221,754 matches
-
părtași înaltei lor dregătorii, căci invidia le curmă dragostea; în lucrurile cele duhovnicești însă, nu-i așa, ci cu totul dimpotrivă: mucenicii, atunci mai cu seamă, simt cinstea ce o au, când văd că cei împreună cu ei robi, adică oamenii, ajung părtași bunătăților lor. Prin urmare, de vrei să lauzi pe mucenici, imită pe mucenici! De vrei să cinstești cu cuvinte de laudă pe atleții credinței, râvnește osteneala lor! Asta le va face mucenicilor tot atâta bucurie cât și faptele lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
încununat când picioarele sunt pedepsite?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 488) „Oasele lor au fost mistuite, dar pomenirea lor ajunge în fiecare zi mai proaspătă. După cum e cu neputință ca soarele să se stingă, tot așa și pomenirea mucenicilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La Sfântul sfințitul Mucenic Foca și împotriva ereticilor, și la cuvintele din Psalmul 141: „Cu glasul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe cei ce le aduc daruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a II-a la Sfinții Macabei, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 419) Unii, în nebunia lor, tăgăduiesc meritele martirilor „Ajung (unii - n.n.), în nebunia lor, să tăgăduiască meritele martirilor, ale căror fapte minunate chiar demonii le recunosc. Dar aceasta nu este de mirare, dacă atât de mare este răutatea necredincioșilor încât adesea este mai ușor de răbdat mărturisirea diavolului. Căci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de lacrimi? Cine? Numai privirea mucenicului și amintirea tuturor faptelor de vitejie săvârșite de el”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 451) „ Când ajungem la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru ajunge mai înalt, sufletul nostru mai puternic, râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
săvârșite de el”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 451) „ Când ajungem la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru ajunge mai înalt, sufletul nostru mai puternic, râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor și plin de vitejie! Cu astfel de cuget poți zugrăvi în suflet muncile lor ca și cum ai avea mâna cea mai îndemânatică. Să zugrăvim, dar, în suflet pe cei întinși pe jăratec, pe cei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu vei mai admira bogăția, nu vei mai plânge sărăcia, nu vei lăuda slava și puterea, nu vei mai socoti nimic mare din cele omenești, din cele pline de veselie, nici de nesuferit ceva din cele pline de tristețe. Vei ajunge mai presus de toate acestea, având învățătură neîntreruptă de virtute contemplarea icoanei mucenicului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 495-496
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 13, în PSB, vol. 53, p. 127) În sfintele moaște sălășluiește harul lui Dumnezeu „Un om ca toți oamenii nu poate săvârși minuni după moarte; mucenicul însă poate săvârși multe și mari minuni; nu pentru ca să ajungă acela mai strălucit că el n-are nevoie de slavă de la oameni, ci ca tu, necredinciosule, să afli că moartea mucenicilor nu este moarte, ci început de viață mai bună, începătură de viețuire mai duhovnicească, mutare de la cele mai mici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
multă râvnă să ne ducem acolo pentru ca, primind multe și mari comori și de la vederea mormintelor acestor sfinți și de la auzirea luptelor lor pentru credință și de pretutindenea, să putem termina după plăcerea lui Dumnezeu călătoria acestei vieți și să ajungem cu multă încărcătură la limanul acela și să dobândim Împărăția cerurilor, cu harul și iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfinții Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să-l convingă săși pună în joc toată știința și să ne găsească alinare suferinței. Aici, însă, nu avem nevoie de nimic din toate acestea: nu tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia sufletului și pe dată găsim vindecare sufletului și dobândim tămăduire trupului. Ai văzut putere a doctorilor? Ai văzut noblețe? Ai văzut meșteșug neînvins de boli? Căci, adeseori, în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pierzania sufletului, să primești și să pătimești ceva ca să nu-Ți pierzi sufletul, sau să înduri aceeași pedeapsă pentru un lucru mai mic. Fiindcă nu numai cei care au fost înjunghiați, ci și cei care s-au pregătit și au ajuns gata pentru aceasta, și-au încins creștetul cu cununa martiriului (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Constantin Țoiu La Cluj ajung noaptea, și trag, de-al naibii, la cel mai elegant hotel. Deși nu mă schimb, nu mă spăl. Cobor așa cum am sosit, e drept că și mort de foame. Dar mai e altceva. Pentru care nu mă aranjez, cuviincios. Din
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
Brașovul este german. Orașul școlii mele dragi, pe care îl iubesc și în care m-am format. Clujul este altceva... Cultură maghiară. Oraș distant, rece, fudul. Biudoș olah, - aproximativ - știu că ni se zice - (primele cuvinte ungurești învățate), de când am ajuns din Urziceni în Ardeal cu școala. Având, de fapt, o stimă veche față de unguri. Vrând să fim ca ei. Cum scrie și Emil Cioran, - dacă vă mai amintiți... Așteptând șnițelul comandat, - precizând, ațos, bitte, vienez!) - mă gândesc la Gide. Știu
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
Cu alte cuvinte, nu atît neștiința ne dăunează, cît încercarea de a suplini această neștiință printr-o imaginație temătoare și exuberantă. Imaginația aceasta debordantă funcționează ca un filtru perturbator prin care aproape toate cunoștințele provenite din domeniul unei specialități medicale ajung la noi sub forma degenerată a unor eresuri populare. Se pare că destinul oricărei științe este ca, pe măsură ce pătrunde în mentalul colectiv, să sufere o deformare ciudată și ireversibilă, din cauza căreia semnificația propriu-zisă a unor cunoștințe să fie înlocuită cu
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
că, împinși de o sinceră bunăvoință filantropică, vrem la rîndul nostru să le împărtășim cunoscuților și prietenilor, pentru a le lumina mințile sau pentru a-i ajuta la necaz. Și astfel, treptat, colportarea din om în om a pseudocunoștintelor medicale ajunge să formeze atmosfera de eresuri medicale a unei epoci istorice. Și cum fiecare epocă are prejudecățile și credințele ei științifice, tot așa epoca noastră își are propriile ei superstiții medicale. Aceste fabulații sînt precum aerul pe care îl respirăm în
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
medicilor dintr-un timp sau altul, cît de părerile noastre eronate cu privire la ființa umană atunci cînd o privim prin prisma medicinii. Nu e vorba așadar de cît de mult s-a greșit teoretic în medicină, ci de cît de deformată ajunge la noi această teorie. Pe scurt, e vorba de ceea ce credem fără să știm, de acele cunoștințe în care avem toată încrederea și pe care ne bizuim cu ochii închiși, fără să fi stat să le verificăm vreodată. Autorul și-
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
zdruncina încrederea în ființa cultivată pe care o reprezentați. Motivul stă în amănuntul întristător că, străbătînd paginile lucrării, veți fi siliți să recunoașteți cu nu înțelegeți aproape nimic. O terminologie de o precizie neomenească, menită uzului unor oameni care au ajuns să se înțeleagă între ei într-un limbaj la care noi nu mai avem acces, vă va tăia pofta de a continua lectura. Și ceea ce este mai umilitor este că nu doar terminologia medicală a atins un prag inaccesibil minții
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
neexplicate, cu epilogul amărui, nu, în nici un caz acru, cînd foste cunoștințe, lîngă care ai trăit, îți spun, din timp în timp, că te citesc. Și tu taci, îmbătrînind fără soluții, taci lîngă ele. Ei, și mingea lovită cu bocancul ajunge-n pasa lui Camil, pe care un copil de șapte ani (cînd apar Sonatine-le vor fi trecut fix 50 de la acea scrisoare - imaginată? trimisă de-a binelea?) și-l vrea redactor-șef, pe el, din Note zilnice, nu pe
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
pulmonar, iar în ceea ce privește ficatul, aici e deja vorba de metastază, așa că... nu mai e mult până. Astfel, avem șansa ieșirii din arest și, în baza unei șpăgi importante, dar și cu ajutorul... și al lui Dumnezeu, o ștergem din țară. Odată ajunși dincolo de graniță, dăm telefon celor careeeeee..., că pot declanșa urmărirea generală... Dar învățăm și alte lucruri, cum ar fi organizarea unei nunți... De exemplu, nunta "domnului" Irinel Columbeanu, cu a "cetățenei" Monica Gabor, devenită Monica Columbeanu, după cum i-a interpelat
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
întrebat Jaime în timp ce ieșeam din facultate. Perfect, mergem la Princesa, atunci. O lași în parcare și în felul ăsta sunt și eu la doi pași de casă. Organiza totul, ca de obicei, însă nu-mi închipuiam până unde avea să ajungă în seara aceea cu aptitudinea lui de lider. Când am deschis mașina - un Ford Fiesta roșu cu două uși, caroserie fățoasă și motorul făcut praf, căci îl moștenisem de la mama, o șoferiță atât de proastă că vreo două companii de
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
îmi luasem carnetul de nici un an și condusul mă absorbea pe de-a-ntregul, mai cu seamă atunci când aveam martori. Deocamdată nu conduceam mult mai bine decât maică-mea, motorul se îneca de fiecare dată când urcam o pantă, dar am ajuns la Princesa fără probleme. Cu parcarea a fost mai rău. Singurul loc liber era la nivelul trei, flancat de o camionetă așa de mare că-ți făcea frică și de un Mercedes nou-nouț care ocupase jumătate din locul liber. - Vrei
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
amenințare, s-au topit treptat, s-au dezumflat ca un balon înțepat. Am ieșit din restaurant convinsă că ne vom lua la revedere și fiecare se va duce la casa lui, dar el m-a apucat de braț de cum am ajuns pe trotuar: - Am acasă o ciocolată super, adusă de Miki din Maroc, și ieri, după ce-am încasat banii trimiși de Don Aristóbulo, mi-am cumpărat o sticlă de whisky, făcut la Segovia, dar tot whisky se cheamă că e
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
persoană cu trei corpuri, trei capete, trei perechi de brațe și picioare. Fiecare mișcare a noastră, fiecare cuvânt, fiecare gest parcă era sincronizat, calculat, integrat într-o secvență perfectă care n-apucase să aibă un început și n-avea să ajungă niciodată la final. Hașișul nu produce halucinații, știam asta, totuși simțeam că niciodată nu fusesem singură, că n-am să mai fiu niciodată singură, pentru că viața asta însemna, doar asta: să fumez și să beau, să râd cu Jaime și
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
milioane de români, încercam însă seară de seară să fac exerciții de imaginație - și nu știam absolut nimic despre background-ul lor. Practic, nu m-am interesat niciodată cine sunt oamenii din spatele microfonului, cu ce s-au ocupat înainte de a ajunge la celebrul post de radio. Mă întreb astăzi cu toată seriozitatea dacă știam măcar că Monica Lovinescu este fiica marelui Eugen Lovinescu. Cred că pe asta o auzisem totuși prin cercurile scriitoricești pe care începusem să le frecventez. Vocea "Gelu Ionescu
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
bacalaureatul românesc e o acțiune perfect organizată, admirabil condusă și încheiată, ca-n Caragiale, undeva între Lanțul slăbiciunilor și "Pupat toți Piața Endependenți". Prin urmare, ministrul Hărdău poate să-și ia liniștit vacanța, pentru că nu prin recorectare și supracorectare va ajunge la vreo îmbunătățire a situației. De ce? Pentru că lucrurile au fost trucate cu mult înainte de a intra sub creionul roșu al echipelor de corectori. Bacalareatul românesc se joacă în cu totul alte părți decât în sălile unde, frumos îmbrăcați, cu batiste
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]