7,862 matches
-
crăiese și zâne ale apelor, de obicei, cu implicații malefice asupra vieții omenești. Celebră a devenit relatarea lui Homer despre apariția seducătoarelor sirene, ființe acvatice, jumătate femeie și jumătate pește cu un glas fermecător, care îi atrăgeau pe corăbieri în adâncuri și de care Ulise a reușit să scape numai printr-un vicleșug. Chiar dacă explicația realistă a acestui fenomen este destul de plauzibilă: dorul de casă al navigatorilor și de femeia iubită sau confundarea lor cu niște animale marine, mitul sirenei a
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
la nunta lui. Este de-ajuns să o vadă pentru ca în sufletul lui să se reaprindă dorința de atingere a idealului. Se aruncă în apă, este văzut ținând-o ocrotitor în brațe, după care se scufundă împreună pentru totdeauna în adâncuri. Gestul lostriței suscită interpretări diferite: ar putea fi izvorât din dorința erotică de a se uni în eternitate cu ființa iubită, din răzbunare că el o trădase și se căsătorea cu o altă fată, sau acțiune malefică a unei ființe
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Heine dintr-o legendă germană? Pe o stâncă de pe malul Rinului, în asfințitul soarelui fata cu chip de zână, în timp ce își piaptănă părul de aur intonează o melodie fermecătoare. Marinarii atrași de mirajul bălai pierd cârma și se îneacă în adâncuri. Sirena nu este numai o ființă dornică să îi atragă în adâncuri pe flăcăii neștiutori și pe pescari, ci și una capabilă de un mare sacrificiu pentru atingerea idealului erotic. În legenda Fata de piatră Alexandru Mitru prezintă iubirea dintre
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
asfințitul soarelui fata cu chip de zână, în timp ce își piaptănă părul de aur intonează o melodie fermecătoare. Marinarii atrași de mirajul bălai pierd cârma și se îneacă în adâncuri. Sirena nu este numai o ființă dornică să îi atragă în adâncuri pe flăcăii neștiutori și pe pescari, ci și una capabilă de un mare sacrificiu pentru atingerea idealului erotic. În legenda Fata de piatră Alexandru Mitru prezintă iubirea dintre Heracleea, fata împăratului mării și un pământean, Gheorghe. Heracleea, era de o
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
liră al călătorului pe mare, un Orfeu al timpurilor noi. Când lira se sparge și cântecul încetează, sirena „cu păr de argint/ Ce-noată în rază de lună” este chemată de glasul mării și dusă de valuri pentru totdeauna în adâncuri. În lumea modernă a cifrelor și a logicii credința în sirene dispare și ele încearcă zadarnic să supraviețuiască: „Nu-i alt ca tinerețea giuvaier,/Și lor le pare totul spelb pe lume/ Când timpul semn le face, pișicher,/Să cugete
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru îndeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului conține - prin prevederea dumnezeiască - tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului. Sfântul Antonie cel Mare, vrând să pătrundă adâncurile scopurilor providenței, adresa într-o zi lui Dumnezeu următoarea rugăciune: "Doamne, pentru ce unii mor de tineri, pe când alții ajung la cea mai adâncă bătrânețe ?". Și Dumnezeu i-a răspuns: "Antonie, vezi numai de tine! Aceasta este judecata lui Dumnezeu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
văd căzând în afară, insignifiante lucruri cu valoare de simbol (ce nu-mi sunt încă destul de clare) dar, important e că, în ansamblu, Turnul multinațional, merge, înaintează, e dus de oameni, de pașii lor semnificativi. Incotro, Doamne Dumnezeule? Incotro?!... Din adâncurile istoriei, „Turnul lui Elron” vine, ba nu, se duce, și toți suntem purtătorii lui, deși Puterea Divină ne-a împleticit limbile. Iată, zice marele pictor, totuși comunicăm. Inaintăm, doamne, toți, împreună. Și buni și răi! Sunt încă multe înțelesuri, dacă
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
toată vremea Adu-Ți aminte Doamne de ruga mea Prin mântuirea Ta suntem împliniți Prin mântuirea Ta să nu lăudăm Că părinții noștri au păcătuit În strâmbătatea rea ne-am alcătuit În Egipt n-am știut cum să cugetăm În adâncul mării ca prin pustie Din mâna vrăjmașului El i-a izbit Sub apă s-au sfârșit cei ce i-au lovit Cei răi au ars în văpaie târzie N-au nimicit neamurile slăvite Lăudat vei fi în cele clădite PSALMUL
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
se bucure într-o veselie Lucrarea Sa dreaptă nouă ne-o lasă Va da glasul Său doar glas de putere Sufletelor noastre spre veșnicie Singura cale spre sfânta avere PSALMUL 68 Aproape de suflet mi-a intrat ape În noroi de adânc care n-are fund Furtuna mării ce m-a lovit profund Slăbit-au ochii cine să mă scape Cei ce mă urăsc pe mine în zadar Vrășmașii mei ce mă urmăresc cumplit Ce n-am răpit pe acelea le-am
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
mâniat Iarbă să fie pe acoperișuri Care mai înainte de-a fi smulsă S-a uscat repede ca niște preșuri Nu s-a umplut mâna secerătorul În binecuvântarea dreaptă tunsă Nu cel ce adună snopii cu dorul PSALMUL 129 Din adâncuri am strigat către Tine Doamne ! Doamne auzi glasul meu acum Urechile Tale spre mine oricum De glasul rugăciunii mele pline Și de Te vei uita la fărădelegi Doamne ! Doamne cine va mai suferi De nu-i milostivirea Ta vom pieri
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Numele Domnului să lăudați slugi Cei ce stați în casa Lui cu credință Că tuturora le-a pus pocăință Și din prăpastia pierii prin rugi Toate ce-a vrut Domnul a făcut din cer Pe acest pământ în mări și adâncuri Nori de rodire spre grâul din crânguri Trimis-a semne și mântuiri prin ger Cel ce a bătut neamuri multe prin veac Și chiar a ucis puternici împărați Numele Tău e din neam în neam drept leac Idolii din neam
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Tămăduitor. Singur samarineanul, omul străin și pe jumătate păgân, se oprește în culmea bucuriei, se reculege și, cu inima pătrunsă de cea mai sfântă recunoștință, se întoarce la cerescul Doctor al sufletelor și al trupurilor, mulțumindu-i cu umilință din adâncul sufletului, “slăvind pe Dumnezeu cu glas mare și căzând cu fața la picioarele Lui” (Luca 17, 15-16). Din zece inși, unul singur știe că este dator să mulțumească și acesta este un străin de lege și credință. El își arată recunoștința cu
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tubingen, închinată lingvisticii dar și exprimării, o piatră de granit pusă la temelia valorii științei despre ceea ce înseamnă vorbirea și normele ei științifice. Numele său s-a înălțat din negura adâncului neuitat al istoriei noastre. Parafrazând istoria, etimologic am putea spune că marele savant ar putea fi coborâtor dintr-un precursor al lui Bourebista, regele dac Coson (Koson), nume rămas în numismatica românească prin monedele care au circulat în vremea domniei
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
bătrânului, înspre ușă, pe aceeași linie de canapele cu mine, în direcția mersului trenului, ținu să o întrebe: Nu aveți copii?, răspunsul sosi imediat: nu. Se purta atât de frumos cu mine încât nu am putut bănui niciodată că în adâncul inimii sale ascundea atâta nimicnicie, atâta fățărnicie. Cu nimic nu s-a dat de gol. Îmi vorbea atât de frumos încât m-a făcut să-i dăruiesc totul, rămânând pe drumuri ... Se făcu liniște. Nimeni nu dorea să întrebe nimic
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
cu care își încheiase vizita dădeau să înțeleagă că el a rămas indiferent la tot ceea ce se petrecuse cu fiul și nepotul său, în Turcia. Ideea că în mintea nurorii sale ar fi răspunzător de dispariția lor, îl durea până în adâncul inimii. De la fereastră urmărea fiecare mișcare a celor două femei, căutând privirea copilei care se juca cu buclele-i mici ce îi atârnau peste umerii firavi. De ce fusese atât de îndărătnic? De ce nu ceruse să-și vadă propria nepoată, poate
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
tehnici și cu ce materiale vor fi înlocuite solurile nisipoase, de slabă coeziune - care grăbește afundarea în lichidul vâscos a tot ceea ce este deasupra - pe care stă orașul și care “tremură” la o cât de mică tresărire a “monstrului” din adâncuri ! Și, sunt câteva zeci pe an ... Se estimează că valoarea clădirilor distruse în 1906 se eidică la cifra de o sută de miliarde de dolari, la cursul de azi al monedei americane. În stânga și dreapta șoselei șerpuitoare și în pantă
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
lume, aflat la o adâncime de peste 80 de metri sub nivelul platformei continentale și având o lungime de peste 5 km. Un tronson submersibil asamblat în afara spațiului de destinație și compus din peste 50 de secțiuni de prefabricate și introdus în adâncuri cu ajutorul unei instalații de troliuri robotizate - care controlează și scufundarea acestor secțiuni și la etanșietatea cărora sunt folosite garnituri mari. Tunelul este monitorizat permanent de o rețea de senzori care sesizează centrul de comandă al celor două terminale asupra oricăror
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
omenesc, ci unul divino-uman, de înaltă inten �sitate duhovnicească. Momentul central al vieții martirului și mucenicului este acela al mărturisirii lui Iisus Hristos în inima sa și în fața lumii dezlănțuite asupra lui, mărturisire ce este lucrare a Duhului Sfânt în adâncurile sufletului său, preaplin de Dumnezeu. Este cunoscută, în acest sens, intensitatea iubi �rii jertfelnice a martirului și mucenicului, manifestată prin râvna și cuvintele pronunțate înaintea persecutorilor. Acestea fac proba unei experiențe intime în co �muniune de iubire cu Dumnezeu și
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Bisericii și trăite și astăzi, creștinii dintotdeauna "se închinau lui Iisus Hristos pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubesc după vrednicie ca pe ucenici, următori și imitatori ai Domnului". Dacă privim fenomenul martiric și martirologic mai în adâncul lui vom constata că experiența duhovnicească a martirilor depășește cu mult mulțumirea per �sonală de a fi în Dumnezeu. Dragostea adevărată după cele cerești și sta �tornicia în iubirea divină antrenează pe mucenici să năzuiască să ajungă dincolo de mântuirea proprie
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”1, a „pătimirilor fără de voie”2. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea acestora o adevărată virtute
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de grijă a lui Dumnezeu și cinstea pe care o primește sufletul nostru din partea Slavei Sale, căci „pe măsura întristării este și mângâierea” - spune Sfântul Isaac Sirul. Așadar, viața noastră duhovnicească se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mea te vreau întreaga. să-ți mușc din sânii albi, din pulpe dezgolite, pe trupul tău s-alunec , sărut să-ți pun cascadă, pe pielea ta mai albă că pudica zăpadă îmi iartă stângăcia doritelor pripite. atras de-a tale adâncuri ,cănd prea grăbit cobor, de tine absorbit, îmi sting numai un dor. **** din buzele-ți că mierea mai îndulcesc o noapte din carnea-ți fragedă cu foame gust îmbracă-mă-n iubire și în șoapte atât de mult îmi place
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
al codrilor ce-și dezbrăcau podoabele, rămânând goi. Noaptea își despica în fâșii mătasea așternută, așezându-se rece peste privirile împietrite ale soldaților ce se zbăteau cuprinși de gheara morții. Luna, prinsă între vârfurile brazilor, zâmbea trist la măcelul din adâncul codrului dar, parcă mai mult, ajuta cu prezența ei, înzecind puterile dușmane. Trupele otomane, întărite cu cele tătare sparseră zidul de căruțe al apărătorilor moldoveni și polonezi. Grozăviile luptei aveau să se vadă a doua zi de dimineață, cu plânset
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
celelalte moduri împreună cu întreaga ființă divină. Astfel fiecare ipostas poartă toată dumnezeirea, dar în modul propriu. Și toate trei sunt necesare pentru a ipostasia plenitudinea dumnezeirii. În special sînt necesare modul < > și al < > pentru a revela pe Tatăl în care adâncul abisal al dumnezeirii e un mod neoriginal și de originare a modurilor revelatoare” . 6. Despre unitatea de ființă între Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul. Fiul ca Logos al Tatălui Ființa divină există din veșnicie în modul dăruiri ei de către un
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
întregime. Căci un Tată deplin se dăruiește deplin. Față de El Fiul se trăiește ca Fiu desăvârșit, ca Cel ce primește totul. Tatăl se relevează în Fiul în întregime. Fiul Îl revelează pe Tatăl în întregime. El e Cel ce pune adâncul obârșiei dăruitoare a Tatălui în lumină, El e dovada acestei obârșii dăruitoare. Având tot ce are Tatăl în mod manifestat, Fiul și Cuvântul e numai sensul, ci și puterea, viața lucrarea totală a Tatălui în care își arată iubirea Lui
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]