3,174 matches
-
10 02 deșeuri neferoase X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 10 04 fracții de șpan ușor și praf, altele decât cele specificate la 19 10 03 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 10 06 alte fracții decât cele specificate la 19 10 05 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 11 06 nămoluri de la epurarea afluenților proprii, altele decât cele specificate la 19 11 05 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 12 01 hârtie și carton X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 12 02 metale feroase X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 12 03 metale neferoase X ─��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 12 04 materiale plastice și de cauciuc X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 12 07
ANEXĂ din 12 februarie 2005 (*actualizată*) privind criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
alchilice X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 01 05* reziduuri uleioase X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 01 06* nămoluri uleioase de la operațiile de întreținere a instalațiilor și echipamentelor X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 01 07* gudroane acide X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 01 08* alte gudroane X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 01 09* nămoluri de la epurarea afluenților în incinta cu conținut de substanțe periculoase X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 01 11* deșeuri de la spălarea combustibililor cu baze X ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──── 05 01 12* acizi cu conținut de uleiuri ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 01 15* argile de filtrare epuizate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05 06 01* gudroane acide X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 05
ANEXĂ din 12 februarie 2005 (*actualizată*) privind criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), ocolește pe la nord Muntele Stogu apoi coboară înspre nord (o porțiune de 500 m pe limita rezervației Muntele Stogu), pe muchie și limita fondului silvic, până în valea râului Olănești, în dreptul confluentei cu un mic afluent de stânga (borna silvică 93 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici urcă înspre nord-est pe muchie și limită silvică, trece prin bornele silvice 129 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și 131 UP II Olănești a
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeștilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic (1634,0). În continuare limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba iancului în pârâul Păros (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), apoi urmărește aval malul stâng al acestuia până la borna 160
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
prin cotele 456 m, respectiv 451,5 m ca apoi schimbându-și traiectul pe direcția E-V să traverseze valea Pârâului și să se continue prin vârful Băneșului (462,4 m),în versantul stâng al valea Mocăduia, până în dreptul unui afluent stâng, în continuare limita nordică a Geoparcului, după traversarea Văii Mocăduia urmează un traiect aproximativ E-V prin Vârful. Teleacu (465,8 m) și culmile ce mărginesc spre N bazinul valea Slivuț până în înșeuarea aflată la est de vârful Silvașu
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
În continuare limita nordica a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova și Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului se coboară pe direcția Sud pe un picior până în obârșia Văii Ciulii ca apoi pe direcția E-V se secționează afluenții acesteia (pârâul Văleanului, pârâul Rusului), apoi limita trece la nord de vârful Hălmu, cota 903,8 m., străbate culmea Frăsinet, Coveie, vârful Titiana, vârful Ciciana, vârful cu cota 806 m., vârful Măgurii - Dealul Socilor, cota 1.182,8 m. Limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Socilor, cota 1.182,8 m. Limita vestică pornește din dealul Socilor, se continuă în vârful Măgurii, cota 1.182,4 m și urmând un traiect NE-SV se axează pe cumpăna principală de ape, ce separă bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de bazinul Streiului, printr-un afluent la obârșie (valea Măscășelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
din dealul Socilor, se continuă în vârful Măgurii, cota 1.182,4 m și urmând un traiect NE-SV se axează pe cumpăna principală de ape, ce separă bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de bazinul Streiului, printr-un afluent la obârșie (valea Măscășelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032 m și se ajunge în culmea Ciumila, cota 1
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urcă în Vf. Motărăț (634,2 m), apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motărățului (Dealul Hățesc) pe care îl urmează , până la cota 567 m. În continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoștiței) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Șulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenții Jidoștiței, Luchița Mare și Valea Grecului, prin DL Mișcanului și DL Grecului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoștiței) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Șulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenții Jidoștiței, Luchița Mare și Valea Grecului, prin DL Mișcanului și DL Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 și 85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin), coboară la confluența văii Grecului cu pârâul Jidoștița [XIV-1.22], apoi se continuă spre SV
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
amonte până la borna silvică 307 apoi spre sud până la borna silvică 309, incluzând intrarea în Peștera Ponorul Mare. De la borna silvică 309 limita coboară până la Pârâul Ponor, până în dreptul bornei silvice 315; Limita nordică: de la borna silvică 237 limita urmează afluentul temporar de pe versantul stâng tehnic al V��ii Alunul Mic, până în culmea dintre u.a. 131E și u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș, apoi se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
borna silvică 237 limita urmează afluentul temporar de pe versantul stâng tehnic al V��ii Alunul Mic, până în culmea dintre u.a. 131E și u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș, apoi se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș) și în aval de Pârâul Râu până la confluența cu Valea Ponor la borna silvică 253. Descrierea suprafeței Rezervația Naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului cuprinde peșterile
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Carstic din Valea Ponorului este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni. IV. 10. Rezervația naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, 45 ha, localitatea Budureasa, județul Bihor Descrierea limitelor Limita sudică: pornește de la borna silvică 210 în amonte pe pârâul afluent al Văii Alunul Mare pe o distanță de circa 800 m, apoi se continuă pe versant spre culme până la borna silvică 206. Limita urmează în continuare culmea până la borna silvică 208 și mai departe la borna silvică 205 (vârful Scrânciob
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de la NE la NV, pornind perpendicular pe această vale torențială către culmea dealului pe o distanță de aproximativ 380 m până pe culme (altit. 340 m), de unde își schimbă din nou direcția, coborând relativ perpendicular (spre NE) către Valea Sărată (alt afluent al Văii Șicului) până în punctul de intersecție cu drumul de hotar care înconjoară stufărișurile și cotește spre N V pe malul drept al Văii Sărate (relativ la direcția de scurgere). Parcurge apoi aproximativ 880 m pe drumul paralel cu Valea Sărată
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
este reprezentată de calea ferată București Constanța, limita sud vestică urmărind conturul văii Fundata în extravilanul comunei Andrășești; Limita vestică: urmărește conturul văii Fundata în extravilanul comunei Reviga, sat Crunți; Limita estică: urmărește conturul văii Fundata până pe Valea lui Siman, afluent al lacului, vale ce străbate centrul comunei Gheorghe Doja, după care continuă pe conturul văii, în zona sud-estică pe o porțiune de circa 2 km învecinându-se cu drumul comunal DC 31. Descrierea suprafeței Aria de protecție specială avifaunistică Fundata
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul Dealului Cireșului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea Legii, cuprinde fânațul umed de la capătul sudic al văii Legii (zona de izvoare), Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii (afluent de stânga al Văii Legii) și porțiunea vestică a Lacului Geaca, care fac parte din parcelele cadastrale 61-69, 70/1, 70/2, 70/3, 74 - 76, 77/1, 77/2, 77/3, 78 - 80, 3505, 3505/2, 3505/3, 3506
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe malul stâng al pârâului Condratu, 15 și 140 - pe malul drept, de unde urcă în Plaiul Păișului marcat de bornele 141, 10 și 11 de la obârșia pârâului Groapa Adâncă pe care coboară până la borna 8 aflată la confluența cu un afluent de dreapta, urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urmează culmea, înscriindu-se pe direcția generală NV-SE, intersectând borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
persoane juridice române sau străine. 1. Obiectivele programului Lucrările ce se vor executa în cadrul programului special au în vedere realizarea următoarelor obiective: a) exploatarea și retehnologizarea unor hidrocentrale în funcțiune din bazinele hidrografice ale râurilor Jiu, Gilort, Olt și ale afluenților acestora, precum și realizarea în aceleași bazine hidrografice a unor hidrocentrale noi; ... b) finalizarea construcției unor hidrocentrale neterminate din bazinele hidrografice menționate la lit. a), punerea în funcțiune și exploatarea acestora; ... c) regularizarea albiilor râurilor Jiu, Gilort, Olt și ale afluenților
PROGRAM SPECIAL din 27 ianuarie 2000 de reabilitare a unor zone miniere defavorizate şi a altor zone cu dezechilibre economice şi sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161025_a_162354]
-
afluenților acestora, precum și realizarea în aceleași bazine hidrografice a unor hidrocentrale noi; ... b) finalizarea construcției unor hidrocentrale neterminate din bazinele hidrografice menționate la lit. a), punerea în funcțiune și exploatarea acestora; ... c) regularizarea albiilor râurilor Jiu, Gilort, Olt și ale afluenților acestora și realizarea de bazine piscicole, de platforme pentru organizarea de activități industriale, turistice și pentru locuit; ... d) ecologizarea terenurilor afectate de sectorul minier, construirea de drumuri, realizarea de alimentari cu apă, canalizări și stații de epurare a apelor uzate
PROGRAM SPECIAL din 27 ianuarie 2000 de reabilitare a unor zone miniere defavorizate şi a altor zone cu dezechilibre economice şi sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161025_a_162354]
-
Neamț 6. Descriere Piatra Neamț este un centru comercial, turistic și de afaceri situat în partea de nord-est a României și are o populație de aprox. 125.000 locuitori. Orașul Piatra Neamț este localizat în bazinul râului Bistrița. Râul Bistrița este un afluent al râului Siret pe care îl întâlnește la 70 km după Piatra Neamț. Râul Siret se varsă în Dunăre lângă orașul Galați cu puțin înainte de intrarea în Delta Dunării. Managementul serviciilor de apă și apă uzată reprezintă responsabilitatea C.J. APA SERV
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 31 martie 2003 (*actualizat*) dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiei de epurare în municipiul Piatra-Neamţ, România", semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153363_a_154692]
-
Neamț 6. Descriere Piatra Neamț este un centru comercial, turistic și de afaceri situat în partea de nord-est a României și are o populație de aprox. 125.000 locuitori. Orașul Piatra Neamț este localizat în bazinul râului Bistrița. Râul Bistrița este un afluent al râului Siret pe care îl întâlnește la 70 km după Piatra Neamț. Râul Siret se varsă în Dunăre lângă orașul Galați cu puțin înainte de intrarea în Delta Dunării. Managementul serviciilor de apă și apă uzată reprezintă responsabilitatea C.J. APA SERV
ANEXE din 31 martie 2003 (*actualizate*) la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiei de epurare în municipiul Piatra-Neamţ, România", semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153507_a_154836]
-
subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului - județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava, Lunca Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, Valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului - județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava, lunca Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează
HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului - județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava, lunca Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]