4,644 matches
-
spune”. Locutorul urmărește, prin actul perlocuționar, să obțină anumite efecte la auditoriu, să-l influențeze într-un anumit mod. Plecând de la această situație, putem vorbi de argumentare ca strategie perlocuționară, deoarece locutorul, construind o secvență discursivă de tip argumentativ, urmărește adeziunea interlocutorului, auditoriului la teza argumentată. Argumentarea poate fi dezvoltată pe două traiectorii, una mai rațională și mai precisă, surprinsă și prin sintagma “a convinge”, alta mai „afectivă” sau estetică, numită și persuadare. În practica discursivă întâlnim și o serie de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sfat este legitim, justificat și dezirabil. Cele spuse mai sus sunt o ilustrare a definițiilor date argumentării și argumentului, produse de autori consacrați. Astfel, pentru Perelman și Olbrechts-Tyteca, “obiectul acestei teorii este studiul tehnicilor discursive care permit provocarea sau creșterea adeziunii spiritelor la tezele care li se prezintă în vederea asentimentului lor”, argumentul fiind “un răspuns dat pentru a persuada sau pentru a convinge”. Pentru Jean-Blaise Gize, argumentarea este “un ansamblu de strategii discursive ale unui orator A, care se adresează unui
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a numi convingătoare aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale.” (apud Sălăvăstru, 1996:206). Convingerea este valabilă pentru toți, persuadarea ține doar la unii pentru că toți avem aceleași principii logice dar nu toți avem aceleași gusturi. Totuși, diferența între cele două acte discursive nu ține atât de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Intenția practică a locutorului În cazul întrebuințării referențiale, constatative a limbajului, intenția locutorului este una teoretică, cognitivă vizând înțelegerea (interlocutorului) ca scop în sine. Locutorul, propunându-și doar captarea sensului, accederea prin limbaj la lumea referentului, de către interlocutor, și nu adeziunea acestuia, în vreun fel sau altul, la cele spuse. În momentul folosirii performative a discursului, intenția locutorului nu mai este una teoretică ci una practică, adică aceea de a acționa, influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a interlocutorului, și prin aceasta lumea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
regionale, precum Consiliul Europei sau Organizația Unității Africane (OUA). În primul rând, această tipologie nu surprinde caracteristicile unei OIG precum Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (Organization of the Petroleum Exporting Countries OPEC) și nici pe cele ale organizațiilor întemeiate pe adeziunea la un set de valori, cum ar fi Organizația Conferinței Islamice sau defunctul Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (CAER) al statelor comuniste din zona de influență a Uniunii Sovietice. De asemenea, caracterul regional este discutabil în cazul unor alianțe militare
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
vedere afirmat, pot provoca stări conflictuale în relația cu elevii. b) Blocaje datorate caracteristicilor mediului psiho-social. În timpul activităților desfășurate în clasă, relațiile de comunicare ale profesorului cu elevii pot fi afectate, în sens negativ, de o atitudine autoritară, ce presupune adeziunea necondiționată a elevilor la conținutul activității. Se ignoră faptul că există posibilitatea să apară și refuzul, motivat de starea elevului, de experiențele lui anterioare, de volumul cunoștințelor comunicate sau de incapacitatea de a le utiliza. c) Blocaje sociale. Conformismul este
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și drept, a limbii germane în tehnică, a limbii engleze astăzi prin tot ceeace reprezintă economia și tehnologia americană. Pledez însă, că în contextul pe care Tratatul de la Roma (1958) al Comunității Europene -înaintașul UE de astăzi- și Tratatele de adeziune la Uniunea Europeană prevăd utilizarea limbilor țărilor membre în cadrul Uniunii, să le cunoaștem și aplica în calitatea de limbă oficială pe care o are limba română, să practicăm o politică lingvistică inteligentă care să permită ca România să participe efectiv la
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
soluții .Voi prezenta câteva dintre ele , nu în ordinea lor cronologică, ci în ordinea în care trecerea de la o interpretare la alta îmi permite să surprind fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertății, străbătând itinerariul cuprins între adeziunea pasivă la impulsuri și adeziunea activă la valori . O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ele , nu în ordinea lor cronologică, ci în ordinea în care trecerea de la o interpretare la alta îmi permite să surprind fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertății, străbătând itinerariul cuprins între adeziunea pasivă la impulsuri și adeziunea activă la valori . O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile rațional. Este libertatea - capriciu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
iar egocentrismul și narcismul ar masca pierderea totală a conștiinței de sine, a capacității de alegere și decizie, a intenției de a înțelege necesitatea. Putem spune că această concepție, a unei libertăți - spontaneitate , caută libertatea exact la polul opus ei. Adeziunea pasivă cvasiautomată la impulsuri spontane ne plasează într-o zonă a nonlibertății, în afara oricărui indiciu al manifestării ei, cel mult în pragul dincolo de care începe anevoiosul proces progresiv de eliberare. Trecând de acest prag, întâlnim o a doua modalitate de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care a reușit să străbată itinerariul care desparte un individ totalmente condiționat de o persoană aptă să restituie prin acțiunile sale altceva decât totalitatea pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o adeziune activă la idealuri asumate conștient și devenite călăuze de acțiune creatoare sprijinită pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de a realiza în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
reușit să străbată itinerariul care desparte un individ totalmente condiționat de o persoană aptă să restituie prin acțiunile sale altceva decât totalitatea pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o adeziune activă la idealuri asumate conștient și devenite călăuze de acțiune creatoare sprijinită pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de a realiza în mod conștient
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
să restituie prin acțiunile sale altceva decât totalitatea pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o adeziune activă la idealuri asumate conștient și devenite călăuze de acțiune creatoare sprijinită pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de a realiza în mod conștient valori. Ca o concluzie ne raliem opiniei lui George Gurvitch care afirma că : . I.
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
după opiniile cele mai cumpătate și înțelepte, aplicate de oamenii cei mai cu judecată...” ) Nu putem rămîne însă la porțile acestui binecunoscut conformism alimentat de proverbiala prudență cartesiană. Descartes a crezut în om ca valoare supremă; din corespondența lui reiese adeziunea sa la modelul înțeleptului care gustă viața pămîntească și apreciază rațiunea și voința aducătoare de independență. ”) Întrega operă a lui Descartes este în fond o atitudine etică; raționalismul cartesian nu se întemeiază pe îndoială ci “impulsul libertății stă de fapt
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
instrument de cunoaștere dar și imagine, și deschide semnificatul esențial: aici trecutul cultural nu contează, efortul îndelungat de legături și construcții de gândire, efort de săptămâni și luni, este ineficace. Este nevoie să fie prezentul imaginii în momentul imaginii (...) în adeziunea totală la o imagine izolată mai precis, în însuși extazul noutății imaginii 86. Spre exemplu: Cristos însuși reprezintă semnificația primordială și esențială a peștelui. Unii autori antici îl numesc uneori pe Domnul nostru, Peștele ceresc (Ιχθύς Ουρανός). Biserica simbolizată de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Prezența alelei ε4 a determinat creșterea riscului cardiovascular la ambele sexe, spre deosebire de prezența alelei ε2 [20]. Mecanismele care stau la baza acestei diferențe între sexe, precum și cele care determină diferențele de comportament între alele nu sunt clarificate complet. Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 ȘI VCAM 1 Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 (intercellular adhesion molecule) și VCAM 1 (vascular adhesion molecule) joacă un rol important în patogeneza aterosclerozei, mai ales prin implicarea lor în atragerea leucocitelor, fenomen care inițiază și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ambele sexe, spre deosebire de prezența alelei ε2 [20]. Mecanismele care stau la baza acestei diferențe între sexe, precum și cele care determină diferențele de comportament între alele nu sunt clarificate complet. Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 ȘI VCAM 1 Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 (intercellular adhesion molecule) și VCAM 1 (vascular adhesion molecule) joacă un rol important în patogeneza aterosclerozei, mai ales prin implicarea lor în atragerea leucocitelor, fenomen care inițiază și promovează inflamația la nivelul plăcii [31, 32]. În timp ce ICAM
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
1 ar putea reprezenta un parametru specific plăcii aterosclerotice instabile (creșterea nivelului său reprezentând evenimentul primordial, care este urmat apoi de eliberarea altor mediatori sistemici și proteine de fază acută precum PCR [35]. Prezența unor niveluri crescute ale moleculelor de adeziune a fost identificată la o categorie largă de bolnavi cu risc cardiovascular: diabetici, nondiabetici cu insulinorezistență, obezi, hipertensivi și dislipidemici [34]. În același timp, a fost descrisă valoarea lor prognostică în prevenirea evenimentelor cardiovasculare atât la populația sănătoasă, cât și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
cardiopatie ischemică. În plus, un studiu publicat în 2008 arată că VCAM 1 este un puternic predictor prognostic al evenimentelor cardiovasculare și al decesului la pacienții cu sindroame coronariene acute. Există de asemenea o legătură directă între nivelurile moleculelor de adeziune și grosimea intimei de la nivel carotidian (care reprezintă un factor de risc pentru evenimentele clinice cardiovasculare) [31]. În cadrul grantului MENOCARD „Optimizarea tratamentului bolilor cardiovasculare degenerative la femei în postmenopauză”, efectuat în Clinica de Cardiologie Recuperare Cluj-Napoca, studiindu se moleculele de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
și grosimea intimei de la nivel carotidian (care reprezintă un factor de risc pentru evenimentele clinice cardiovasculare) [31]. În cadrul grantului MENOCARD „Optimizarea tratamentului bolilor cardiovasculare degenerative la femei în postmenopauză”, efectuat în Clinica de Cardiologie Recuperare Cluj-Napoca, studiindu se moleculele de adeziune s-a constatat că deși nivelurile de sVCAM 1 sunt influențate de vârsta și prezența factorilor de risc cardiovascular, la femeile în postmenopauză reprezintă un parametru util pentru aprecierea riscului de boală cardiovasculară [36]. Disfuncția ovariană Există studii care au
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
nivelul arterelor coronare [7]. Celulele endoteliale reprezintă celule active cu rol în reglarea tonusului vascular, a fluxului sangvin, hemostazei și fibrinolizei [7]. Oxidul nitric (NO), care mediază vasorelaxarea, are și efecte antiinflamatorii și antiaterogenice, inhibând proliferarea celulelor musculare netede și adeziunea plachetară [7]. Protecția cardiovasculară la femeile în premenopauză este în mare parte atribuită unei capacități vasodilatatoare a endoteliului [6] indusă de eliberarea crescută de NO. De asemenea, la femei, balanța efect pro-oxidant/antioxidant este înclinată în favoarea celei de-a doua
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
cerebrale la femei [34], elocvente în acest sens fiind rezultatele studiilor Framingham și Women’s Health Study [35-37]. În acesta din urmă s-a descris și o asociere semnificativă între creșterea riscului de AVC și nivelurile de IL-6, moleculele de adeziune intercelulară și amiloidul seric [36 39]. Un rol aparte în determinismul accidentului vascular la femei îl are fibrilația atrială, care se întâlnește mai frecvent la populația vârstnică; or, femeile cu AVC sunt mai vârstnice decât bărbații (prevalența fibrilației atriale crescând
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
tinde să fie mai crescută la femeile diagnosticate cu arteriopatii periferice [4]. Cei mai importanți factori de risc pentru apariția arteriopatiilor periferice sunt reprezentați de diabetul zaharat și fumat [5]. La femei există studii care arată și importanța moleculelor de adeziune celulară (sICAM-1), a proteinei C reactive, a HDL-colesterolului și a raportului colesterol-total/HDLcolesterol, ca factori de risc pentru apariția acestei patologii cardiovasculare [6]. În ceea ce privește simptomatologia arteriopatiilor periferice, și ne referim la claudicația intermitentă, conform statisticilor AHA, numai 10% dintre pacienți
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
grăsoase, circumferinței abdominale și modificărilor electrocardiografice la testarea de efort [15]. De asemenea, s-au dovedit și efecte antiinflamatoare, precum și eficacitatea asupra funcției endoteliale sau a hemostazei. Influențarea mecanismelor de tip inflamator și hemostatic (proteina C reactivă, fibrinogen, molecule de adeziune intercelulară) prin efort fizic regulat are cea mai mare pondere în reducerea riscului (32,5%), urmată de efectele asupra tensiunii arteriale (27,1%), lipidelor serice (19,1%), lipoproteinei (a), apolipoproteinelor A1 și B100 (15,5%), indexului de masă corporală (10
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
pește, are efect protector cardiovascular cunoscut, fiind asociat cu scăderea riscului de cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral și infarct miocardic [41-43]. Principalii constituenți, acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexanoic (DHA), au efecte protective prin scăderea trigliceridelor, ameliorarea funcției endoteliale, scăderea adeziunii plachetare, a inflamației și mai ales efect antiaritmic prin modularea canalelor ionilor de calciu. Femeile au concentrații sangvine și adipoase mai mari de DHA comparativ cu bărbații, independent de aportul alimentar. Un aport suplimentar de acizi omega-3 realizează o scădere
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]