința se înscria, pînă de curînd, în registrul comic. Camera ascunsă e metoda prin care oamenii erau păcăliți - e drept, nu umiliți. La Ciao Darwin ideea de om
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
ajungi să vezi ceea ce, de la început, stătea sub ochii tăi. Dacă trecem peste limbajul pe alocuri prea argotic al autorului, care vrea parcă să ne dovedească că despre pictură se poate scrie nu doar neconvențional și colocvial, dar chiar în accente comune amintind de trivialitatea străzii, dacă trecem așadar peste tonul șugubăț cu care comentează Adorația magilor a lui Bruegel cel Bătrîn: "Cu părul lor lung, soios, neglijent, arată mai degrabă ca niște bătrîni hipioți ofiliți, ca niște babaci știrbi, vrînd
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
control". Autorul articolului este deranjat pentru că "Sunt numiți ”ciudați” acei oameni care vorbesc pe site-urile lor despre faptul că epilarea, machiatul, vopsitul părului, rujatul sunt nenaturale, nefirești omului, și prin urmare îi depărtează de Dumnezeu, îi fac să pună accent mai mult decât trebuie pe trup, idolatrizându-l. Nu este nicio problemă, nu ne surprinde nimic, am fost numiți ciudați de Libertatea și alte ziare și când am vorbit de patima masturbării. Prin urmare, dacă atunci când discutăm despre păcate grave
Ortodoxia Tinerilor, care atacă epilarea, atacă și Pro TV by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77398_a_78723]
-
comunica cu străinii. Am regăsit acest plăcut fel de a fi în Irlanda și, căutând explicația, am găsit-o la Nicolae Iorga, care vorbea într-o conferință a sa despre Portugalia, despre greutatea moștenirii celtice. O vedea dealtfel și în accentul cu care era imprimată latina vulgară din care evoluase limba portugheză. La extremitățile continentului european s-au păstrat multe din trăsăturile celților, vastul neam scufundat al Antichității care avea să stea la temeiul atâtor etnogeneze din Occident. Componenta romană a
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
fost una providențială. Și asta pentru că Mitroi nu era un simplu profesor, un pedagog aplicat, conștiincios și atît, ci un adevărat ghid în lumea vizibilă, un indiscutabil inițiat în complexul de forme, de volume, de culori, de linii și de accente la care se reduce, în ultimă instanță, întregul nostru univers. Cu o cultură plastică impresionantă și cu o cultură generală profundă și discretă, el recompunea, asemenea unui paleontolog, întregul unei imagini pornind de la un singur element ori, dimpotrivă, era în
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
generală profundă și discretă, el recompunea, asemenea unui paleontolog, întregul unei imagini pornind de la un singur element ori, dimpotrivă, era în măsură să surpe, dintr-o singură privire, ceea ce părea a fi un întreg, doar pentru a salva un solitar accent autentic pierdut sub avalanșa atîtor stimuli parazitari. Uscat și auster ca un contabil, de o timiditate pe care doar lentilele reușeau, oarecum, să i-o mai atenueze, el vorbea puțin și în fraze scurte, comunicînd esențialul precipitat, ca și cînd
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
Moartea domnului Lăzărescu sunt desprinse parcă nu dintr-un film artistic, ci dintr-un documentar. Un documentar pe mari porțiuni familiar, dar nu mai puțin copleșitor, este chiar această antologie feminină, cu o varietate de registre, tonuri, experiențe, mărturii și accente personale pe marginea anilor petrecuți de ele în cea mai rea dintre lumile posibile.
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
literară, să vi se spună unde greșiți și unde nu, singură nu vă dați seama unde nu e bine, unde gafați, unde ritmul vă scapă, numărul silabelor care se cer este ori mai mare, ori mai mic și de aceea accentul cade anapoda, cuvântul nu sună corect, românește, cum ar trebui, cu un minim efort din partea poetului. }intind poate la modelul Glossei eminesciene, pe mici dimensiuni însă, lăsați să se vadă pe hârtie o limbă română defectuoasă în cele doar cinci
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
și va scăpa de durere". Potrivit publicației belgiene Joods Actueel, medicul a confirmat conversația, dar s-a apărat spunând că a avut "o reacție emoțională". Joods Actueel menționează că medicul și-a dat seama că fiul femeii este evreu după accentul său american.
Femeie refuzată de doctor pentru că e evreică: Du-te în Gaza să te vindeci by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82092_a_83417]
-
și va scăpa de durere". Potrivit publicației belgiene Joods Actueel, medicul a confirmat conversația, dar s-a apărat spunând că a avut "o reacție emoțională". Joods Actueel menționează că medicul și-a dat seama că fiul femeii este evreu după accentul său american.
Femeie refuzată de doctor pentru că e evreică: Du-te în Gaza să te vindeci by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82091_a_83416]
-
alături de care mândru-i bărbat părea, prin contrast, oleacă mai blajin... Rolul jucat înainte de '89 de acest indimenticabil personaj biochimic a blocat apoi, ani buni, ascensiunea și afirmarea unor figuri feminine pe scena politică autohtonă. Dacă megalomania Tovarășului avea un accent eroic-ascetic (eroul fiind el, noi eram asceții), învârtelile și combinațiile Tovarășei se plasau, fără excepție, la un nivel de scroafă urcată-n copac, mai rău decât în Ferma animalelor a lui Orwell. Dirijând din această postură viața tutulor cetățenilor în
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
un punct de vedere am folosit toate aceste surse și numeroasele altele (criticii anilor '50). Mi-a lipsit cartea lui Liviu }enghiu, Fenomenul proletcultist în literatura română, Ed. Mirton, 2000. Simplificând, am ajuns la următorul rezumat, în care punctez câteva accente personale, pentru a anticipa un răspuns la dilema formulată: La început a fost proletcultul, inițiat de Bogdanov și consolidat în 1918, gândind separat de partidul bolșevic "sarcinile culturale ale proletariatului". Revista teoretică "Cultura proletară" exprimă dezideratele acestui grup, animat de
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]