1,971 matches
-
murit de un cancer suspect autopsia cerută de soția sa a fost refuzată. Generalul Militaru, despre care în ediția franceză a Memoriilor sale, Pacepa face cunoscut că nu mai are vești despre el în 1988, reapare în decembrie 1989 printre actorii de prim plan și figurile contestate ale revoluției române. Clemența lui Ceaușescu față de el lasă să se înțeleagă că Militaru beneficia de un puternic sprijin sovietic; acuzația a fost reluată după decembrie 1989 și Militaru a părăsit prim-planul scenei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
învață-mă și pe mine secretul meșterelii dumitale! Vreau și eu s-ajung geniu! Cum procedez? Flatat, Zeno-i răspunde, pontifical: Muncă... muncă... și iar muncă, tinere! Din fundul mașinii însă, un mucalit completează: Ei, și 1% talent!... Vancea candidat la... actorie! Pe celebrul Vancea vi l-am mai prezentat, în anterioare ocazii. Știți că defectele lui (în special, cel de vorbire) nu-l recomandau deloc, DA' DELOC, pentru actorie! Cu toate astea, culmea imposibilului, omul nostru a dat examen... exact, la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mașinii însă, un mucalit completează: Ei, și 1% talent!... Vancea candidat la... actorie! Pe celebrul Vancea vi l-am mai prezentat, în anterioare ocazii. Știți că defectele lui (în special, cel de vorbire) nu-l recomandau deloc, DA' DELOC, pentru actorie! Cu toate astea, culmea imposibilului, omul nostru a dat examen... exact, la actorie! Pe la începutul deceniului șapte. Dar, să-l lăsăm să povestească, în graiu-i pitoresc și inconfundabil: Bă Bodane, audi, tu tii că io dădui dacu ti la atorie
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Pe celebrul Vancea vi l-am mai prezentat, în anterioare ocazii. Știți că defectele lui (în special, cel de vorbire) nu-l recomandau deloc, DA' DELOC, pentru actorie! Cu toate astea, culmea imposibilului, omul nostru a dat examen... exact, la actorie! Pe la începutul deceniului șapte. Dar, să-l lăsăm să povestească, în graiu-i pitoresc și inconfundabil: Bă Bodane, audi, tu tii că io dădui dacu ti la atorie?! Ti nu doar o dată: da avui ghinion de o babă în comitie... Pima
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Guță Alexandrescu, actor bun, cu vechi state la Reșița și un om tolerant (a jucat și-n patru spectacole de-ale mele). Spectacolul era compus din două piese scurte de G. Astaloș. În ambele juca fata lui Guță, absolventă de actorie la Hyperion. Firește, roluri complet opuse, cu costume și machiaje dferite. Începu partea întîi, în care tînăra actriță juca o călugăriță. După douăzeci de minute, Vancea îl întreabă pe Guță, lovindu-l cu cotul, complice: Bă Gutică, aduteră ătia la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Banat, un director care nu putea citi o piesă pînă la capăt deși era, chipurile, și regizor! Ei bine, asta nu l-a-mpiedicat să semneze regia la circa... 200 de montări! Cum? Simplu: chema artiști prestigioși la scenografie, coregrafie, și chiar actorie, pe care-i plătea bine, și aceștia rezolvau și partea de mizanscenă. Acest V. din Banat scotea perle notorii, cum ar fi: "fii mai lirică, adică mai terre à terre!"; sau "vreau o culoare rece, cum ar fi purpura albastră
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
patriei, începînd cu cele ale Capitalei, continuînd cu Galați și sfîrșind pe cea piteșteană. A știut să se infiltreze în companii ilustre, să audă și să memoreze; a avut de la cine fura meserie și a transmis, mai departe, tinerilor, secretele actoriei. L-au prețuit și volumul transcrie rîndurile iluștrilor creatori Ion Manolescu, George Vraca, Nicolae Soreanu, V. Maximilian, G. Ciprian, Al. Kirițescu, Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Ion Șahighian, Ion Zamfirescu, Dan Nasta, Petre Sava Băleanu, Telly Barbu, Radu Beligan, Valentin Silvestru
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Scriitorilor din București, pe marele om de teatru N. Carandino. A făcut publicistică de clasă, a tradus piese importante, a scris vreo patru cărți de valoare, una din ele De la Electra, la Dama cu camelii fiind memorabilă; adevărat manual de actorie pe care studenții-actori, vai!, nu-l vor deschide vreodată. Carandino era un boier al teatrului nostru, care, ca orice domn, fusese închis de comuniști, apoi i s-a stabilit domiciliu forțat prin Bărăgan, în fine, cvasi-reabilitat, ajunsese secretar literar la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
decăderea istoricului partid... Un monstru sacru 1972. La Institut (IATC), vine marele actor și regizor sovietic Iuri Zavadski. Noi nu știam cine e, dar profesorul nostru Dimiu, în numai trei minute, îi ridică un monument: deci, mergem, alături de anul trei actorie, să-l ascultăm (prin translator, firește). Ușa sălii de clasă unde ne strînseserăm se deschide și apare idolul teatrului rus: înalt, cu chelie parțială și părul alb, distins și conștient de admirația pe care-o stîrnește oriunde apare. Îl ascultăm
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
teatrului rus: înalt, cu chelie parțială și părul alb, distins și conștient de admirația pe care-o stîrnește oriunde apare. Îl ascultăm cu interes (mai ales noi, cei cinci de la regie-teatru). Numai că la un moment dat, două "gîște" de la actorie se trezesc rîzînd ca proastele. Oaspetele se oprește din vorbit, le privește cu dispreț, se-nroșește și... părăsește clasa, în mod năucitor și ne-diplomatic. Iese scandal în facultate, profesorii urlă (Moni Ghelerter, mai ales), fetele altfel frumoase! plîng... Important
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ambele părți. Afacerea se face noaptea, departe de ochii portarului instituției. Totul pare OK. Dar.... după doar un an, se schimbă situația: se reia spectacolul! Mașinistul... să facă infarct. * 2003. Eram profesor la Universitatea din Timișoara. Conduceam o clasă de actorie. Au fost studenții pe care i-am iubit cel mai mult din întreaga mea carieră universitară. Aveam niște relații minunate: unul nu lipsea la repetiții; după, mergeam cu toții la unul/una din ei, găteam, savuram un pahar, dansam și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Situația nu-i mult deosebită de zilele noastre: și azi există teatre în țară fără posturile actoricești acoperite (foarte puține, ce-i drept!) și există și destui candidați la concursuri. Dar, din păcate, 75 la sută dintre absolvenții secțiilor de actorie ai ultimilor opt ani, nu profesează. Să revin: omul despre care voi vorbi, căruia intimii îi spuneau Pedro, a intrat la concurs pe post de actor-figurant. Cum nu eram nici eu, nici el localnici, ne-ntîlneam zilnic în perioada în care
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
întîmplare cu Ștefan Cazimir 36 O seară cu marele boem Pîcă 36 O mare directoare! 36 Gară pentru unu 36 Povestiri hasidice în premieră mondială 36 Se mai schimbă mentalitățile, nu?!... 36 Despre meștereală ca virtute 36 Vancea candidat la... actorie! 36 Vancea apreciind tinerele talente 36 Avarii care nu l-au jucat pe Harpagon... 36 De-ale lui Gigi Dinică 36 Fetița-fantomă 36 La mare, în turneu cu teatrul 36 Directori defecți 36 Memorii credibile & fixații incredibile 36 De ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
conceperii și realizării educației, prin ajungerea la un consens privind semnificația schimbărilor de paradigme, în principalele ei probleme: • finalitățile (prioritatea formării competențelor vs. transmiterea cunoștințelor); • curriculumul (centrarea pe sistemul integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă și sumativ-integrativă vs. evaluarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
1972). Această viziune a fost ulterior modificată pentru a acorda o mai mare atenție rolului și importanței statelor suverane, cu Keohane și Nye care reconcep puterea statală în lumina "interdependenței complexe" (Keohane și Nye 1977). Statele erau recunoscute ca fiind actorii principali în politica mondială, dar s-a crezut că interdependența copleșitoare putea să modifice natura și eficiența puterii statale, și că echilibrul puterii militare, îndelung subliniată de realiști, nu va mai determina rezultatele politice, deoarece senzitivitatea și vulnerabilitatea la interdependență
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și internațională este astfel considerată un domeniu strategic, un loc în care actori formați anterior își urmăresc scopurile, un loc ce nu modifică natura sau interesele acelor actori în vreun mod profund. Constructiviștii, dimpotrivă, argumentează că înțelegerea modului în care actorii își dezvoltă interesele este crucială pentru explicarea unei palete largi de fenomene politice internaționale pe care raționaliștii le ignoră sau nu le înțeleg. Pentru a explica formarea intereselor, constructiviștii se concentrează pe identitățile sociale ale indivizilor sau statelor. Cu cuvintele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statelor democratice liberale (și ale unor actori non-statali puternici). Structurile normative și ideaționale sunt considerate capabile să formeze identitățile și interesele actorilor prin trei mecanisme: imaginație, comunicare și constrângere. Cu privire la prima dintre ele, constructiviștii argumentează că structurile non-materiale afectează ceea ce actorii văd drept domeniul posibilului : modul cum cred ei că ar trebui să acționeze, care sunt limitările percepute ale acțiunilor lor și ce strategii își pot imagina și pot adopta, pentru a-și atinge obiectivele. Normele și ideile instituționalizate condiționează astfel
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
drept domeniul posibilului : modul cum cred ei că ar trebui să acționeze, care sunt limitările percepute ale acțiunilor lor și ce strategii își pot imagina și pot adopta, pentru a-și atinge obiectivele. Normele și ideile instituționalizate condiționează astfel ceea ce actorii consideră necesar și posibil, atât în termeni practici cât și etici. Un președinte sau un prim ministru într-o democrație liberală instituită vor imagina și vor susține numai anumite strategii pentru a-și consolida puterea, iar normele politicii democratice liberale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
endogene unor asemenea interacțiuni, consecințe ale dobândirii identității, învățate prin procese de comunicare, de reflecție asupra experienței și de întruchipare a unor roluri. În al treilea rând, în vreme ce raționaliștii vedeau societatea ca pe un domeniu strategic, un loc în care actorii își urmăresc în mod rațional interesele, constructiviștii o văd ca pe un domeniu constitutiv, locul care îi generează pe actori ca agenți sociali și politici cunoscători, domeniul care îi face ceea ce sunt. Văzând aceste angajamente ontologice, este clar de unde vine
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a fost conceperea prevalent raționalistă a acțiunii umane. Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și neoliberalii și-au imaginat ființele umane și, prin extensie, statele ca actori atomiști, egoiști, strategici, afirmând astfel o formă standard de raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a negat semnificația cauzală
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
noapte furtunoasă de I.L. Caragiale Eterna și fascinanta Românie, scenarii din piese de I.L. Caragiale și șapte intermedii de Constantin Popa Premii • Nominalizat pentru "cel mai bun spectacol" cu piesa Piațeta de Carlo Goldoni, la Festivalul Național al facultăților de actorie Sibiu 1995 • Premiul pentru cel mai bun spectacol cu scenariul Livada cu... oameni Sibiu 1997 • Cinci nominalizări pentru cea mai bună interpretare: două dintre acestea au devenit premii *** În cadrul prgramelor de cercetare științifică, s-au depus la biblioteca Universității următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cînd insidioasă și lunecătoare a actorului Călin Chirilă, aflat, cu acest rol, într-o formă de zile mari. Uitasem să vă spun un lucru de prim ordin acela că dramaturgul se încumetă, de astă dată (profitînd de experiența profesorului de actorie Constantin Popa), să încredințeze piesa regizorului Constantin Popa. Și dacă tînărul Călin Chirilă știe să scoată din textul ce i s-a încredințat atîtea nuanțe, ce fac răul ispititor și cu atît mai primejdios, este, nu în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
angoasele prezentului Teatrul din noi. Teatrul recunoașterii Naționalul ieșean a început anul 2009 cu o premieră de excepție la Sala Studio: "Gheorghe Popescu". Un spectacol "limpede" în care accentul cade pe text și care se conturează într-o lecție de actorie. Un spectacol cu oameni, mai mult decît cu personaje, făcut pentru oameni. O respirație ușoară pentru un public care s-a obișnuit să fie exploatat în scaunul său din stal cu efecte tehnice și realități goale, realități care nu transpun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
confortabil pe scaun, având ecranul drept cadru al viziunii sale, impunând o structură imobilă acțiunii tranzitorii a filmului, fie că este captivat de intrigă atât de puternic, încât evoluează odată cu aceasta, el se abandonează acțiunii, se luptă și aleargă odată cu actorii, este oprit de obstacole, își atinge scopul. Un tablou nu aparține niciodată privitorului atât de mult ca ecranul de film, care este un instrument al imaginii sale, și niciodată nu se pierde în nemișcarea operei pictorului cu abandonul aproape fiziologic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ale partidelor și grupurilor naționale privesc direct doar o minoritate, deși pot exista variații de la o zonă la alta și de la un moment la altul. În general, sistemul este relativ bine pus la punct, în principal datorită faptului că toți "actorii" acceptă "regulile jocului" (caracteristicile prevederilor constituționale). În cazul în care această acceptare este mai puțin răspândită, probabilitatea răsturnării regimului liberal-democratic este ridicată, deoarece în lipsa acestei acceptări există relativ puține mijloace de apărare a arenelor și a actorilor. Instituții și grupuri
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]