2,510 matches
-
într-un anume grad, fiind în același timp determinate și de factori asociativi. Cele două sunt pentru Weber ideal-tipuri, fiind în măsură să participe în aceeași structură socială. Comunalizarea este, în mod normal, direct opusă luptei. Pe de altă parte, agregarea reprezintă numai reconcilierea intereselor aflate în competiție, în fiecare caz doar o parte a obiectului sau mijloacelor luptei fiind eliminate, conflictul real de interese rămânând neschimbat. Dincolo de modul în care se simte în familie sentimentul comunității de interese, membrii acesteia
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
coeziunii vecin(t((ii" (Bauman, 2001: 91). Capitolul VI Tipologii ale comunităților 1. Comunitatea etică și comunitatea estetică Se observă și fără identificarea lor expresă într-un inventar exhaustiv varietatea extraordinară a tipologiilor comunităților și, mai mult, a formelor de agregare comunitară. Vorbim de comunități lingvistice, comunități constituite în jurul cluburilor sau asociațiilor, comunități religioase, naționale, morale, etnice, parțiale, naturale, deschise, închise, empirice, normative, comunități dispersate, comunități intermitente (care se adună funcție de ritmurile agricole, de exemplu), de idei, de memorie, de criză
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe care o dă acestor materiale permite o aplicare universală. 6. Petre Andrei și tipologia comunitară La noi, Petre Andrei a fost unul dintre gânditorii care, dintre variatele modalități în care se prezentau primele sau cele mai importante forme de agregare a indivizilor umani, o considera drept cea mai normală pe aceea dintre comunități și societăți. Comunitatea este o grupare bazată pe legături de sânge, rudenie, obiceiuri, credințe, în timp ce societatea este un complex de scopuri bazat pe interese, pe înțelegere rațională
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
limbă poate conduce la un sentiment de comunitate și la moduri de organizare socială conștient bazate pe împărtășirea aceleiași limbi. Dar numai limba nu este de ajuns pentru a aduce comunitatea, ci doar înlesnește comunicarea dintre grupuri și crearea unei agregări mai crescute. Aceasta se realizează prin contactul dintre indivizi, nu pentru că vorbesc aceeași limbă, ci pentru că împărtășesc alte tipuri de interese. Oamenii sunt uniți în societăți de credințe și atitudini comune care sunt de două feluri: religioase credințe despre structura
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
oamenii în relații complexe, iar transformarea experienței comunității în America este considerată o revoluție socială. 1.1. Eclipsa comunității Pe măsură ce munca începe să se separe de familie, influența schimbărilor în cadrul profesiilor ajunge să influențeze treptat tot mai mult formele de agregare comunitară. De la comunitatea idilică s-a trecut la una alterată dar care se baza totuși pe "magazinul din colț", pe vânzătorul cunoscut, pe o siguranță pe termen lung a locului de muncă prin perpetuarea cererii pentru anumite activități etc. Apoi
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
atunci de ce să nu considerăm că cele normative de astăzi se vor tranforma în fenomenologice în timp? Dar oare acum istoria mai permite aceasta? Oare mobilitățile spațială, socială etc. nu fac acum imposibilă conturarea comunităților? Atenția către noile forme de agregare în măsură să răspundă imperativelor sociale se observă încă înainte de debutul secolului al XX-lea. Așa cum subliniază profesorul Ilie Bădescu, ideea corporatistă la Durkheim vine să recupereze dimensiunea morală în condițiile noilor instituiri sociale. Plecând de la ideea necesității menținerii ordinii
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
devenind obiect de analiză. Aceștia din urmă sunt numiți comunitariști. În comunitarism, comunitatea este privită "ca o a treia cale între procesele și structurile statale birocratice și schimburile voluntariste, egoiste de pe piață. O comunitate nu este cu siguranță o simplă agregare, așa cum este o populație" (Frazer, 1999: 68). În măsura în care acceptăm ideea că familia este o comunitate, problema continuității comunității dispare. Dar aici este prezentă o controversă. Ca și noi, sunt mulți care consideră că cele două sunt diferite, în timp ce alții consideră
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu sunt de acord cu locul de institu(ie socială-cheie a pieței libere, nereglementate, (( cu ideea c( schimburile de acest gen ar fi un drept particular (( chiar un model al rela(iilor umane. Ei amintesc în replică numeroase forme de agregare (corpora(ii, organiza(ii de voluntari, grupuri ocupaționale, familii, institu(ii religioase) (n care indivizii intr( (n relații guvernate de practici (( norme (mpărt((ite. Comunitari(tii promoveaz( un set distinct de valori în care tradiția și însăși comunitatea sunt de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
orașul se transformă într-un oraș mare el pierde aceste caracteristici aproape complet" (Tönnies, 1977: 275). Ca bază generală a formelor de viață comunitară, familia rămâne un reper general cu rol de revelator al caracteristicilor relațiilor specifice diferitelor forme de agregare. "Comuna rurală și orașul încă mai pot fi înțelese ele însele ca mari familii, descendenții și gospodăriile individuale sunt considerate organisme elementare ale corpurilor lor; corporațiile, asociațiile profesionale acționează ca țesuturile și organele orașului" (Tönnies, 1977: 277). Plecând de la observațiile
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
elementare ale corpurilor lor; corporațiile, asociațiile profesionale acționează ca țesuturile și organele orașului" (Tönnies, 1977: 277). Plecând de la observațiile sintetice ale lui Tönnies din partea de final, într-o încercare de sistem, putem organiza ideile în următoarea formă: Comunitatea Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața familială Concordie Cu întreg caracterul său Poporul Viața satului Cutumă Cu toate sentimentele sale Ființa socială Viața târgului Religie Cu toată conștiința sa Biserica Societatea Forme de agregare Voința socială
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața familială Concordie Cu întreg caracterul său Poporul Viața satului Cutumă Cu toate sentimentele sale Ființa socială Viața târgului Religie Cu toată conștiința sa Biserica Societatea Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața orașului mare Convenție Cu toate aspirațiile sale Societatea Viața națională Politică Cu toate speculațiile sale Statul Viața cosmopolită Opinie publică Cu toată cunoașterea sa Republica savantă Am lăsat pentru final
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
organizării politice (formațiuni socialiste, social-democrate ș( muncitorești). "Chestiunea țărănească", problemă fundamentală (n acele timpuri, reclama structurarea unor forme moderne de acțiune (n măsură să promoveze interesele țărănimii. Astfel a (nceput sinuosul drum de constituire a unei formațiuni politice țărăniste, alături de agregarea polului politic social-democrat. De asemenea, necesitatea promovării elementului rom(nesc ș( a limbii rom(ne (n diferite instituții a dat naștere unui nou curent, de factură naționalistă ("naționalist-democrată"), cu o influență deloc de neglijat (Căpreanu, 1994: 96). Decizia de a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
față de sate. Apar structuri ce (ncurajează creația culturală ș( științifică. Apar de asemenea noi societăți de g(ndire, reviste (n jurul cărora se agregă grupări ce promovează idealuri (nalte. Dezvoltarea structurilor economice generează la r(ndul ei noi forme de agregare ș( diversifică treptele stratificării sociale. Legăturile dintre diversele localități se multiplică, satul (nsuși (ncep(nd să se transforme timid. Deschiderea tinerilor către școală, contactul ((ndeobște mediat) cu noi ș( noi realități vin să formeze (n s(nul noilor generații categorii
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
singur tip de comunitate, ca structură specifică pe zone, regiuni, putem identifica o varietate de subtipuri care diferă prin prisma obiceiurilor, valorilor (mpărtășite, practicilor etc. (n aceste condiții, reunirea unor indivizi aparțin(nd diferitelor subtipuri comunitare nu putea conduce la agregarea unor comunități asemănătoare, fie ș( numai ca tip generic celor de proveniență. Legăturile stabilite (ntre membrii noilor aglomerări erau de o cu totul altă natură dec(t cele dintr-o comunitate: fundalul cultural este diferit, elementele tradiționale (n măsură să
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
putem opune barbarilor de la răsărit. Dar una dintre cele mai succinte și penetrante exprimări o găsim la Dumitru Drăghicescu (1996: 344), care arată că "Suntem neisprăviți geograficește și istoricește, suntem nevârstnici din punct de vedere social". 1. Piedici în calea agregării comunitare 1.1. Dislocarea repetată a populației Chiar dacă rolul dimensiunii teritoriale este relativizat de unii autori, iar alții caută chiar să îl nege în ultimele decenii, stabilitatea teritorială favorizează apariția relațiilor comunitare. Legat de acesta mai este un element corelat
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aici, în această secțiune orientându-ne cu precădere către a doua direcție. Totul era rău, sărac, animalic, prost la țară. De la locuințele încropite ca vai de ele, fără trăinicie, și până la multe altele, se observă precaritatea vieții la sat, dificultatea agregării unor comunități cu adevărat puternice, viabile, integrate. Casele sunt făcute să nu fie văzute de dușmani, nu să fie văzute de cineva. Erau bordeie, "odăi în pământ", fără nimic nici înăuntru nici afară, chiar căldarea pentru fiert mămăliga fiind folosită
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
semnificative de clase sociale. Pierderea acestui sentiment al distincției dintre clasele sociale este cumplită și are repercusiuni îngrozitoare și astăzi. Nediferențierea tipologică la nivelul indivizilor este doar o față a problemei, ea fiind legată de aceea a nediferențierii structurilor de agregare. Că un popor are tradiții, simțire comună nu dovedește nimic pentru urma pe care o va lăsa în lume. Avem toate elementele care sunt acceptabile ca trepte dar revoltătoare ca permanențe. România nu are nimic original în afară de țărani, artă populară
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
război comunitatea poate fi făcută pe moment doar de un bărbat în vârstă și un grup de femei și copii, fără alți bărbați. Daniel Chirot arată că practic la noi nu se întâlnesc zadruga, vecinătățile și altele asemenea forme de agregare fiind departe de zadruga. Romania este în afara zonei zadrugale din Europa de Sud Est. Atât Mosely, cât și Stahl au ajuns la concluzia că România nu a avut o instituție gen zadruga. Dar de ce nu s-a dezvoltat în România
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
coerentă a corpus-ului social. Este vorba de acel element central ce susține eșafodajul social, amintit de diferiți autori ce căutau să (nțeleagă cum este posibilă viața socială. Caracterul acelui adevărat st(lp s-a schimbat (n timp, forței de agregare datorate instinctului sociabilității succed(ndu-i forța credințelor religioase, at(t de persistentă (n timp, dar slăbită progresiv odată cu ieșirea din Evul Mediu. Desigur, s-a crezut că raționalizarea vieții sociale va conduce la o realitate (n care exclusiv normativitatea juridică
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se dezvolta, era o consecință naturală a celei precedente, care nu putea fi dec(t capitalistă. Capitalismul ar produce prin (nsăși funcționarea sa condițiile apariției socialismului. Extinderea marelui capital conducea la (ndeplinirea uneia dintre cele două condiții pentru instaurarea socialismului: agregarea proprietății ș( dezvoltarea diviziunii muncii, atrăg(nd tot mai mulți indivizi. După această etapă, schimbarea formei de proprietate ar fi (ncheiat procesul trecerii de la capitalism la socialism, "...expropriind pe expropriatori ș( declar(nd capitalul proprietate colectivă a națiunii" (Dobrogeanu Gherea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a trombomodulinei, care fixează trombina și o convertește într-un activator al proteinei C. în al doilea rând, celulele endoteliale se opun efectului TxA2 derivat din plachete, prin producția de PGI2 și NO, ambele cu rol vasodilatator și inhibitor al agregării plachetare. Disfuncția endotelială asociată unor factori de risc cardiovascular în populația non-renală Diabetul zaharat Vasodilatația dependentă de endoteliu este perturbată atât în diabetul zaharat de tip 1 [Johnstone et al., 1993], cât și în cel de tip 2 [Wiliams et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
activarea în cascadă a diferitelor mecanisme patogene: (1) Cascada inflamației (SIRS) prin activarea excesivă a citokinelor pro-inflamatorii, prostaglandine și leucotriene, având corespondent clinic febra, tahicardia, tahipnea, leucocitoza, mialgiile, somnolența și chiar starea de șoc. (2) Cascada sistemelor complementului inițiază chemotaxia, agregarea, degranularea neutrofilelor și producerea de radicali toxici ai oxigenului. (3) Cascada coagulării activează factorii coagulării X și IX, generând fibrină care se depozitează intravascular, concomitent cu fibrinoliza și CID. (4) Activarea fosforilarii oxidative și apariția leziunilor tisulare. (5) Activarea sintetazei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
scăzut în zone atelectatice; c. administrarea excesiva de fluide intraoperatorie favorizează acumularea acestora la nivelul plămânului dependent(edem interstițială cu scăderea suplimentara a C.R.F. 109 d. transfuzia masivă intra-operatorie poate determina leziuni pulmonare prin anticorpi anti leucocitari ce determină agregare celulară cu microtromboze vasculare și modificări de permeabilitate membranară ce afectează predominant plămânul dependent; e. reexpansionarea rapidă a plămânului colabat favorizează apariția edemului interstițial la acest nivel. Durerea postoperatorie în intervențiile toraco abdominale are intensitate crescută și poate contribui la
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mare în analiza politicii intereselor și a activității grupurilor. El apare ca un corectiv util, nu neapărat o alternativă complexă la o concepție strict pluralistă a dinamicii grupurilor, pentru că oferă o viziune destul de amplă a modalităților de articulare și de agregare a intereselor în unele sisteme politice mai compacte decît altele și reușește să țină seama atît de dinamismul cocurențial cît și, ca să ne întoarcem la Olson, de înțelegerile inerțiale. Dincolo de participarea clasică Deși diferite între ele, perspectiva olsoniană a rigidității
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în care superioritatea revine conducătorilor aleși unor actori importanți din punct de vedere politic a rămas în știința politică clasică relativ improvizată. Studiul politicilor publice i-a condus și i-a încurajat, în schimb, pe cercetătorii care au analizat unele agregări heterogene de actori publici, care intervin cu metode mai mult sau mai puțin consolidate în procesele de realizare a politicilor publice, să o facă într-un mod mai sistematic și să surprindă și să explice interacțiunile lor și eventualele consecințe
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]