1,981 matches
-
îndoială, creșterea numărului populației și deschiderea accesului sătenilor la școlile secundare impunea crearea de noi astfel de edificii. Ceea ce a dăunat însă a fost lipsa unui grad mai ridicat de selectivitate și acceptarea caracterului improvizatoric în desfășurarea procesului de învățământ. Acuzelor de privilegiere a învățământului teoretic, Angelescu le-a răspuns prin invocarea celor 350 de școli de meserii înființate în perioada 1919-192865. Totuși, statistica nu poate surprinde decât într-o anumită măsură realitățile concrete. Pe lângă faptul că școlile practice erau frecventate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apropie cât mai mult de nivelul celor bucureștene!"... Ba să ne mai slăbească bârlă-bucureșteanul domn N. N. Vasiliu cu "nivelul" d-sale! [...] regionalismul nostru [...] n-are nevoie, n-are nevoie, n-are nevoie de pomenitul "nivel!"40. De fapt, astfel de acuze sugerau că fenomenul localismului creator nu urmărește atât promovarea dezinteresată a localului, cât constituie o strategie de apropiere față de capitală, o încercare de pătrundere în mișcarea literară a centrului, ceea ce nu era departe de adevăr. Însuși Leca Morariu a pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
făcându-și voiajul de nuntă în Italia. În 1891, volumele Teatru și Năpasta îi sunt respinse de la premiere în ședința plenară a Academiei Române, în urma raportului defavorabil al lui B.P. Hasdeu și a intervenției lui D. A. Sturdza, care îi aduce grave acuze: imoralitate și denigrare a valorilor naționale. Despărțirea de Junimea se produce în 1892, după conferința Gaște și gâște literare, pe care o ține la Ateneul Român, și după articolul Două note, în care Maiorescu este acuzat de falsificarea textelor eminesciene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și flatulență (vântul care precede furtuna). Când se instalează acut se poate identifica un factor precipitant: hemoragie digestivă superioară, consum de alcool, infecții sau tromboză de venă portă. Simptomele variază în funcție de cantitatea de ascită și rapiditatea instalării; cele mai comune acuze legate de ascită sunt dureri abdominale, senzație de tensiune sau dispnee. Examenul clinic evidențiază prezența lichidului de ascită doar când este în cantitate de peste 1l. Se pot pune în evidență: mărirea de volum a abdomenului cu aspect de batracian sau
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
poezie era plină de aluzii și comentarii la diversele evenimente și luări de poziție politice, astfel încît, putem urmări în antologiile manuscrise păstrate tribulațiile casei de Provența, spre exemplu, sau necazurile lui Henric II Plantagenet, și multe alte relatări despre acuze, trădări, perfidii, ascunse cu virtuozitate în dulceața versului melodic. Pînă la sfîrșitul Evului mediu, lirismul va amesteca în chip neobișnuit o formă de erotism sublimat cu elanuri și mesaje politice, cum ar fi cînturile care îi chemau pe credincioși la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cele mai bune rezolvări ale problemei pe plan intern. Dar nici nu e dispusă, precum Germania, să recunoască public eșecul acestui demers... De fapt, aceasta e și zona de vulnerabilitate majoră a cărții și de aici provin și cele cîteva acuze de ambiguitate ideologică, ce se vor înmulți cu certitudine, odată cu notorietatea cîștigată prin premiul Goncourt. Într-adevăr, pentru unii, autorul pare mai degrabă să se identifice cu discursul lui Salagnon, un aventurier nostalgic al vremurilor coloniale apuse, lucru de care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
e că efectul incontestabil e aproape irațional. Greu de spus ce-ți place, sau ce nu-ți place la această scriitoare, dar vraja pogoară cu subtilă insistență chiar și asupra celor mai lucizi, care se scutură încercînd să scape prin acuze brutale: romane de gară, scriitură facilă, neverosimil, redundant etc. Nu-ți trebuie mai mult de două-trei ore ca să citești un text de Amélie Nothomb, dar îți trebuie mult mai multe ca să te eliberezi (evident, dacă o dorești) de o senzație
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
atitudinii liberale a lui Eminescu. Dincolo de opțiunile politice ale jurnalistului, publicistica eminesciană se constituie în expresie a luptei pentru apărarea drepturilor românilor, pentru păstrarea identității naționale, pentru conservarea valorilor culturale, relevând preocuparea gazetarului pentru soarta poporului român. Naționalismul, reacționarismul, paseismul, acuze formulate de critică, sunt atitudini care traduc în fond dragostea și respectul jurnalistului față de specificul și valorile neamului românesc. Primul exeget al creației eminesciene rămâne, fără îndoială, Titu Maiorescu, cel care, în articolul " Direcția nouă în poezia și proza română
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminamente rurale, admițând in extremis acele ramuri industriale care puteau prelucra produse agrare"266. Aceeași concepție dovedește și Garabet Ibrăileanu când susține că poetul-gazetar este un exponent al răzeșimii și al breslașilor care priveau cu mefiență spre înnoirea structurilor 267. Acuza de reacționar, formulată mai întâi de ziariștii de la Românul, declanșează răspunsul lui Eminescu, care notează în 17 august 1879, în Timpul: "Maniera noastră de-a vedea e pe deplin modernă: pentru noi statul e un obiect al naturii care trebuie studiat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înțelesul pe care i-l dă fiziologia, reacțiunea unui corp capabil de a redeveni sănătos influențelor stricăcioase a elementelor străine introduse înlăuntrul său (s.n.)"268. Luând ca punct de plecare afirmația poetului în construirea demersului argumentativ, Theodor Codreanu subliniază că acuza de reacționar pare "să fi culminat după moartea poetului, în anii proletcultismului, dar mai cu seamă în perioada postdecembristă"269, și consideră mai profitabilă transformarea acestui "defect" al publicisticii eminesciene într-o calitate, prin reconsiderarea semantică a termenului "reacționar" în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
țară, când o mare parte a teritoriului național era sub ocupație străină, când independența națională reprezenta încă un vis, iar lupta pentru supremație a imperiilor vecine constituia o permanentă amenințare. Într-un asemenea orizont, afirmațiile gazetarului dobândesc semnificații noi, iar acuzele de naționalism extremist își pierd fundamentul. Veacul al XIX-lea este considerat de istorici drept veacul naționalităților, iar luptele de emancipare și eliberare ale românilor se înscriu în tabloul mai amplu al mișcărilor sociale și politice din context european. Obsesia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interne: guvernele, partidele politice, instituțiile statului, ministerele și prefecturile, toate intră în câmpul de observație al analistului politic. Fără a se limita la relatarea stărilor de fapt, Eminescu realizează o analiză critică a realităților sociale și politice din țară, formulând acuze vehemente la adresa administrației românești în articole precum: "Icoane vechi și icoane nouă", din decembrie 1877, "Studii asupra situației", din februarie 1880, și "Patologia societății noastre", din ianuarie 1881. "A administra? se întreabă gazetarul într-unul din studiile sale. Dar întrebatu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clasei politice românești, gazetarul se întoarce spre trecut ca spre un spațiu compensatoriu și nu ezită să-și exprime admirația față de personalități precum Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Matei Basarab ș.a. Atitudinea encomiastică față de trecut îi va atrage jurnalistului acuza de reacționar. Eminescu le răspunde acuzatorilor, chiar în textul articolelor, susținând că: "adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăugând pe de alta"412 și că "adevăratul progres, fiind o legătură naturală între trecut și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de autoritate în domeniile abordate. Polemistul recurge la un discurs virulent, urmărind demontarea concepțiilor politice ale adversarilor astfel încât, deși pledează pentru un discurs polemic onest, Eminescu recurge el însuși în focul dezbaterilor la atacuri dure, care îi vor atrage numeroase acuze în epocă. Pamfletul, ironia și satira devin armele celui care își subordonează scrisul unui unic principiu adevărul: "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1999, p. 91). 517 Dimitrie Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
M. Foucault, J.-F. Lyotard. Un caz special este fără îndoială cel al raportării la Michel Foucault. Dacă în multe dintre lucrările de început se recunosc trimiteri la teoriile foucauldiene, o dată cu Oublier Foucault (1977) perspectiva este complet schimbată, Baudrillard formulând acuze vehemente la adresa concepțiilor despre putere, sexualitate, societate, care i se par insuficiente, necuprinzând multe dintre situațiile contemporane (în care, de pildă, puterea este dispersată, sau se transmite pe alte canale decât cele analizate de Foucault). Motivele jocului, semnului, consensului, diferenței
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
proiectul unei teorii care să facă apel la trăsături cum ar fi corespondența cu realitatea, surprinderea ei perfectă sau instituirea unor afirmații categorice. Într-o oarecare măsură, înseși caracteristicile principale ale fenomenului postmodern îi "protejează" pe adepții lui de eventualele acuze de inconsistență, ambiguitate, cultivare a paradoxului. Discursurile postmoderne cultivă, în același timp, convențiile și trăsăturile pe care le critică sau le deconstruiesc, lucru care face ca modul de a scrie și de a fi perceput în acest context să dețină
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Fragment în CESARIO DA HEISTERBACH, Vita Engelberti, în Acta Sanctorum, nov., vol. 3, 650. Când au ajuns la Köln frații noului Ordin al Predicatorilor și frații care se numeau minori, unii clerici îi insultau și le aduceau tot felul de acuze înaintea episcopului Enghelbert. Acesta,însă, le-a răspuns: „Cât timp lucrurile merg bine, lăsați-i în pace”. Priorii și parohii, în schimb, insistau spunând: „Ne este frică de aceștia ca nu cumva să fie chiar aceia despre care Duhul Sfânt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lui Elia. 64. După ce s-au așezat și au făcut un scrutin printre frații reuniți, au scris tot ceea știau și puteau să demonstreze, din experiență proprie sau din cele aflate, împotriva fratelui Elia. Au fost citite în fața papei aceste acuze și au început să discute asupra lor înaintea sa. Dar papa a închis discuția spunând: «Mergeți și discutați între voi și apoi prezentați-mi în scris obiecțiile și soluțiile găsite, iar eu voi judeca». Și au făcut întocmai. Atunci domul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
voce care îi spunea: «Stai nemișcat ca o piatră». Rămânând așadar nemișcat ca o piatră, au venit doi diavoli care s-au așezat la stânga sa, iar un înger s-a așezat la dreapta. Diavolii au început să-l irite cu acuze false, iar îngerul a rămas mult timp în tăcere. La sfârșit, cei doi diavoli au spus: Atunci când frații beau sau pălăvrăgesc în loc să meargă să se roage completoriul, noi ne ocupăm de ei, iar când pleacă, mergem în altă parte». Atunci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
iar în unele convente se oprea, el și însoțitorul său, până și douăzeci și cinci de zile, sau chiar o lună, în funcție de capriciile sale; trebuie să precizăm că pe atunci provinciile erau mai mici decât sunt acum. Și oricine voia să aducă acuze împotriva ministrului, o putea face și era ascultat de către acei vizitatori. Și ceea ce ministrul stabilea pentru provincia sa, vizitatorul putea să anuleze sau să adauge ceva, după părerea sa... Și ceea ce este mai grav, Elia trimitea unii vizitatori să fie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cel mai îndepărtat în caz de exilare. Nimeni niciodată nu a fost trimis într-un loc atât de îndepărtat de Patria sa și așa de îngrozitor ca cel în care a fost relegat Ovidiu. Trebuie remarcat că aceasta este o acuză categorică, deși implicită, la măsura luată de Augustus, care a ales ca loc de relegare (= pedeapsă mai mică decât exilul), locul cel mai incomod și mai sălbatic cu putință la acea vreme pentru un exil în sensul strict al cuvântului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lucrări, luate de la Leon, arătând că aceasta nu e contrară acelei definiții, cum zicea Sever, ci e solidară cu ea. Dar totodată ideea celor două lucrări trebuia interpretată în lumina hristologiei chiriliene, pentru a elibera definiția de la Calcedon de acuza de nestorianis.”. Printre cei dintâi care au sesizat pericolul ca definiția de la Calcedon să fie interpretată într-un sens din care nu dispăruse mentalitatea nestoriană au fost călugării sciți sau daco-romani. Pentru a combate această tendință, precum și a celei monofizite
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
timp de către Tito liderului de la Kremlin și va constitui totodată factorul declanșator al conflictului sovieto-iugoslav, încheiat cu excluderea Iugoslaviei din familia comunismului internațional. Printre nemulțumirile conducerii iugoslave la adresa Moscovei, atât ideologice cât și politice, se numărau extrema birocratizare a PCUS (acuză pe care și Troțki o formulase la adresa leninismului post-revoluționar cu două decenii mai devreme) și eterna tentație imperială a Moscovei, deși ambalată în retorica marxist-leninistă. Urmau apoi cultul personalității lui Stalin, hipertrofiat în raport cu partidul în sine, pozițiile flagrant inegale de pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Documentele 4, 5, 6, în McNeal: 1967, 58-64). Biroul Informativ s-a întrunit în cele din urmă, în absența și pentru a condamna atitudinea PCI. Rezoluția emisă cu această ocazie instituționaliza divergența sovieto-iugoslavă și excluderea lui Tito din "lagărul socialist". Acuzele care i se imputau erau atât de natură ideologică, cât și politică, cele două dimensiuni fiind practic indistincte în cazul regimurilor comuniste. Astfel, printre neajunsurile politice identificate de Stalin la adresa comuniștilor iugoslavi se număra în primul rând "politica dușmănoasă" a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]