5,887 matches
-
și rasiale sunt și ele cuprinse în limbă, aceasta participând, indirect, la condiționarea comportamentului de acceptare sau respingere, de toleranță sau discriminare. Richard T. Schaefer ia drept exemplu semnificațiile culorilor alb și negru în limba engleză. În dicționarele din Statele Unite, adjectivul "negru" este definit prin sumbru, interzis, lipsit de lumină morală sau de bunătate, atroce, rău, amenințător, pe când "alb" este asociat, printre altele, cu puritatea și inocența. "Prin intermediul unor asemenea pattern-uri lingvistice, cultura noastră consolidează asocieri pozitive cu termenul alb
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
educația, timpul liber, familia, fidelitatea pot deveni valori. Fiecare element al realității sociale, al universului spiritual și moral poate avea un aspect de valoare, în măsura în care acest element este prețuit sau refuzat, recomandat sau condamnat. Acest obiect este calificat printr-un adjectiv ca prețios sau demn de dispreț, bun sau rău, util sau inutil, adevărat sau fals, dezirabil sau indezirabil, frumos sau urât... Sentința obținută este o judecată de valoare. [...] Valorile devin norme când impun sau reglementează conduitele, prescriind o linie de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
litere spurcate, magnifice în goliciunea lor, cerneală grasă siluind hârtia.” (p.116). În schimb nu putem trece cu vederea preferința evidentă a lui Eliade, cel puțin în acest roman, pentru epitete, de cele mai multe ori asociate în serii de câte trei adjective care par a fi foarte atent alese pentru a sugera, prin sinonimia lor parțială, forma copleșitoare a însușirilor la care scriitorul face referire: apa este ,,stătută, caldă, neaerisită” (p.17), Pavel este ,,plat, mediocru, retoric” (p.152), Emilian ar vrea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
apetitul descriptiv urmând mereu linia contrastului dintre concretețe și abstracțiune. Stilul lui Eliade este comparabil, din acest punct de vedere, cu cel al lui Mateiu Caragiale care, în romanul său Craii de Curtea veche, utilizează frecvent enumerațiile de câte trei adjective. Uneori seriile sunt alcătuite din adjective cu conotații diferite care, puse în aceeași enumerație, creează noi perspective asupra substantivelor pe care le însoțesc: întrebările sunt ,,absurde și esențiale” (p.37), literatura izvorăște din senzațiile ,,proaspete, tactile, imediate”(p.110), prezența
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
dintre concretețe și abstracțiune. Stilul lui Eliade este comparabil, din acest punct de vedere, cu cel al lui Mateiu Caragiale care, în romanul său Craii de Curtea veche, utilizează frecvent enumerațiile de câte trei adjective. Uneori seriile sunt alcătuite din adjective cu conotații diferite care, puse în aceeași enumerație, creează noi perspective asupra substantivelor pe care le însoțesc: întrebările sunt ,,absurde și esențiale” (p.37), literatura izvorăște din senzațiile ,,proaspete, tactile, imediate”(p.110), prezența mamei este pentru Pavel ,,penibilă și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
inelul acesta le lipsea. Era o mână pură, nelogodită, monahală...” (p.12) Metafora nunții, a ,,nunții în cer”, ,,exprimă ambiguitatea întregii situații” căreia trebuie să-i facă față eroii. Ea este anticipată de acest fragment în care asocierea celor trei adjective sugerează o posibilă traiectorie spirituală a sensurilor romanului: puritatea și religiozitatea iubirii nu pot fi regăsite în forma lor primordială decât într-o ,,logodnă” ce transcende limitele realului cotidian. Preferința scriitorului pentru tripletele de adjective, abundente în Întoarcerea din rai
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în care asocierea celor trei adjective sugerează o posibilă traiectorie spirituală a sensurilor romanului: puritatea și religiozitatea iubirii nu pot fi regăsite în forma lor primordială decât într-o ,,logodnă” ce transcende limitele realului cotidian. Preferința scriitorului pentru tripletele de adjective, abundente în Întoarcerea din rai, este diminuată în Nuntă în cer. Apetitul descriptiv este temperat de rigoarea relativă, impusă de forma confesivă a discursului. Dacă în monologul interior întâlneau o preocupare minimă sau aproape inexistentă pentru stil, în confesiune se
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
interior întâlneau o preocupare minimă sau aproape inexistentă pentru stil, în confesiune se ține seama cel puțin de faptul că discursul se adresează cuiva. De aceea nu mai apar acele asocieri insolite de cuvinte prezente în dialogul lui Pavel Anicet. Adjectivele sunt în general abstracte, iar asocierea lor în serii de câte trei, destul de rară, amplifică orizontul enigmatic al sensurilor romanului (Mavrodin o ,,bănuie” pe Ileana ,,vie, inteligentă, melancolică” - p.15, vrea să scrie cum îi place ei, ,,sobru, limpede și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
replicile. Revenind la fragmentele descriptive, remarcăm cu ușurință că ele sunt întotdeauna în deplin acord cu secvența epică în care sunt inserate degajând melancolie sau completând atmosfera în care se petrece acțiunea romanului. Preferința autorului pentru seriile de câte trei adjective nu mai constituie în Noaptea de Sânziene o particularitate bine definită a stilului eliadian. Dacă în celelalte două romane asociațiile de adjective erau prezente constant, aici exemplele sunt rare și apar de obicei tocmai în scurtele fragmente de descriere (,,[...] crengile
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
degajând melancolie sau completând atmosfera în care se petrece acțiunea romanului. Preferința autorului pentru seriile de câte trei adjective nu mai constituie în Noaptea de Sânziene o particularitate bine definită a stilului eliadian. Dacă în celelalte două romane asociațiile de adjective erau prezente constant, aici exemplele sunt rare și apar de obicei tocmai în scurtele fragmente de descriere (,,[...] crengile păreau înmugurite în lumina umedă, blândă, aurie.” - vol.II, p.145). puținele elemente care arătau în romanele anterioare o minimă preocupare pentru
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
caz era cu mult mai frumoasă decât toate țigăncile pe care le întâlnisem până atunci. Pentru ca o femeie să fie frumoasă, spaniolii spun că trebuie să îndeplinească treizeci de condiții sau, dacă vrei, s-o poți defini cu ajutorul a zece adjective, fiecare referindu-se la trei părți ale făpturii ei. Trebuie să aibă, de pildă, trei lucruri negre: ochii, genele și sprîncenele; trei subțiri: degetele, buzele și părul etc. Pentru rest citiți-l pe Brantôme. Țiganca mea nu întrunea atâtea perfecțiuni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spaniol. Dacă n-aveți timp să mergeți la grădina zoologică să studiați privirea unui lup, uitați-vă la pisica dumneavoastră cînd pîndește o vrabie. (Prosper Mérimée, Carmen) Atunci când notează că o femeie frumoasă la modul ideal se definește prin "zece adjective ce pot fi aplicate celor trei părți ale persoanei" și când precizează că "ea trebuie să aibă trei lucruri negre: ochii, sprâncenele și genele; trei fine: degetele, buzele și părul etc.", Mérimée își construiește matricea numerică (30 condiții) pe baza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și când precizează că "ea trebuie să aibă trei lucruri negre: ochii, sprâncenele și genele; trei fine: degetele, buzele și părul etc.", Mérimée își construiește matricea numerică (30 condiții) pe baza componentelor aflate în orice procedură de aspectulizare: PROPRIETATE (10 adjective) și PĂRȚI (fiecare adjectiv putându-se aplica celor trei părți ale corpului femeii frumoase). Exemplul propus poate fi clasificat (vom nota cu Pd, macro-propoziția descriptivă legată direct de tema-titlu și cu pd propozițiile descriptive dezvoltate la nivelul 2, 3, 4
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ea trebuie să aibă trei lucruri negre: ochii, sprâncenele și genele; trei fine: degetele, buzele și părul etc.", Mérimée își construiește matricea numerică (30 condiții) pe baza componentelor aflate în orice procedură de aspectulizare: PROPRIETATE (10 adjective) și PĂRȚI (fiecare adjectiv putându-se aplica celor trei părți ale corpului femeii frumoase). Exemplul propus poate fi clasificat (vom nota cu Pd, macro-propoziția descriptivă legată direct de tema-titlu și cu pd propozițiile descriptive dezvoltate la nivelul 2, 3, 4 etc.): Este necesar să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
3, 4 etc.): Este necesar să subliniem aici complementaritatea celor două componente ale procedeului de aspectualizare: dacă alegerile operate de către descriptori sunt restricționate datorită efectului urmărit, alegerea proprietăților (PROPR) impune, la rândul său, problema orientării evaluative (argumentative) a oricărei descrieri. Adjectivele selecționate pot fi relativ neutre: afirmația că o minge este rotundă sau galbenă, de exemplu, nu este nevoie să fie asumată neapărat de către descriptor. Nici a spune despre un personaj că este căsătorit sau celibatar; în schimb, calificându-l drept
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
schimb, calificându-l drept mare sau mic, frumos sau urât, zvelt sau slab, emoționant sau cu caracter, aceasta implică o alegere și luarea în considerare a unei scări de valori pe care descriptivul a ales-o drept reper. Astfel de adjective evaluative, care implică o judecată de valoare etică sau estetică și prin care se arată deci o asumare enunțiativă (modus-ul care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a unor adjective, precum "primitor" și "direct" este relativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
scări de valori pe care descriptivul a ales-o drept reper. Astfel de adjective evaluative, care implică o judecată de valoare etică sau estetică și prin care se arată deci o asumare enunțiativă (modus-ul care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a unor adjective, precum "primitor" și "direct" este relativ comună pentru francofonii care citesc prima pagină a ziarului Le Monde; în schimb, este decisă de context în cazul unor adjective mai imprecise precum: simplu, mare, energic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ales-o drept reper. Astfel de adjective evaluative, care implică o judecată de valoare etică sau estetică și prin care se arată deci o asumare enunțiativă (modus-ul care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a unor adjective, precum "primitor" și "direct" este relativ comună pentru francofonii care citesc prima pagină a ziarului Le Monde; în schimb, este decisă de context în cazul unor adjective mai imprecise precum: simplu, mare, energic sau masiv. Ne-o dovedesc aceste descrieri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a unor adjective, precum "primitor" și "direct" este relativ comună pentru francofonii care citesc prima pagină a ziarului Le Monde; în schimb, este decisă de context în cazul unor adjective mai imprecise precum: simplu, mare, energic sau masiv. Ne-o dovedesc aceste descrieri, (10) a Primului ministru iranian Ghotbzadeh (17 septembrie 1982, în ziua morții sale) și (11) a președintelui egiptean Mubarak (10 decembrie 1986): (10) În orice caz acest
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat (adjectiv, apoziție, relativă...) cu rol de clarificare: (33) Am observat [...] placenii cu valve mici și inegale [...] căluți de mare zburători, [...] pești-porumbei cu coada acoperită de numeroase inele solzoase. J. Verne, p. 198 adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat comparativ/metaforic
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
așa pe creasta de de-asupra văii. Zgomotele ușoare ale unui tîrg aflat încă în ațipire ajungeau pînă la el. J. Giono, Le Bonheur fou Aici descriptivul se manifestă sub forma unor micro-propoziții. Fie că acestea apar în forma unui adjectiv sau a unei relative, sau chiar a unei serii de relative, întinderile descriptive, exemplare prin nota lor discretă, se inserează între segmentele de acțiuni. La fel se întîmplă și în cazul dialogurilor, atunci cînd enunțurile descriptive nu manifestă decît aspectul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ASM) celor pe care le-am văzut operînd în P1 și P2 și care pun în relație obiectul discursului: Tema-titlu + tranziție + Rh1, pentru P4, și sub-tema-titlu + Rh2 (tranziția fiind rematizată), pentru P4'; din care rezultă schema următoare: Insistăm asupra reliefării adjectivului "nou-nouță" de la sfîrșitul paragrafului (Rh din P4) care face din nou trimitere la "nou-venit": trăsăturile lui Charles Bovary și ale obiectului său emblematic fuzionează precum, a contrario, lucea contrastează cu comportamentul său. J. Ricardou a subliniat, de altfel, pregnanța paragramaticală
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
paradoxal. Într-adevăr, distincția tradițională între narativ și descriptiv se face, în mod obișnuit, prin intermediul opoziției dintre "acțiune" (a face) și "stare" (a fi). Cel mai adesea, considerăm descrierea ca fiind de partea "obiectelor" cu mărci caracteristice precum substantivul și adjectivul și povestirea, de partea "acțiunilor" cu verbul drept semn particular: Într-adevăr, orice povestire constă, deși strîns legate și în proporții variabile, pe de o parte, în reprezentări de acțiuni și de evenimente, care constituie narațiunea propriu-zisă, și, pe de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
au umplut de buzunare, de franjuri. [Se vor cînd sportivi, cînd romantici, chiar eleganți.] Catalogue de mode du Bon Génie, 1986 În acest ultim exemplu, predicatele funcționale sînt verbe la forma pronominală. Ele corespund PROPRIETĂȚILOR articolului descris și funcționează ca adjective: "s-au șifonat" = sînt șifonabili. De fapt, descrierea calităților blugilor se încheie cu enunțul celor trei PROPRIETĂȚI sub forma adjectivelor "sportiv", "romantic" și "elegant". 2. Caz [2]: Predicatele funcționale descriu acțiunile mai multor actori considerați ca elemente (PĂRȚI) ale unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1986 În acest ultim exemplu, predicatele funcționale sînt verbe la forma pronominală. Ele corespund PROPRIETĂȚILOR articolului descris și funcționează ca adjective: "s-au șifonat" = sînt șifonabili. De fapt, descrierea calităților blugilor se încheie cu enunțul celor trei PROPRIETĂȚI sub forma adjectivelor "sportiv", "romantic" și "elegant". 2. Caz [2]: Predicatele funcționale descriu acțiunile mai multor actori considerați ca elemente (PĂRȚI) ale unei situații De multe ori, la începutul unei povestiri, acest tip de descriere este unul din mijloacele utilizate pentru a furniza
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]