5,707 matches
-
noi își poate dezvolta această facultate. Nu trebuie decât să-și facă timp să observe ce se petrece în el însuși și ce se petrece în jurul lui, să fie el însuși în fața celuilalt, atent și prezent. INDEX Adolphs, afecte afecțiune agresivitate amigdală antebraț arcul lui Cupidon armonizare articulații asimetrie atitudine interioară atitudini nonverbale câștigătoare autoafirmare autoritate axa capului Axelrod, Robert barieră Bateson, Grégory bazin bărbie Birdwhistell, Ray Bourdieu, Pierre braț bust buze Cacioppo, John cameleoni sociali capacitate de adaptare carismă Casanova
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
activă în rațiunea morală comună. Este rațiunea care rămâne vie, chiar dacă abia pâlpâie, și în acele momente ale istoriei care stau sub semnul imenselor suferințe provocate de oameni altor oameni. Fără stavilele pe care le pune exercițiul rațiunii morale sănătoase agresivității ațâțate de credințe și ideologii care îi denunță drept dușmani de moarte pe cei ce aparțin altor rase, religii, naționalități sau stări sociale, supraviețuirea valorilor care dau un sens vieții omenești nu ar fi fost, în genere, posibilă. Kant și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
modelului atribuit eroului său. Fotografiile ni-l arată drept un gentleman pe deplin integrat epocii sale, deși, adeseori, comportamentul său șoca audiența: spre sfârșitul Marii Depresiuni, se remarca la reuniunile petroliștilor bogați, la care participa în virtutea obligațiilor profesionale, printr-o agresivitate cu totul respingătoare, cauzată de cruntele și repetatele beții: jignea fără măsură, făcea gesturi obscene, folosea un limbaj inimaginabil de vulgar, ca și cum ar fi dorit cu tot dinadinsul să stârnească repulsie. Știm despre Philip Marlowe că s-a născut în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
specifice că prin cuvântul attitude trebuie să înțelegem, de fapt, bad attitude, adică un amestec de insolență și ostilitate caracteristice în cel mai înalt grad personajelor. „Furia morală” se exprimă, în cazul lor, prin adoptarea unei ironii devastatoare, a unei agresivități pe care trucul retoric preferat - comparația - o face simpatică. Argoul, expresiile „tari”, abordarea francă, cel mai adesea ireverențioasă, razzle-dazzle-ul lumii interlope și, mai ales, o sintaxă perfect controlată, fragmentată și strunită cu autoritate sunt atuuri la care Chandler n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de orice, cred că arma mea preferată e bancnota de douăzeci de dolari. În timpul liber, colecționez elefanți (Chandler, 1981, p. 258). Luându-se peste picior, Chandler face, de fapt, un exercițiu în care-și include și personajul. Amestecul de nonșalanță, agresivitate de tip macho și de vorbire în dodii nu e cu totul rupt de realitățile lumii în care trăia: cele trei nume menționate aparțin unor bine-cunoscuți directori de studiouri de la Hollywood (Zanuck și Cohn) și unui faimos producător și scenarist
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
minune. De ce s-ar fi răzbunat Marlowe pe o femeie care, în mod esențial, nu însemna pentru el absolut nimic? Motivul e, în aparență, șocant: pentru că violase un spațiu la care avea acces doar el. Marlowe nu reacționează nici la agresivitatea corporală, la înjurături, nu devine violent când Carmen, ieșindu-și din minți, îl înjură în mod vulgar. Dar devine de o maximă intoleranță la ideea că zona zero a intimității sale a fost profanată: Mă înjură grosolan. Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu totul altă parte decât în răsplata imediată a efortului. Imaginea de veritabil „fenomen”, dobândită în anii ’40, nu reușește să-l scoată din strania paralizie creatoare ce-l cuprinsese. Dimpotrivă, pe măsură ce notorietatea sa devine planetară, un anumit soi de agresivitate în raport cu literatura obișnuită (scrisă de „băiețași încrezuți, gagicuțe simpatice foc, doamne și domni robiți fluxului conștiinței și romancieri de redacție”) ia locul entuziasmului. Mare cititor de literatură contemporană, Chandler devine partizanul pe față al literaturii-ca-poveste și un adversar al sterilelor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
au fost lansați de Securitate prin intermediul agresorilor. Singurele excepții în această privință le-am făcut în cazul evenimentelor din Suceava și Târgșor, prezentate ca „reeducare” (însă numai între ghilimele), care au constituit doar forme incipiente și, extrem de important, lipsite de agresivitate fizică. În rest, după cum s-a putut observa deja, am ales termenii de „acțiune” ori „evenimente”, cu toate că sunt la fel de neutri ca și alții. Desigur, dezbaterea este deschisă și nu avem pretenția că varianta noastră este singura acceptabilă; este vorba doar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
conform actului de acuzare în procesul Țurcanu). Condamnat la 8 ani de detenție, a cunoscut acțiunea, în toate formele ei, la Suceava (din 1948), Târgșor (până în decembrie 1950) și Gherla (la camerele 81, 99, 102, 104, 107). Și-a manifestat agresivitatea încă de la Târgșor, unde îi provoca în mod constant pe elevii închiși să acționeze în conformitate cu dorințele regimului comunist. Deși se bucura de o oarecare trecere la ofițerul politic din închisoare și întocmea liste cu cei propuși pentru izolare, nu s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trăit, clipă de clipă, vreme de luni de zile, acolo la Pitești, omul, pentru mine, nu mai este și nu va mai fi niciodată cel ș...ț în care am crezut”. El găsește o explicație științifică și pentru momentele de agresivitate ieșite din comun, arătând că teroarea și bătăile produc modificări majore la nivelul sistemului nervos, mai ales la nivelul structurilor cerebrale. Lobul frontal al creierului ține sub control impulsurile agresive și orice disfuncție a acestuia cauzată de traumatisme cranio-cerebrale declanșează
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
arătând că teroarea și bătăile produc modificări majore la nivelul sistemului nervos, mai ales la nivelul structurilor cerebrale. Lobul frontal al creierului ține sub control impulsurile agresive și orice disfuncție a acestuia cauzată de traumatisme cranio-cerebrale declanșează tulburări explozive de agresivitate. Aceste explozii de violență pot fi declanșate chiar și de un gest, o privire, un cuvânt, favorizat de lipsa de control și de frânare a impulsurilor agresive. O altă cauză a declanșărilor este scăderea nivelului de serotonină. Condițiile extraordinare de la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Prof. univ. dr. DAN BANCIU Criminalitatea și violența în societatea românească Evoluția societăților contemporane evidențiază faptul că, în pofida intensificării intervențiilor factorilor de control social în prevenirea criminalității, asistăm la o recrudescență și la o amplificare a faptelor de violență și agresivitate îndreptate împotriva vieții și integrității fizice a persoanelor, ce produc numeroase victime umane și prejudicii materiale, generând sentimente de teamă și insecuritate socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dacă îl reclamă pe cel vinovat, sau consideră că această formă de abuz este o formă normală de viață. Indicatorii de abuz emoțional includ comportamente nepotrivite ale copilului, care este ori imatur, ori prea matur pentru vârsta lui, printre care: agresivitate; instabilitate emoțională, ciclotimie; lipsă de cooperare; socializare deficitară, absența încrederii în sine și în ceilalți, absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aplicată pe 90 de mici societăți rurale neoccidentale, că pedeapsa fizică este foarte frecventă în 13,3% dintre cazuri, frecventă în 21,1%, ocazională pentru 40% și foarte rară sau inexistentă pentru 26,5% dintre cazuri. Teoria structurilor culturale ale agresivității umane consideră că aceasta este influențată de valori și credințe ce favorizează sau defavorizează violența ca mijloc de reglare socială. O societate care favorizează violența riscă să o întâlnească în diferite domenii ale vieții sociale: domeniul penal, relații părinți-copii, relații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prin cei familiali (vârstă, număr de persoane și relații intrafamiliale), apoi prin mediul social (situația economică, locuința). Pentru evaluarea acestor rezultate, trebuie înțelese mai întâi efectele secundare ale pedepsirii, care sunt în mare parte negative. Pedepsele cauzează copilului anxietate sau agresivitate și o imagine de sine negativă (sentiment diminuat al valorii propriei persoane), în acest sens controlul prin pedeapsă cauzând un gen de poluare socială. Această idee a fost deja avansată de către Wheeler. Trebuie să facem o distincție între tendința de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Dinamica acestui model are trei consecințe posibile prin care poate apărea violența: internalizarea - cel plasat pe poziție de inferioritate se autoagresează; escaladarea - cel plasat pe poziție de inferioritate îl atacă pe cel care l-a pus în această poziție; deplasarea agresivității - persoana pusă în poziție de inferioritate își îndreaptă agresivitatea asupra unei terțe persoane, pornind un lanț de violențe. Modelul superioritate-inferioritate folosește trei tipuri de argumente pentru ca vorbitorul să se pună într-o lumină favorabilă: argumente pozitive: vorbitorul scoate în evidență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
poate apărea violența: internalizarea - cel plasat pe poziție de inferioritate se autoagresează; escaladarea - cel plasat pe poziție de inferioritate îl atacă pe cel care l-a pus în această poziție; deplasarea agresivității - persoana pusă în poziție de inferioritate își îndreaptă agresivitatea asupra unei terțe persoane, pornind un lanț de violențe. Modelul superioritate-inferioritate folosește trei tipuri de argumente pentru ca vorbitorul să se pună într-o lumină favorabilă: argumente pozitive: vorbitorul scoate în evidență aspectele pozitive ale punctului său de vedere pentru a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare față de plânsul altor copii, grija exagerată față de frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau retragere; comportament exagerat condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare față de plânsul altor copii, grija exagerată față de frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau retragere; comportament exagerat condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente în legătură cu o vătămare suferită; cerșește, fură sau depozitează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
asupra copilului generează traume majore din punct de vedere fizic, psihic, emoțional și social. Tensiunile intrafamiliale și lipsa atașamentului între membrii familiei vor determina apariția unor sentimente ambivalente atât față de familie, cât și față de persoanele străine. Toate acestea conduc la agresivitate, izolare, pierderea noțiunii de sprijin din partea familiei și a încrederii în capacitatea acesteia de a-l proteja, apatie, neintegrare socială și compensare prin violență, delincvență și relaționare facilă cu persoane dubioase, abandon școlar și chiar părăsirea domiciliului, neintegrare socială și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Femicide in the Name of Honor in Turkey”, Violence Against Women, nr. 7, pp. 821-825. Bui, H.N.; Morash, M., 1999, „Domestic Violence in the Vietnamese Immigrant Community: An Exploratory Study”, Violence Against Women, nr. 5, pp. 769-795. Chelcea, S., 2003, „Agresivitate”, în Chelcea, S.; Iluț, P. (ed.), Enciclopedie de psihologie, Editura Economică, București, pp. 25-26. Edleson, J.; Eisikovits, Z.; Guttman, E., 1985, „Men who batter women”, Journal of Family Issues, nr. 6, pp. 229-247. Fishel, A.H.; Rynerson, B.C., 1998, „Domestic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Dacă analizăm pârghiile explicative prin care s-a ajuns la aceste concepte, putem identifica unele elemente comune, prezente în fiecare dintre ele. În primul rând, localizarea violenței în contextul relațiilor de familie introduce termenul de putere, respectiv putere diferențială. Abuzul, agresivitatea, violența tind să graviteze în jurul relațiilor în care diferențele de putere sunt foarte mari. Conform definiției date de Max Weber (1949), puterea reprezintă „abilitatea de a controla comportamentele altora, cu sau fără consimțământul acestora”. Această definiție introduce o altă noțiune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu referire la relațiile maritale: „violența maritală: ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 659). Pentru evitarea unui asemenea risc și înțelegerea violenței din perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea reprezintă acel comportament care implică vătămare, îndreptat spre alte persoane (heteroagresiune), sau întors spre sine (autoagresiune) (Howells și Hollin, 1989). O altă delimitare necesară este aceea între caracterul instrumental și cel ostil al agresivității. Această delimitare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea reprezintă acel comportament care implică vătămare, îndreptat spre alte persoane (heteroagresiune), sau întors spre sine (autoagresiune) (Howells și Hollin, 1989). O altă delimitare necesară este aceea între caracterul instrumental și cel ostil al agresivității. Această delimitare pătrunde în profunzime, până la stipularea constelației motivaționale a faptului agresiv. În cazul violenței instrumentale, este vorba despre un comportament violent, cu scopul de a obține un anumit rezultat, în timp ce violența ostilă are ca scop provocarea suferinței (Howells și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
interacțiune, cu grade de intensitate diferite. Este utilă delimitarea noțională, în contextul uzitării interschimbabile a termenilor agresiune, violență și violență criminală, atunci când se procedează la definirea unor comportamente violente (Browne, 1989). Pentru a distinge între acești trei termeni, putem defini agresivitatea ca fiind un comportament comis în vederea vătămării sau obținerii unor anumite avantaje (referire la caracterul ostil sau instrumental al actului agresiv); violența, motivată uneori de mânie sau intenționalitate, implică folosirea forței fizice, psihoemoționale sau sexuale împotriva altui individ; iar violența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]