7,971 matches
-
zvâcnind lateral să nu li se pună zăbala, m-am simțit ca Zalmoxis, sclav la Pitagora, neînstare să cuprindă în memoria sa toate paradigmele matematicii și filosofiei... eu am rămas contemplând râul calm unde piroga s-a echilibrat continuând să alunece pe mare... un timp am crezut că acest peisaj ireal mă poate absorbi în el, de aceea am zis: clipă, o, rămâi! Hotărăște-te Târăști șalul idealurilor după tine până când se-nțepenește în roțile automobilului, sugrumându-te. fă-ți curaj
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
Autorului JERBA DE STELE Timpul surpă tainic jerba de stele, --pe umeri fluturândă--, acoperind cu jale arcadice iubiri. Perdea de lacrimi, izvorâte de sub geană, împinge noaptea, cu roțile zorite. Dincolo de iarnă, te regăsesc pe tine. Furtuni învolburate aleargă, spumegând cuvinte. Aluneci, frumusețe, cu pasul grabnic! Te soarbe soarele în dimineți senine, când timpul surpă tainic jerba de stele. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: JERBA DE STELE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1655, Anul V, 13 iulie 2015. Drepturi de
JERBA DE STELE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384471_a_385800]
-
acum zăcea inconștient, dând semne că nu i-ar fi ajuns aerul. Își lărgise fularul alb de mătase încolăcit pe gâtul lung, se așezase, punând alături o mapă doldora de hârtii, din care se zărea capătul unui plic. Apoi leșinase, alunecând înspre stânga, vrând, parcă, să ocrotească de vânt mapa, prețioasa lui mapă. Și, pe când eu căpătam aceste informații, îmi auzii strigat numele, identitatea în totalitate. Cineva se făcuse portavocea bătrânului. Acesta, revenindu-și, mă desemnase pe mine ca fiind acela
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
sentiment de satsifacție și, în același timp, de anxietate”, scrie onor acad. Eugen Simion în capul unui Cuvânt înainte la antologia lirica de autor, în selecția acestuia, titrata parafrazic după Nichita Stănescu, ANTE*METAFIZICA. Judecată marelui critic, spre a nu alunecă în...prejudecată, o voi consideră, cu neipocrită admirație cuvenită, un enuț paradoxist. Este față deopotrivă de Femios și de Ulisse, este neutrosofică, daca nu sceptică. A unei școli și eleatice, dar și...eraclitiene! Și iată de ce: Dumitru Găleșanu este el
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]
-
alinătoare, atunci când e vorba de linia melodică a cântecului; o anume clasicitate, acuratețea, exactitatea ideei și lirismul ei, principiul armoniei, uniformitatea ritmică și expresia narativă cu temelie și aspirație, atunci când e vorba de poezia cântecului. Artistul Cristian Pomohaci ar putea aluneca în categoria de ideolog conservator, mai cu seamă că este și purtător al veșmântului preoțesc, dar, atunci când glăsuiește cântece religioase, nu deturnează adevărul de la legea strictă după care melodia nu trebuie să fie dură ca fierul ci lină ca o
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
trădare a Regelui, o consecință a slăbiciunii și lașității. Prin această rațiune se explică agățarea de putere, cu orice preț, incapacitatea de a înțelege spiritul de sacrificiu care a fost la baza abdicării Majestății Sale, sub presiune. Astfel de atitudini alunecă în eroare și vor fi reprimate de istorie. Dar, pentru fiecare există un peron de gară pe care va coborî cândva. Avântarea în analiza trecutului trebuie să aibă în miezul zelului grija pentru adevăr, deoarece prin grote nu se poate
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
dezvoltarea forței fizice și morale, ascuțimea inteligenței, dexteritate, etc. . Fără a ne dori să știm aflăm și rămânem uimiți cum în vechime erau vase ce mergeau pe mări învolburate pentru că aveau “motor uman”, unde capacitatea energetică acumulată disloca apele ca să alunece acele vase greoaie de lemn, este greu de închipuit. Azi, luând spre exemplu săritura în lungime, chiar Wikipedia indică performanța de până la 9 m, iar asta cu avânt prelung însoțită de ‘triplete (care rol al lor iată pare controversat comparativ
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DE CE TACI? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului DE CE TACI? Oprește-te și privește-n jurul tău! Suntem într-un naufragiu, --ca o frunză pe apă-- alunecând în tăcere. Totul e gol în viața boemă. De ce taci? Spune-o vorbă și-mi ajunge. Nu pot nici să plâng. Doar o lacrimă îmi cade pe o pagină de dor.. Privesc în depărtare. Ce caut?! Bogăție...glorie..., nu înseamnă
DE CE TACI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384664_a_385993]
-
fie viață-n vibrații. Simți în eul tău forța lui profundă și îți dă curaj când în gânduri cântă și orice dureri ne-ncetetat le-inundă c-o pace sfântă. Sufletul tău e dragoste, speranță, vis cutezător când te temi și-aluneci. Datorită lui știi cu siguranță : n-ai să te-ntuneci ! Dalta Ard în gânduri zări unde-ai fost sau poate ai s-ajungi cândva călărind pe doruri în care mereu, de viață sculptate, se află zboruri. Pleci în viitor sau
SUFLETUL TĂU DALTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384699_a_386028]
-
ducă până la sfârșit. - Ce naiba ești așa de mototol și nu îl ții cum trebuie ? „ Când a venit atât de repede ? Parc-o durea mijlocul și altădată îi trebuia o oră să ajungă. Acum a apărut în câteva secunde ! ” - Mi-a alunecat fără să vreau ! - Păi ține-l mai cu simț ! Sau i-ai făcut brânci să scapi mai repede de noi ? Știu eu că de-abia aștepți ! Ar vrea să-i scuipe-n față adevărul, dar nodul din gât îi suprimă
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
pe jumătate de beția imaginației, cealaltă jumătate este produsul autorului ca viață liberă, spiritual. Iar dacă spiritual sfințește- reflectarea, spune Novalis- atunci orice carte adevărată este Biblie. Rar în literatura română poți găsi un roman cu prozodie rimată fără să alunece în poetizare inutilă este “Planeta insulară” de Mircea Pavel Morariu, apărut în anul 2013, la Editura “ Napoca Nova”. Acesta face parte din specia romanescă ce are o mitologie proprie și fragmente livrești cu substanță epică genuină. Autor al romanului de
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
ascundem printre șoapte adânc să le pătrundem în esnte și simțiri că doar așa se vor întoarce spre a mai veni odată si-inca odată cu mângâieri ascunse în priviri strabate-ma acum sunt tot fluid însămânțat în ape mișcare ce alunecă în vid nu mai am griji nu mai văd timpul cum se amestecă în toate sunt doar oglindă a ceea ce aș vrea să fiu spre a pătrunde în tine cât pot de departe trezeste-ma și spune-mi unde crezi
IMBRATISAREA UNEI FETITE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382386_a_383715]
-
în acel spațiu, decât de conținutul său. Giacomo o întreba dacă îi place atelierul, dacă îi plac tablourile, în timp ce o cuprinse ca din întâmplare cu mâna dreaptă de mijloc, atrăgând-o spre el. Ea opuse o oarecare rezistență, mai mult alunecând din încercarea pictorului de îmbrățișare, fără ca gestul său să pară ostentativ sau categoric. Se depărtă la un pas și apoi încercă să privească cu mai multă atenție la tablourile expuse pe pereții încăperii. - Da, îmi plac tablourile, sunt frumoase. Se
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
scurte, surprinsă, cu mult curaj se apără, gonind lupii fără frică, cât mai departe de copii, de reni și iurte. 66. Reperaj: veșmântul femeii, deschis ca o fortăreață, ne amintește de portalul agregărilor, prin care intră și iese pasărea măiastră alunecând pe topoganul dezmierdărilor. 67. Reperaj: întâlnire în anticul teatru de piatră, printre copacii de umbră al amintirilor, unde pot să strig, să plâng sau să latru, ori să-mi refac miraculos cercul iubirilor. 68. Reperaj: exilul actual al "dizidenților" e
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
un scaun. Nu erau decât câteva persoane în capelă. Bătrâna de alături, despre care își dădu seama că o cunoștea din vedere ca fiind rudă cu decedatul, intră imediat în vorbă cu ea. În câteva minute, discuția încropită în șoaptă, alunecă spre propriile ei dureri și neputințe. O privi, mirându-se în sinea ei că nu mai resimte deloc acea iritare pe care de obicei i-o provocau lamentările, atât de obișnuite în conversațiile cotidiene. Și în liniștea cu care reușea
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
culoarului umbrelor gemeau de grozave ilustrări în grafitti a credinței lui Nero, autointitulat artist de geniu, care, cică, inaintea morții, și-ar fi deplâns propria dispariție prin Ce artist piere cu mine! În seara aceea, uită de nepăsarea obișnuită și alunecă încetinel în gang, tocmai când o siluetă își contempla producția în grafitti. Reperă în artist Pelerina de la Secție. Umbra înșfăcă punga cu tuburi-spray zbughind-o. Năucit de coincidențe, suferi de o afurisită de inerție într-atât încât nu mai apucă
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
dacă nu ar fi acceptat invitația prietenilor săi, excursia ar fi avut cu siguranță un final tragic. Roland a urmat-o permanent pe Cornelia, pe traseul montan, culegându-i flori. Atunci când pe înaltele creste înzăpezite, ale munților Bucegi, ea a alunecat în prăpastie, bărbatul a venit și el în urma ei. De fapt, a căzut și el. Reacțiile lui Roland au determinat-o pe Cornelia să lupte, să încerce să scape cu viață. Și a reușit foarte ușor. -Intram la o terasă
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
copita amintirii Iar n-am dormit pe brațul tău. Se vede un ochi Gravitează o lacrima Că pământul în jurul soarelui Se deschide o carte se rupe o filă O mană nevăzuta o închide la loc. De cealaltă parte dansează idei Alunecă secundele în ceas zilele în an Ochiul înghite noaptea Cu orologiu cu calendar. Am cules dintre îngeri filă îngălbenita O pictez cu cuvinte Scriu numele meu. Singură Lacrima caută ochiul Alunecă în cascadă Urca pe colina gurii Și urlă. În
ZORI NOI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382627_a_383956]
-
o închide la loc. De cealaltă parte dansează idei Alunecă secundele în ceas zilele în an Ochiul înghite noaptea Cu orologiu cu calendar. Am cules dintre îngeri filă îngălbenita O pictez cu cuvinte Scriu numele meu. Singură Lacrima caută ochiul Alunecă în cascadă Urca pe colina gurii Și urlă. În sfârșit se întorc stelele Că pui chemați de cloșca Fiecare pe cerul lor Întunericul își deschide cortina Aplaudam zori noi. Noaptea sfârșește într-un sărut Nufăr în lacul gol Săpat de-
ZORI NOI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382627_a_383956]
-
agățau cu literele lor și tu încercai să străbați împidicându-te de câte o liană. Nedumerit te rătăceai pe câte o creangă și încercai să dezlegi misterul agățându-te de câte un arbor cu rădăcini colosale. Obosită de povara literelor ce alunecau în cuvinte care mai de care mai scorțuroase, am abandonat cartea ce mi-a atras inițial privirea ca prima rază solară din zori și am pășit spre un dulap aflat într-un colț mai întunecat pe a cărui rafturi se
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
le va obține cu ajutorul berzei. Nu știu cât de explicit am fost dar educația maternă nu este decât ascultarea, ascultarea poveștilor spuse de mamă, ascultarea cântecului de leagăn, ascultarea pildelor vii pe care mama le dă fătului spre a îndrepta tendința acestuia alunecată spre fapte reprobabile. Punctualitatea, ordinea și concordanța perfectă între vorbă și faptă imprimă copilului, chiar măricel, o etică fermă a muncii și respectului. A minții, a înșela încrederea, a forța voința sunt greșeli frecvente la un copil isteț. Numirea lor
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
e revărsatul zorilor, la ceasul când aerul e răcoros și privighetoarea cântă. O altă elegie reprezintă un bilet trimis odată cu un inel. Poetul ar dori să fie inelul însuși ca să fie dus la buze atunci când puella își sigilează tabletele, să alunece în sânul ei, sau să intre cu ea în baie. „Amores” cântă în versuri elegiace dragostea ca sentiment ideal. Este adresată Corinei, femeie iubită pe care o exaltă în versuri înălțătoare. Aceste elegii i-au făcut pe contemporani să-l
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Deasupra lui, suspendată , o pungă transparență susținută de un tub ce intră nemilos incarnea copilului ei , în venele lui... A deschis ochii și abia auzit printre șuieraturi de neoprit, a spus: -Cât mai am până ajung înger? Mamei i-a alunecat cu greu, rostogolindu-se rușinata o lacrimă.Și-a șters-o repede să nu o vadă și i-a răspuns: -Te faci bine, mami, e faci bine... Îi era teamă că nu a fost convingătoare ; a privit în jur : alți
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
doamnele să caute cheia să nu vină un hoț să le fure jucăriile... -La scoala, continuă Diana, ... eram în primul an și mergeam într-o toamnă mohorâtă și ploioasa pe un drum de țară înclinat și plin de băltoace, am alunecat și am căzut într-una, mi-am umplut ghiozdanul de apa murdară și mi-am pătat cărțile și caietele, o, cât de mult m-a durut! Bunica m-a învățat să merg pe alt drum pe unde , spunea ea, ca să
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
nea firavă-atinsă. Cosea albă o maramă Gândul nu-l lua în seamă. Neatentă se-nțepa Sânge-n boabe picura; Pe zăpada albă, moale Se scurgeau trei rotocoale Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptură De la stea, o rază pură, Să nască o copiliță Ca floarea de lămâiță: Față albă, păr noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gandu-i auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]