11,268 matches
-
un succes maxim. De remarcat că acestea nu se exclud reciproc (tabelul 3.3.). Faptul că majoritatea țărilor adoptă scenariile 1 și 2 rezultă din adoptarea politicilor de liberalizare care inițial constrângeau investițiile. Tabelul 3.3. Clasificarea țărilor În funcție de politicile adoptate vis-avis de CTN În anii 90 Tip 1 Scenariul non intervenționist Se caracterizează prin Încurajarea generală a ISD, În particular, dacă sunt percepute ca un promotor a competitivității industriale. Specificul constă În puține controale efectuate și fără constrângeri de performanță
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sunt aspectele liberalizării politicilor naționale privind regimul ISD În țările-gazdă? 9. Descrieți domeniile esențiale privind reglemetările naționale pentru investitorii străini În țările gazdă. 10. Descrieți categoriile de stimulente investiționale acordate de către țările gazdă investitorilor străini. 11. Clasificați statele-gazdă În funcție de politicile adoptate vis-a-vis de CTN. Teste-grilă: 1. Fluxurile de ISD au Început să dobîndească prevalența În cadrul investițiilor internaționale În perioada: a) după primul război mondial; b) după cel de-al doilea război mondial; c) până În 1914; d) după 1980. 2. Principala sursă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
grupurilor de interese în ceea ce privește globalizarea fi nanciară. În funcție de natura acestor opțiuni, as tfel de grupuri vor avea mo tive temeinice să facă lobby pe lângă politicie ni. Politicienii interesați, la rândul lor, cântăresc costurile și beneficiile elector ale ale diverselor politici adoptate și iau decizii pe baza acestora. Cum explică atunci această abordare tendința către globalizarea din anii ̕70? Susținătorii acestei abordări acceptă faptu l că progresul tehnologic reprezintă motorul globalizării financiare, însă ei se concentrează asupra consecințelor lui distribuționale. Aceștia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
st fapt situează capitalul într-o poziție privilegiată, motiv pentru care guvernele trebuie, să țină seama, adesea, mai degrabă, de cerințele capita lul ui internațional, decât de de dorința acelor țări de a atrage capital pentru dezvoltare economică, iile politici adoptate. Aceasta este cauza pentru care globalizarea financiară a servit, într o mare măsură, obiectivelor fundamentaliștilor de piață. În contextul general al măsurilor de liberaliza re a pieței financiare, în treprinse cu precădere începând cu a doua jumăt ate a deceniului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ai globalizării financi are. Acestea favorizează globalizarea prin libe ral izarea restricțiilor din sec torul financiar autohton și a contului de capit al. Guvernele sunt respons a bile atât pentru politicile macroeconomice inte rne , dar și pentru politicile fi nanciare adoptate, iar sprijinirea lor este ind isp ensabilă în realizarea globa lizării financiare. Prin realizarea unui mediu de lucru propice, globalizarea fi nanciară devine fezabilă. Există două tipuri de politici de acțiune consi der ate a fi precondiții ale globalizării financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
valutare și la implementarea înțelegerilor pentru lichidități neprevăzute, dar, în același timp, pot recurge și la adoptar ea unei discipline de piață mai stricte, prin transparență și informare. Însă, se știe deja că numărul instru mentelor ce țin de politica adoptată, aflate la di spoziția guvernelor, se reduc în condițiile în care economia este integrată în sistemul financiar global. Odată ce economiile devin mai integrate, guvern ele au tot mai puține instrumente tactice și trebuie să se bazeze mai mult pe politicile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și pa chetele de stimulare fis cală, ar trebui să aibă un impact favorabil asu pra evoluției ISD. În cadrul global actual, politicile guvernament ale , promovate în con textul actualei crize, au avut efecte contradic tor ii: în timp ce majoritatea acestor politici adoptate au fost orientate în dir ecția promovării și facilitării investițiilor străine directe, unele măsuri, cum ar fi anumite limite impuse capitalului străin, au avut efecte negat ive asupra fluxurilor internaționale de capital. În prima parte a anului 2010, deși se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de 55.000 lei. Investitorul se declară cumpărător la cursul de 52.000 lei și câștigă 300.000 lei. Fig. III.8 Exemplu de stelaj la cumpărare Pentru un curs efectiv situat între bornele stelajului cumpărătorul pierde, indiferent de poziția adoptată. În zona I se declară cumpărător pentru a limita pierderea, iar în zona II se declară vânzător în același scop. Astfel, pierderea sa este limitată la jumătatea ecartului dintre bornele stelajului. Vânzătorul stelajului cumpără la cursul cel mai mic (borna
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în anumite condiții și agenții comerciali permanenți. • persoane juridice: societăți comerciale, în anumite condiții filialele societăților comerciale, regiile autonome, societățile cooperative, grupurile de interes economic, asociațiile și fundațiile, sindicatele, organele administrației publice când acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piața, influențând direct sau indirect concurența 79; • entități fără personalitate juridică, cu singura condiție a exercitării unei activități economice și a unei autonomii decizionale și financiare: sucursalele, agențiile, reprezentanțele societăților comerciale, asociațiile în participațiune etc. Capitolul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
sunt, în principal, statul și întreprinderile a căror accepțiune a fost stabilită anterior ca subiecte subordonate. Uneori ca subiecte subordonate pot apărea și organele administrației publice centrale sau locale, în masura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major, potrivit art. 2 alin. 1, lit. b din Legea 21/1996 privind
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
lit. b din Legea 21/1996 privind concurența dispozițiile sale se aplică și actelor și faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, săvârșite de autoritățile și instituțiile administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major. În concluzie, când aceste organe acționează ca agenți economici, când sunt "actori
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
dizolvă concentrarea sau iau măsurile de restabilire a situației prevăzute în decizia sa. În aceeași manieră poate acționa Consiliul Concurenței și atunci când constată că o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiții impuse printr-o decizie adoptată anterior de către Consiliul Concuenței cu privire la concentrarea respectivă. Deciziile adoptate de Consiliul Concurenței în materia concentrărilor economice pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare. Instanța poate dispune, la cerere
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de: a) întreprinderi sau asociații de întreprinderi persoane fizice sau juridice de cetățenie, respectiv de naționalitate română sau străină, denumite în continuare întreprinderi; b) autoritățile și instituțiile administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major". 80 E. Mihai, op. cit., p. 38. 81 A se vedea, C. Butacu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de: a) întreprinderi sau asociații de întreprinderi, persoane fizice sau juridice, de cetățenie, respectiv de naționalitate română sau străină, denumite în continuare întreprinderi; b) autoritățile și instituțiile administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major". 83 C. Butacu, op. cit., p. 7. 84 A. Cotuțiu, G.V. Sabău, op. cit
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
grupa acele episoade în care statutul ontologic al unor persoanje rămâne puternic ambiguizat sau în care anumite fapte, relevante în ordinea discursului, pot fi recuperate de către protagonist/protagoniști atât din unghiul realului, cât și din perspectiva fantasticului. În funcție de poziția auctorială adoptată, lectorul poate însă realiza cu luciditate la intervale variabile ale povestirii cu ce tip de teroare scripturală se confruntă. Un cuvânt final despre distincțiile dintre cei doi termeni se impune. Astfel, devine evident pentru oricine că, dat fiind gradul de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sus au luat un sens periculos la noi: protejarea câtorva și supunerea restului la tot felul de "tăieri", impozite și limitări în educație, cultură, sănătate. Când începem să judecăm psihologic, suntem stimulați ori stingheriți de intervenția unor norme și legi adoptate abuziv peste voința parlamentarilor de către guvernanți care se depărtează tot mai mult de cadrul democratic. Tocmai pentru că doar oamenii judecă și enunță probleme, termenul de criză solicită mai întâi eforturile spirituale ale omului și apoi condiționările proceselor naturale sau infrastructurale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
printre președinții republicilor (liberale sau populare), nici în puținele rânduri de capete încoronate ale monarhiilor constituționale nu s-au nimerit "filosofi". Sportivi și amatori de activități terestre și aeriene, da. În unele momente ale guvernării lor, prin pozițiile și deciziile adoptate, unii s-au apropiat de statutul de "înțelepți" devotați menținerii păcii mondiale, împărțirii mai echitabile a profiturilor și altor acțiuni salutare. Din finalul părții a doua merită să reținem un fel de concluzie a autorului despre relativism: "Găsesc îngrozitoare nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
La Efes, în 431, s-a condamnat nestorianismul și i-a conferit Mariei din Nazaret atributul "născătoare de Dumnezeu". La Calcedon, în 451, s-a condamnat monofizismul și s-a susținut că Hristos are două firi: divină și umană. Crezul adoptat atunci nu a fost recunoscut de ortodocși. Biserica Ortodoxă Română îl consideră pe Sfântul Apostol Andrei patronul spiritual creștin al țării, deoarece la Sinodul Apostolic de la Ierusalim din jurul anilor 49-50 lui i-a revenit sarcina să meargă pe meleagurile Scytice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
simboliste pe această temă. Speranța stă pe o sferă care plutește pe ape, imagine a extensiei universale nu a Speranței, ci a scepticismului cu privire la posibilitatea acesteia de a ameliora nefericirea umanității. Cu toate că Verona se considera impresionist, deși nu totdeauna tehnica adoptată îl recomandă ca atare, ca și la Seurat, al cărui impresionism era tratat în termenii sensibilității simboliste, există în pictura sa o dimensiune idealistă care corespunde chemării simboliste, invocă o transcendență, un mister. De asemenea, este sesizabil un interes evident
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o funcție alegorică, stau sub semnul unui prizonierat dureros al materiei, sunt suferinde, asemeni corpurilor antrenate într-o spirală haotică din cele două picturi alegorice ale lui Klimt, Filozofia și Medicina. Un corp de bărbat atrage luarea aminte prin poziția adoptată, care seamănă cu aceea a Gânditorului (1880-1882/1904) lui Rodin, însă nicio clipă acest corp nu reflectă liniștea, autocentrarea subiectului într-un efort cognitiv materializat la nivelul corporalității. Acest corp contorsionat sugerează, mai degrabă, rezistența pe care materia o opune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a însănătoșit. Cât timp au durat filmările? Doi ani și jumătate, aproape trei. Și montajul? Șase luni, e prima oară când am avut atâta timp la dispoziție. Care este relația cu finanțatorii, în ce măsură intervin în privința conținutului sau a soluțiilor cinematografice adoptate? Vorbesc de persoane, nu de instituții. Redactorul de la ARTE, cu care am mai lucrat și la alte proiecte, a venit o singură dată, a văzut primele patru minute și a zis: OK, ia-ți cât timp vrei, eu nu sunt
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Cu toate acestea, remarcă Sober, cercetătorii preferă modelele simple. Ei încearcă să determine ce pot explica ele și, la nevoie, le amendează. Se constată astfel că în anumite cazuri modelele adaptaționiste funcționează foarte bine, iar în altele că vor trebui adoptate modele mai pluraliste. A gândi cu referire la condiții cvasi ideale ar constitui, prin urmare, o strategie euristică fertilă. Ca orientare metodologică, adaptaționismul va trebui să fie distins de adaptaționist ca un ansamblu de enunțuri despre natură, crede Sober. Criticii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în România, partidele politice nu se concetrează în jurul unei idei sau al unui program politic, ci în jurul câtorva personalități influente și celor credincioși acestora. În momentul în care nu există un conses unanim în partid (respectiv acceptare viziunii liderului), soluția adoptată nu este negocierea, ci sciziunea partidului (acesta a fost cazul lui Petre Roman care în 1991 a fost nevoit să-și dea demisia din funcția de premier datorită diferenței de viziune dintre el și Ion Iliescu; ulterior opozanții lui Roman
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
socioeconomic, obiectivele guvernelor în materie de politici publice, cerințele organismelor internaționale în procesul tranziției postcomuniste (FMI, Banca Mondială) sau al integrării euro-atlantice (UE, NATO). Toate acestea sunt extrase atât din surse primare, cât și secundare. Baza de date cu legile adoptate 4 și procesul lor legislativ este creată integral din date disponibile pe site-ul Parlamentului. Datele privind compoziția politică a câmpurilor puterii și opoziției sunt bazate pe rezultate electorale, informații de pe site-ul Parlamentului și cronologii politice 5. Cercetarea nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evitarea falimentului. De asemenea, sunt promovate o serie de măsuri de protecție socială pentru a compensa efectele negative ale reformelor economice. Cu toate acestea, trebuie subliniat că legislația în domeniul protecției sociale are o pondere mică (3.9%), iar legile adoptate au un grad redus de relevanță. Așadar, dacă activitatea legislativă în domeniul economic confirmă "rezervele" FSN față de reformă, cea din domeniul social nu se suprapune puternicei imagini de "stânga" a acestuia. În mod similar, este surprinzătoare și atenția acordată de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]