2,894 matches
-
altare rivale, ea primi stăruințele lui A... numai cu condiția să o rupă cu obiectele dublului său cult. A... promise tot: "Vreau mai mult decât promisiuni, spuse exigenta dnă D., îmi trebuiesc dovezi", și avu cruzimea de a-i cere amantului său să afișeze o renunțare scrisă la poarta acestor două doamne. A..., scos din fire, stăpânit de dorința nebună de a o cuceri pe d-na D. cu orice preț, comise insulta gravă ce i se cerea. După verificarea faptului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nuntă și îl amenințase că îl omoară pe loc sau la biserică dacă continua cu nunta. Era înarmat, hotărât, fratele mai mare cedă. Această ciudată istorie începea să fie uitată, când fratele mai mare muri în urma unei lovituri fatale. Foștii amanți se revăzuseră; intriga se reluase în pofida supravegherii soțului. Soția se afla în paza unui arnăut înarmat până-n dinți, având ordin de a nu lăsa pe nimeni să se apropie. La un semn al soțului, arnăutul îl înjunghie pe nefericitul amant
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
amanți se revăzuseră; intriga se reluase în pofida supravegherii soțului. Soția se afla în paza unui arnăut înarmat până-n dinți, având ordin de a nu lăsa pe nimeni să se apropie. La un semn al soțului, arnăutul îl înjunghie pe nefericitul amant chiar pe balconul camerei în care fusese surprins. Mare tulburare în oraș, proces intentat soțului și valetului său, amândoi asasini, unul călău, celălalt, instrument. O versiune favorabilă soțului pretinse că arnăutul era el însuși gelos. Ne vine greu să credem
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
complicei sale care râdea cu hohote, pana noastră o refuză, ar fi ca și cum am încerca să spunem de ce a căzut focul ceresc asupra Sodomei și Gomorei! Soția vinovată rămase totuși sub acoperișul teribilului său soț. Cât îl privește pe tânărul amant, în pofida acestui stigmat al ridicolului și infamiei, găsi o partidă strălucită la câtva timp după aceea. Norocul vine dormind Un fost crai, gentleman destul de ridat, să ni se ierte această veche glumă, nu-și mai număra succesele decât după greutatea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de propriul destin. Viața în comun își are primejdiile, singurătatea, riscurile, iar primăvara, perfidiile sale. Eroina noastră se arătă mult prea tandră față de soțul prietenei sale, și se povestește că alesul putu să vadă cu proprii ochi amploarea nefericirii sale. Amanții surprinși fugiră. Soțul înșelat se puse pe urmele lor, dar inutil. Fu revăzut posomorât, descumpănit, căutându-și Euridicea și cerând-o ecourilor din jur. În sfârșit, află din ziare că soția sa făcea deliciile Odessei, unde se dusese să facă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu ușurință lungului catalog al aleșilor din București. El o află; e cum nu se poate mai rău. Avea ca ordonanță un om fidel și devotat căruia îi promise o sută de ducați cu condiția de a-i surprinde pe amanți; și... o sută de lovituri de baston dacă nu reușea. Bietul servitor, de două ori stimulat de această perspectivă, prieten al ducaților pe cât de dușman al loviturilor de baston, se puse imediat să execute ordinul cu un zel plin de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
roșu. Nu ne întrebați unde! Indignarea ne-ar sufoca! Victima, magnifică dovadă de devotament într-un suflet atât de tânăr, stărui în tăcerea sa. Justiția cercetează, dar ne ferim să afirmăm că judecătorii nu vor admite circumstanțe atenuante 109. Doi amanți foarte îndrăgostiți se căsătoresc. Fericirea lor durează în jur de un an, apoi apar certuri urmate de un divorț, după care fiecare, devenit liber, leagă o intrigă galantă. Aceasta nu-i venea la socoteală soțului; el voia libertatea, dar numai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
unde fiecare dintre actori trebuie să se protejeze singur. Orașul și mediul rural sînt puse în opoziție în multe romane realiste și romantice. Idealizarea orașului de către Emma Bovary, proiectată asupra Parisului, devine măsura implicării și apoi a dezamăgirii cauzate de amantul provincial din Rouen, singurul oraș în care aceasta are acces. Opoziția dintre oraș și sat poate căpăta diverse semnificații un spațiu al ticăloșiei în contrast cu inocența idilică sau o posibilitate de îmbogățire ca prin minune în contrast cu munca grea a fermierilor. Sau
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Și înțelesese... "Există pentru om scăpare, dragul meu, în orice condiții l-ar pune viața... Lașitatea nu e o scuză... Cât m-am luptat cu colega mea mai tânără, să aibă în rolul din Călătorie revelația lașității. Ea îi spunea amantului (și aici imită deodată vocea lipsită de haz a acelei tinere actrițe care nu știa ce spune): lașule, ești un laș! Parcă ar fi spus un text fără încărcătură, cum spun copiii, prostule, ești un prost. (Și aici ea deodată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
te omor, urlase el, înspăimîntînd-o. Așa da! Și dacă ar fi omorît-o pe loc pentru nerușinarea ei sfidătoare, pentru murdăria ei de a fi atras în cursă un inocent fiindcă era bogat, pentru ca după aceea să-i aducă în casă amanți, ar fi fost în ordinea naturii, ca un trăsnet... Așa, e doar ca un fulger și faptul că Helene moare de o angină pectorală e uman, prea uman... O slăbiciune a creatorului ei ca și în cazul lui Kuraghin, când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
concentrat sau fracționat sau brambura, geodezi, topografi, geologi, termiști, desenatoare, dactilografe, arhitecți, energeticieni, electricieni, ateliere, colective, grupe, grupulețe, cupluri, triplete : colegul Ropcea și colegul Pasăre, doamna Caropol chimista și tovarășul Albu, ce fel de coleg o fi, Marcu Sidonia și amantul ei Cornea obțineau, iată, validarea unei îndelungi și intime colaborări : brevetarea turnului de răcire. Lotomanul își suflecase mânecile deasupra planșetei, cu creionul mult ascuțit, vârf lung în aer, gata să înțepe foaia de calc în chiar punctul vulnerabil, Mina maura
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
10Din galbena steauă ce-aleargă prin cer, Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită Und-razele pier? În fundul cel umed al mărei turbate, În lumea-i noptoasă, în sînu-i de-amar, 15Lucește o steauă în piatră schimbată, În mărgăritar. E-amantul a stelei ce palidă trece Și-aruncă prin nori a ei rază de nea, E-amantul căzut dintre stele, ce rece 20În mare murea. {EminescuOpIV 20} CÎND PRIVEȘTI OGLINDA MĂREI Când privești oglinda mărei, Vezi în ea țărmuri verzi și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pier? În fundul cel umed al mărei turbate, În lumea-i noptoasă, în sînu-i de-amar, 15Lucește o steauă în piatră schimbată, În mărgăritar. E-amantul a stelei ce palidă trece Și-aruncă prin nori a ei rază de nea, E-amantul căzut dintre stele, ce rece 20În mare murea. {EminescuOpIV 20} CÎND PRIVEȘTI OGLINDA MĂREI Când privești oglinda mărei, Vezi în ea țărmuri verzi și cerul sărei, Nor și stea. 5Unda-n plesnetul ei geme Și Eol Sună-n papura ce freme
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cădea de pe-umeri de atlaz, Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur Și fruntea-i albă-ntunecată-n laur! {EminescuOpIV 78} Odată-n viața-i muritorul vede În visul său un chip așa d-ales! Eu... fericit c-amantul blondei Lede, Nebun de-amor, eu o vedeam ades. Venea-n singurătatea mea pe îndelete, Rătăceam mîna-n păru-i blond și des, De pe-umeri haina-i luneca ușor - Vedeai rotundul braț pîn-subsuori. Părea c-așteaptă de a fi cuprinsă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sfărmat. A celor trecătoare în mâna lui e soarte, Frumosu-i ca nealții și numele-i e: Moarte! De-aceea să n-asculți tu sublima lui cântare Căci morți-s pe vecie acei ce o ascult, În fiecare secol un alt amant el are Și cel care-l iubește rămîne-n veci ocult. Ascultă glasu-mi rece: eu sunt un seraf mare. De Domnul eu trimisu-s, căci te iubește mult, Să scap a ta ființă de caosu-i imens - Eu în glasul gîndiri-ți am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Părul cel blond împletit într-o coadă îi cade pe spate... Ca Margareta din Faust ea ia o floare în mână Și șoptea: mă iubește... nu mă iube... mă iubește! Ah! boboc... amabilă ești... frumoasă și - proastă, Când aștepți pe amant, scriitor la subprefectură, Tânăr plin de speranțe venind cu luleaua în gură... Soarele-a apus, iar luna, o cloșcă rotundă și grasă, 80Merge pe-a cerului aer moale ș-albastru și lasă Urmele de-aur a labelor ei strălucinde ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
deveni insultă. Toți se iubesc - ș-o spun în gura mare. Toți au făcut din viață sărbătoare: De măști rîzînde lumea este plină, De comedianți și de femei ușoare. Murmure doar s-aud de prin unghere; Unde cu glasul blând amantul cere, Pe când iubita gura ei uscată De sărutări, deschide la plăcere. {EminescuOpIV 217} Ce-i lumea asta mă întreb acuma Au nebunit-au, sau domnește ciuma? De-acopăr moartea, ranele hidoase Cu râs, cu-amorul, cu beții, cu gluma? "Ba
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu-i luase tot ce-o puică poate da, În curând alte găine al ei nimb l-întuneca, Cum odată-l întrecuse, pe Harun, Vizirul Barmeg. În zădar li imputează a lor gânduri sensuale. "De - răspunde cu-ironie unul din amanții foști - 235"Inima-mi întreag-a ta e. - dar ce vrei - noi suntem proști, Simțul îmblă dup-o carne mai tânără și mai moale". În curând cade pe gânduri, deveni curând bigotă; Cum se-ntîmplă, din Phrinee deveni călugăriță. Limba-i îmblă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
praful urmei tale cu fruntea la pământ. Și tu? Îmi zâmbești mie, cum altora zâmbești, Cum poate-ai spus-o altor tu-mi spui că mă iubești - Și eu? eu sunt ca alții? Și tu vezi și în mine Pe-amantul unei zile, pe-un Don Juan, pe-un câne Ce-i dai și cu piciorul și după ce-l desmierzi? O rîde-mă, o cască în față-mi... tu mă pierzi! {EminescuOpIV 272} Cochetă, lunecoasă, lingușitoare, rece - Cu viața-mi sfărâmată urâtul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bine-ai venit Doamnă peste stele! {EminescuOpIV 467} Împărați din Răsărit Pe al lumei mire L-au cătat și l-au găsit, Când le-a dat de știre Dulcea stea de diamant, Plină de iubire, Ce vedea pe-al ei amant În al lumei mire. POESIS Îmbrac a lumei fapte în mantie de flori, Pun peste-a lumei rane canzonul zîmbitoriu, Pun într-a lumei doruri a doinei balsam drag, Ce îndulcește simțul cu mirosul de frag, Din ochi fac stele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
neîncrederea soțului mai mult decât cu intrigile dușmanilor. Cu trecerea timpului, iubirea devine asexuată. Iubirea este o chestiune de explozie, nu de antrenament. Ideile sunt precum amantele. Trebuie agitate mai întâi. Iubirea - acest filament al vieții. Femeile inteligente își transformă amanții în prieteni. Mă tem că de la arc voltaic, iubirea a luat-o spre opaiț. Îndrăgostiții pur-sânge se sorb cu priviri de Murano. Dacă știe să prindă momentul potrivit, monstrul Quasimodo poate deveni Don Juan. Iubirea - acest superlativ al complicității. Fără
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trebuie să știe când să fie Julieta și când Andromaca. În iubire, bărbatul care știe să cânte are permanent la butonieră un trifoi cu patru foi. Îndrăgostiți! Nu uitați că în spatele sublimelor buze se află dinții. Iubim din ce în ce mai funcționărește. Ce amant o fi strâns Venus de Milano în brațe de a rămas fără mâini? Prima iubire - o troiță bătută de ani. Adulterul nu e totuși o formă de întrajutorare? Fără sprijinul artei, iubirea ar fi rămas un simplu rit. De multe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Ele demonstrează că alte căsnicii merg mult mai prost decât a noastră. Doamnelor, păstrați-vă primul bărbat. Toți sunt cam la fel. Căsătorindu-se, o femeie frumoasă schimbă puzderia de admiratori pe un singur critic. Cred că am mai fost amanți într-o altă viață. Dar se simte că nu am mai comunicat în ultimul mileniu. Când fac dragoste, oamenii transpiră. Altfel ar lua foc. Când conduci mașina și îți săruți partenera, înseamnă că nici una din treburi nu o faci ca
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în cuib. Veleitarii trăiesc sentimentul că scriu capodopere ... persecutate. Deosebirea dintre scriitor și cioară este că ilustra cârâitoare ar putea depune ceva pe strada băncilor. Orgolioșii plâng dimineața, precum maimuțele africane, de necaz că noaptea nu le - a sporit harul. Amantul imbecil și transfugul troglodit nu uită să - și spurce matca. Ne învățăm cu minciuna precum plantele cu aerul poluat. Bizantin : un cuvânt înnobilat inițial în artă, apoi compromis în morală. Plăcerile nelimitate ne - ar transforma , în scurtă vreme, în asceți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
răul. Pe câtă vreme omul va număra între plăcerile sale principale chinuirea semenului său, pe-atâta vreme nu poate fi vorba despre îndreptare. Oare ce plăcere găsește o femeie în mulțimea admiratorilor? Chinul lor este plăcerea ei. Fetele bătrâne. Foșnirea rochiei unui amant fericit. Plăcere de-a trezi invidia în inima altuia, și cât de nefericit face invidia. Plăcerea de-a trezi gelozia ["LEGILE NATUREI -LEGILE OAMENILOR"] 2287 Din legile naturei rezultă că și legile oamenilor trebuie să construiască un modus vivendi prin
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]