6,514 matches
-
alcătuită din doi exoni. Amplificarea acestei regiuni a fost detectată în unele probe de adenocarcinom de sân (Kim și colab., 1996). Gena Fadd se află în apropierea lui Iddm4, un locus de susceptibilitate la diabet, dar nu se cunoaște dacă alterările genei Fadd contribuie la formele familiale de diabet insulino-dependent. FADD are două domenii funcționale bine caracterizate, unul DED amino-terminal și altul DD carboxi-terminal, precum și un situs de fosforilare unic într-o regiune bogată în serină de la capătul său carboxi-terminal, considerată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mici (10 kDa). Acțiunea caspazelor are ca rezultat: a) activarea procaspazelor; b) scindarea proteinelor antiapoptotice din familia BCL-2; c) hidroliza laminelor, cu rol de stabilizare a membranei nucleare, cu condensarea cromatinei; d) distrugerea proteinelor participante la reglarea funcției citoscheletului; e) alterarea funcției proteinelor care participă la replicarea și repararea ADN și la splicing-ul ARNm. Ținta caspazelor este poli (ADP-ribozo) polimeraza (PARP), enzimă care participă la repararea ADN. Pe baza rolului lor general în apoptoză, caspazele au fost împărțite în două grupe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
2003). 30.3.3. ROLUL IAP ÎN CANCEROGENEZĂ Principalii factori de risc pentru apariția proliferărilor maligne sunt factorii de mediu, vârsta și predispoziția genetică. Acești factori de risc conferă un background favorabil pentru transformarea celulelor normale în celule tumorale prin intermediul alterării unor mecanisme de reglare la nivel celular, dintre care alterarea apoptozei poate juca un rol important. Alterarea expresiei sau a funcției proteinelor anti-apoptotice amplifică probabilitatea unui prognostic nefavorabil al bolii. Deși funcția anti-apoptotică a proteinelor IAP și relația dintre alterarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de risc pentru apariția proliferărilor maligne sunt factorii de mediu, vârsta și predispoziția genetică. Acești factori de risc conferă un background favorabil pentru transformarea celulelor normale în celule tumorale prin intermediul alterării unor mecanisme de reglare la nivel celular, dintre care alterarea apoptozei poate juca un rol important. Alterarea expresiei sau a funcției proteinelor anti-apoptotice amplifică probabilitatea unui prognostic nefavorabil al bolii. Deși funcția anti-apoptotică a proteinelor IAP și relația dintre alterarea apoptozei și cancer sunt două aspecte bine cunoscute, rolul proteinelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
factorii de mediu, vârsta și predispoziția genetică. Acești factori de risc conferă un background favorabil pentru transformarea celulelor normale în celule tumorale prin intermediul alterării unor mecanisme de reglare la nivel celular, dintre care alterarea apoptozei poate juca un rol important. Alterarea expresiei sau a funcției proteinelor anti-apoptotice amplifică probabilitatea unui prognostic nefavorabil al bolii. Deși funcția anti-apoptotică a proteinelor IAP și relația dintre alterarea apoptozei și cancer sunt două aspecte bine cunoscute, rolul proteinelor IAP în cancerogeneză a fost foarte puțin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
alterării unor mecanisme de reglare la nivel celular, dintre care alterarea apoptozei poate juca un rol important. Alterarea expresiei sau a funcției proteinelor anti-apoptotice amplifică probabilitatea unui prognostic nefavorabil al bolii. Deși funcția anti-apoptotică a proteinelor IAP și relația dintre alterarea apoptozei și cancer sunt două aspecte bine cunoscute, rolul proteinelor IAP în cancerogeneză a fost foarte puțin studiat. Până în prezent, această relație a fost studiată mai ales pentru proteina Survivin, amplificarea cantitativă a acesteia fiind demonstrată în mai multe tipuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a epiteliului colonic bazal (Gianani și colab., 2001). Totodată, o supraexpresie puternică a Survivin a fost demonstrată în tumori de plămân, sân, colon, stomac, esofag, pancreas, ficat, uter și ovare, leucemii, melanom, cancer de piele, etc. Aceste date sugerează că alterarea expresiei acestei gene poate juca un rol major în progresia tumorigenezei (Reed, 1999). Cu toate acestea, în tumorile de tipul limfoamelor non-Hodgkin, deși s-a detectat expresia unor gene anti-apoptotice (exemplu, Bcl-2), nu s-a detectat și expresia genei survivin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Fenotipul șoarecilor survivin knockout susține rolul important al acestei gene în mitoză și în dezvoltarea normală a organismului. Astfel, s-a observat că începând cu ziua embrionară E 3,5, animalele care au o deleție homozigotă a genei survivin, prezintă alterarea procesului de asamblare a microtubulilor, ceea ce determină absența fusului de diviziune, formarea de celule multinucleate și letalitate totală într-un interval scurt, care începe cu ziua embrionară E 4,5 (Uren și colab., 2000). Studii imunohistochimice au evidențiat că Survivin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bine înțeles dacă această asociere este necesară pentru activarea funcției antiapoptotice sau pentru localizarea Survivin în regiuni care necesită protecție anti-apoptotică (Ambrosini și colab., 1998). Totodată, s-a observat că afectarea unei cisteine conservate de la nivelul domeniului BIR (Cys48-Ala) induce alterarea funcției citoprotective a Survivin, chiar dacă această formă reține capacitatea de a se asocia cu microtubulii. Supraexpresia Survivin Cys48-Ala se asociază cu o creștere progresivă a activității caspazice, care are loc predominant la granița G2M. Pe baza acestor date, se presupune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
regiunii carboxi-terminale. Această deleție a fost identificată în unele linii celulare tumorale și se asociază cu reducerea activității anti-apoptotice (Notarbartolo și colab., 2002). Capitolul 31 IMPRINTING GENETIC ÎN TUMORIGENEZĂ Dezvoltarea și progresia cancerului pot fi influențate de o varietate de alterări genetice determinate fie de mutații ereditare sau somatice, fie de modificări epigenetice precum imprinting-ul genetic, metilarea ADN și modificarea histonelor. Imprinting-ul genetic (denumit și imprinting-ul genomic) este definit ca expresia genică dependentă de originea parentală a alelelor (fig.31.1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorigeneză 490 IC-urile au fost studiate inițial pe modele murine. La om, delețiile apărute la nivelul regiunilor amprentate (de exemplu, delețiile de la nivelul cromozomului 15 care au fost asociate cu sindroamele Prader-Willi (PWS) și Angelman (AS) pot conduce la alterarea expresiei și a patern-ului de metilare a genelor din vecinătate, chiar dacă aceste gene se află localizate la câteva megabaze (Buiting și colab., 1995). Acest fenomen a fost definit „epigenotype spreading”. Până în prezent au fost identificate o serie de IC
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acționează în alte țesuturi mezodermice (Peters, 2000). Când DMR1 este inactivat prin knockout se pierde funcția de silențiator, iar IGF2 se exprimă atât în cromozomul matern cât și în cel patern (Peters, 2000). 31.2. IMPRINTING-UL ȘI BOLILE GENETICE Alterarea mecanismelor imprintingului genetic constituie adesea cauza maladiilor umane. Primele boli raportate ca fiind determinate de modificări ale imprintingului au fost sindroamele Prader-Willi și Angelman care au reprezentat paradigma imprinting-ului genetic în patologia umană. Sindromul Prader - Wili (PWS) este o afectiune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și afectează doar 2-3% dintre cazurile de AS. Ca și în cazul sindromului PW, există pacienți care nu prezintă nici deleții, nici disomie uniparentală, dar la care a fost identificată o metilare aberantă a cromozomului 15 și ca urmare o alterare a imprintingului genetic. În 20% dintre cazurile de AS sporadic și 75% dintre cele familiale, au fost identificate mutații în gena UBE3A. Gena este amprentată la nivelul creierului și codifică pentru ubiquitin protein ligaza având rol în „marcarea” proteinelor care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
10000. Spre deosebire de sindroamele anterior prezentate, unde indiferent de mecanismul de acțiune este implicată o aceeași regiune genomică, SRS este o boală heterogenă genetic. Astfel, în 10% dintre cazuri, boala este datorată disomiei uniparentale a cromozomului 7, iar în peste 50%, alterărilor imprintingului din regiunea 11p.15. În afară de cromozomii 7 și 11, alți șase cromozomi au fost asociați cu fenotipul SRS. De cele mai multe ori, în aceste cazuri, pacienții prezintă caracteristici clinice adiționale sau atipice (Abu-Amero și colab., 2008). Sindromul Beckwith-Wiedemann (BWS) se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activarea IGF2. Expresia bialelică în cancer determină supraexpresia IGF2. Perturbarea metilării ADN a fost asociată cu procese de dezvoltare anormale, inclusiv cancer, printr-o serie de mecanisme descrise în tabelul 31.3. Hipometilarea de la nivelul țesutului tumoral a fost prima alterare raportată în cancerele umane (Feinberg și Vogelstein, 1983). Un studiu recent a utilizat tehnica de imunocaptare urmată de analiza „DNA microarrays” pentru identificarea profilului de metilare al cromozomilor umani. La nivelul genomului celulelor primare și transformate s-a identificat o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
valoare predictivă pentru progresia și răspunsul la tratament al tumorilor. În ultimii ani, studiul imprinting-ului și metilării au adus noi informații referitoare la țintele afectate de modificarea acestor procese în cancere umane și a mecanismelor care produc modificări ce determină alterarea expresiei genice. Prin utilizarea modelelor animale în studiul genelor amprentate a devenit posibilă analiza mecanismelor care stau la baza acestui proces. În viitor, cercetările se vor axa pe studiul secvențelor țintă ale metilării aberante în cancer care afectează imprinting-ul în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
raportat răspunsuri clinice analoge celor din LCM (Apperley și colab., 2001; Magnuson și colab., 2001). Aceste succese clinice au demonstrat potențialul antitumoral al inhibitorilor kinazelor, dar nu trebuie uitat faptul dovedit pe baza analizei moleculare a leziunilor din ADN că alterarea directă a genelor care codifică pentru kinaze nu reprezintă o regulă în cancerele umane, ci mai curând, o excepție, ceea ce generează întrebarea dacă asemenea inhibitori sunt eficienți doar pentru anumite tipuri de cancer uman și o asemenea abordare terapeutică poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nu există date privind un anumit răspuns clinic față de un anume inhibitor kinazic. Sawyers (2002) apreciază că aplicarea terapiei anticanceroase cu inhibitori kinazici la asemenea cazuri presupune dobândirea de expertiză în recunoașterea acelor cancere care sunt determinate și menținute de alterarea căii metabolice pentru o anumită kinază. Un asemenea progres poate deriva din măsurătorile asupra activării căii metabolice, prin utilizarea de anticorpi în monitorizarea substratului fosforilării sau din definirea profilelor de expresie genică care poate prezice dependența de calea kinazică. Analiza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
probelor biopsice prelevate de la pacienți va reprezenta viitorul abordării terapiei cancerului uman, prin strategia utilizării inhibitorilor kinazici ca medicamente antitumorale eficiente, dintre care Herceptin și STI-571 și-au dovedit potențialul clinic. Chiar dacă acestea sunt eficiente pentru tratamentul tumorilor care prezintă alterări genetice în ținte kinazice limitate, ele pot deveni un punct important de lărgire a posibilităților de aplicare terapeutică și în alte tipuri de cancer, printr-o abordare similară. Beneficiile clinice ale unei asemenea strategii terapeutice vor fi condiționate de extinderea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
țesuturilor din jurul drenului - în 24 de zile de la operație. Obs. II: Un alt caz, mai interesant ca primul, se referă la un bolnav care s-a internat, cu caracter de urgență, pentru o stare febrilă, cu caracter de supurație și alterarea stării generale. în hipocondrul stîng - apărare musculară dureroasă. Radiografia abdominală „pe gol” arăta ascensiunea diafragmului stîng și împingerea colonului stîng în jos (imaginile aerice din colon fiind deplasate în jos). Puncția subcostală stînga, a adus puroi gros. Laparotomia subcostală stînga
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
amândouă intervențiile în funcție de calitatea parenchimului pulmonar restant. 4. Sindromul pleuretic tardiv de empiem închistat. Se prezintă din punct de vedere radiologc sub forma unor pungi închistate pleuro-parietale, fără manifestare clinică. Suprainfectarea pungii este însoțită de o simptomatologie clinică acută: febră, alterarea stării generale, tuse cu expectorație purulentă (fistulă bronșică). Pentru a preîntâmpina apariția acestor complicații se recomandă decorticarea. 5. Sindromul de cavitate restantă post-rezecție. Multe din aceste cavități se vindecă spontan (mai ales dacă nu sunt acompaniate de fistule). Altele necesită
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fi evidentă în cazul ceh. * * * Porțiuni întregi ale sistemului "original" de partide (cel al Primei Republici, ale cărui rădăcini sunt anterioare celui de acum) au dispărut. Această dispariție e cauzată de două efecte combinate: în primul rând modificarea, mai precis alterarea sau retragerea (dar nu dispariția), clivajelor constituite apoi înghețate la începutul secolului XX. Acest fenomen se datorează mai ales nuanțelor politice, economice și sociale operate de sistemul de tip sovietic, dar nu numai. E vorba de restrângerea clivajului urban/rural
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
albăstrirea, albăstritul A SE ALCOOLIZA Vinul se alcoolizează în timpul fermentației tranz.: Ion alcoolizează vinul part. alcoolizat, -ă nom. alcoolizarea A SE ALTERA Carnea de pește se alterează rapid la căldură tranz.: Căldura alterează carnea de pește part. alterat, -ă nom. alterarea, alteratul A SE AMELIORA Vremea s-a ameliorat brusc tranz.: Cercetătorii au ameliorat această specie part. ameliorat, -ă nom. ameliorarea A SE AMESTECA Din cauza migrațiilor, s-au amestecat limbile și rasele (agentiv: În această discuție s-au amestecat și copiii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
asociază cu febră de tip septic, astenie fizică, lipsă de putere, dureri epigastrice sau În hipocondrul drept, cu reflexe În spate, mărirea În volum a splinei (splenomegalie), circulație venoasă colaterală, hipertensiune portală, adenopatii periferice, scăderea rapidă a greutății corporale și alterarea stării generale a organismului. Îmbolnăvirea se desfășoară În 3 etape. -Steatoza simplă constă din Încărcarea celulelor hepatice cu trigliceride, favorizată de consumul excesiv de alcool (peste 80 g alcool pur/zi timp de peste 5 ani) și grăsimi, mai ales la persoanele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și persistente, mai ales la toxicomani și la persoane supuse la hemodializă și transfuzii. Toate tipurile de virusuri pătrund În organism pe cale digestivă și se localizează În ficat unde se multiplică rapid și provoacă leziuni, degenerarea celulelor hepatice și alterarea pereților vaselor capilare care devin permeabile pentru conținutul vascular. Unele virusuri trec În sânge afectând alte organe (stomac, duoden, pancreas, splină, miocard, plămâni și ganglioni). Evoluția bolii hepatice este delimitată În 5 perioade (incubația, preicterică, icterică, de declin și de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]