1,908 matches
-
forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la adsorbția din soluție (pe adsorbanți solizi), coeficientul de adsorbție (Г) se definește ca numărul de moli de solvit fixați pe 1 g de adsorbant (216): 0c cx m m −Γ = = (216
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la adsorbția din soluție (pe adsorbanți solizi), coeficientul de adsorbție (Г) se definește ca numărul de moli de solvit fixați pe 1 g de adsorbant (216): 0c cx m m −Γ = = (216) unde: x = cantitatea de substanță adsorbită dintr-un litru de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la adsorbția din soluție (pe adsorbanți solizi), coeficientul de adsorbție (Г) se definește ca numărul de moli de solvit fixați pe 1 g de adsorbant (216): 0c cx m m −Γ = = (216) unde: x = cantitatea de substanță adsorbită dintr-un litru de soluție; x = c0 - c (mol/L); c0 = concentrația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fixați pe 1 g de adsorbant (216): 0c cx m m −Γ = = (216) unde: x = cantitatea de substanță adsorbită dintr-un litru de soluție; x = c0 - c (mol/L); c0 = concentrația inițială a soluției (mol/L); c = concentrația soluției după adsorbție (mol/L); m = cantitatea de adsorbant dintr-un litru de soluție (g). Pentru adsorbția din soluții s-au elaborat mai multe teorii și parametrii caracteristici s-au inclus în mai multe ecuații, dintre care, cea mai frecvent aplicată este ecuația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
x = cantitatea de substanță adsorbită dintr-un litru de soluție; x = c0 - c (mol/L); c0 = concentrația inițială a soluției (mol/L); c = concentrația soluției după adsorbție (mol/L); m = cantitatea de adsorbant dintr-un litru de soluție (g). Pentru adsorbția din soluții s-au elaborat mai multe teorii și parametrii caracteristici s-au inclus în mai multe ecuații, dintre care, cea mai frecvent aplicată este ecuația lui Freundlich (217): 1 n x a c m = ⋅ (217) a și n = două
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cea mai frecvent aplicată este ecuația lui Freundlich (217): 1 n x a c m = ⋅ (217) a și n = două constante empirice, care depind de temperatură, natura adsorbantului și a substanței adsorbite etc. Această relație poartă numele de izoterma de adsorbție a lui Freundlich și se aplică cu multă exactitate soluțiilor de concentrație medie. La concentrații foarte mici, constanta 1 1 n = , și prin urmare: x a c m = ⋅ (218) adică, coeficientul de adsorbție este direct proporțional cu concentrația. În cazul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Această relație poartă numele de izoterma de adsorbție a lui Freundlich și se aplică cu multă exactitate soluțiilor de concentrație medie. La concentrații foarte mici, constanta 1 1 n = , și prin urmare: x a c m = ⋅ (218) adică, coeficientul de adsorbție este direct proporțional cu concentrația. În cazul în care 1 0 n = , atunci: x a m = (219) coeficientul de adsorbție este independent de concentrație. La concentrații mari, datele experimentale se abat de la relația lui Freundlich, intervenind fenomenul de saturație la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
medie. La concentrații foarte mici, constanta 1 1 n = , și prin urmare: x a c m = ⋅ (218) adică, coeficientul de adsorbție este direct proporțional cu concentrația. În cazul în care 1 0 n = , atunci: x a m = (219) coeficientul de adsorbție este independent de concentrație. La concentrații mari, datele experimentale se abat de la relația lui Freundlich, intervenind fenomenul de saturație la suprafața adsorbantului. Reprezentarea grafică a ecuației lui Freundlich în forma (217) la temperatură constantă, duce la o curbă denumită izoterma
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
experimentale se abat de la relația lui Freundlich, intervenind fenomenul de saturație la suprafața adsorbantului. Reprezentarea grafică a ecuației lui Freundlich în forma (217) la temperatură constantă, duce la o curbă denumită izoterma lui Freundlich (fig. 45.a.), asemănătoare izotermei de adsorbție a lui Gibbs. Logaritmarea ecuației (217) și reprezentarea ei grafică (fig. 45.b.) permite determinarea celor două constante, deoarece ecuația în forma logaritmică reprezintă ecuația unei drepte care nu trece prin originea axelor de coordonate: 1lg lg lgx c a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de dreaptă cu direcția pozitivă a abscisei, va fi tocmai coeficientul lui lg c (deci 1tg n α = ). Semnificația celor două constante a și n din ecuația lui Freundlich este următoarea: a = este un factor de cantitate și arată dependența adsorbției de suprafața specifică a adsorbantlui; 1 n = este un factor de calitate, redând natura și intensitatea fenomenului. Partea experimentală Se va studia adsorbția acidului acetic pe cărbune, având ca obiectiv: * trasarea izotermei de adsorbție; * determinarea constantelor a și n din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și n din ecuația lui Freundlich este următoarea: a = este un factor de cantitate și arată dependența adsorbției de suprafața specifică a adsorbantlui; 1 n = este un factor de calitate, redând natura și intensitatea fenomenului. Partea experimentală Se va studia adsorbția acidului acetic pe cărbune, având ca obiectiv: * trasarea izotermei de adsorbție; * determinarea constantelor a și n din ecuația lui Freundlich. Drept adsorbant se folosește un cărbune poros, cu conținut mic de impurități, activat la temperatura de 900°C. Dintr-o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
factor de cantitate și arată dependența adsorbției de suprafața specifică a adsorbantlui; 1 n = este un factor de calitate, redând natura și intensitatea fenomenului. Partea experimentală Se va studia adsorbția acidului acetic pe cărbune, având ca obiectiv: * trasarea izotermei de adsorbție; * determinarea constantelor a și n din ecuația lui Freundlich. Drept adsorbant se folosește un cărbune poros, cu conținut mic de impurități, activat la temperatura de 900°C. Dintr-o soluție de acid acetic 1 N, se prepară cinci soluții (la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de 900°C. Dintr-o soluție de acid acetic 1 N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru (după adsorbție). 1. Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic Din baloanele 1, 2, 3, 4, 5 se prelevează minim două probe, volumul variind în funcție de concentrație (tabel 38). Se adaugă 1 - 2 picături
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru (după adsorbție). 1. Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic Din baloanele 1, 2, 3, 4, 5 se prelevează minim două probe, volumul variind în funcție de concentrație (tabel 38). Se adaugă 1 - 2 picături indicator fenolftaleină și se titrează cu soluție NaOH 0,1
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fenolftaleină și se titrează cu soluție NaOH 0,1 N de titru cunoscut până la viraj slab roz persistent; se notează volumele de NaOH consumate la titrare, V0. Se calculează concentrațiile exprimate în g/L ale acidului acetic înainte de titrare: . 2. Adsorbția acidului acetic pe cărbune Din baloanele 1, 2, 3, 4 și 5 se prelevează câte 50 mL soluție (cu o pipetă cu bulă de 50 mL) și se aduc cantitativ în alte 5 baloane prevăzute cu dop rodat. În fiecare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
filtru). În cazul în care hârtia de filtru se umectează în prealabil, trebuie ca primele porțiuni de filtrat să se arunce. Filtratele se colectează în pahare numerotate în aceeași ordine ca baloanele. 3. Determinarea concentrației acidului acetic la echilibru (după adsorbție) Din filtrate se prelevează volume egale cu cele utilizate pentru determinarea concentrațiilor inițiale și se titrează cu soluție NaOH 0,1 N, notând volumele V consumate la titrare. Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acetic la echilibru (după adsorbție) Din filtrate se prelevează volume egale cu cele utilizate pentru determinarea concentrațiilor inițiale și se titrează cu soluție NaOH 0,1 N, notând volumele V consumate la titrare. Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate în g/L. Se calculează cantitatea de acid acetic adsorbită de unitatea de masă a adsorbantului (g): Se reprezintă grafic dependența ( )x f c m = obținând izoterma de adsorbție (fig. 45.a). Pentru a verifica în ce măsură
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate în g/L. Se calculează cantitatea de acid acetic adsorbită de unitatea de masă a adsorbantului (g): Se reprezintă grafic dependența ( )x f c m = obținând izoterma de adsorbție (fig. 45.a). Pentru a verifica în ce măsură se aplică ecuația lui Freundlich (217), se trasează o a doua curbă logaritmică dublă: pe ordonată se notează lg x m iar pe abscisă lg c, adică . Se obține o dreaptă cu panta
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
compară culoarea soluțiilor de iod. Găsiți și alți patru solvenți care conțin sau nu conțin oxigen în care introduceți un cristal de iod. Scrieți în tabelul de mai jos ce culori observați. Reacția de identificare a iodului Datorită fenomenului de adsorbție, iodul formează compuși de incluziune care dau culoarea albastră cu amidonul. Reacția este foarte sensibilă și servește la punerea în evidență chiar și a urmelor de iod. Reacția servește la punerea în evidență a iodului elementar. 3.5. Proprietăți chimice
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de asociație și straturile de adsorbție. La dezvoltarea chimiei coloidale au adus contribuții remarcabile chimiști și fizicieni români, din care se pot menționa: E. Angelescu, N. Barbulescu, S. Nicolescu. Prezentul material explică din punct de vedere teoretic și practic implicațiile stării coloidale, în general și ale
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
dimensiunilor dispersate Prin dimensiuni dispersate se înțelege o mărime geometrică aflată în domeniul molecular sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
tuf mediu poros și intercalații de tuf microporos. Tuful macroporos deși zeolitizat, îndeplinește cel mai bine condițiile de utilizare în domeniul construcțiilor. IV.2. Tufuri vulcanice: Aplicații practice Tufurile vulcanice, se evidențiază prin câteva proprietăți specifice cum ar fi capacitatea adsorbție - desorbție, capacitatea de schimb ionic, proprietăți catalitice. a) Capacitatea de adsorbție-desorbție. În anul 1925, Wiegel și Steinhoff, au observat că zeoliții și implicit tufurile vulcanice, deshidratate pot adsorbi și alte molecule în afară de apă, însă doar cu condiția ca mărimea acestora
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
electrice ale tufurilor vulcanice, depind în mare măsură de frecvența câmpului electric aplicat și de temperatură până la o anumită limită. La temperaturi foarte ridicate, conductibilitatea depinde doar de structura tufului vulcanic și de tipul de cationi, iar la temperatura camerei, adsorbția apei, crește conductibilitate electrică, și deci descrește energia de activare, energie de activare care scade la valori egale cu a soluțiilor apoase, atunci când hidratarea ionilor este completă. IV.3. Descrierea tufului vulcanic de Tociloasa Cunoașterea și exploaterea concomitentă a unor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
straturile fixe; x coeficienți de transfer de căldură de 10 30 de ori mai mari decât la transferul de căldură în strat fix. Datorită acestor avantaje tehnica fluidizării are nenumărate aplicații în transferul de căldură și de masă (încălzire, uscare, adsorbție etc.). 2.2 AGENȚI TERMICI DE RĂCIRE Asigurarea și menținerea regimului de temperatură impus de procesele tehnologice necesită, de multe ori, îndepărtarea unor mari cantități de căldură. Pentru aceasta se folosesc agenți termici de răcire, iar aplicațiile operației de răcire
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]