10,633 matches
-
băieți, trageți! adăugă el cu glas tare. Trageți cu putere acum, ne apropiem. Cîrma, apucați cîrma și dați-mi voie să trec! Și spunînd acestea, porni, cu ajutorul a doi vîslași, spre prova ambarcațiunii care zbura. Cînd, în cele din urmă, ambarcațiunea ajunse lîngă Balena Albă, aceasta nici nu păru să-și dea seama de prezența ei - lucru ciudat, deși balenele dau uneori impresia asta. Ahab aproape că intrase în ceața care, țîșnind ca o negură de munte din jetul ei, se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
blestem și mai cumplit. Cînd fierul se înfipse pînă la mîner în trupul ei, de parc-ar fi fost supt de o mocirlă, Moby Dick se răsuci într-o rînă și începu să-și rostogolească spasmodic coapsa, frecînd-o de prova ambarcațiunii; deși n-o sparse, aceasta se aplecă atît de mult și atît de brusc, încît, dacă nu s-ar fi agățat zdravăn de copastia înaltă, Ahab ar fi fost azvîrlit și de data asta în mare. Trei dintre vîslași, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fuseseră luați prin surprindere de urmările lansării lui, fură azvîrliți peste bord, dar căzură în așa fel, încît doi dintre ei putură să se agațe numaidecît de copastie și, fiind proiectați de un talaz la nivelul ei, se întoarseră în ambarcațiune; al treilea, însă, care căzuse la pupa, continua să înoate, deznădăjduit. Cam tot atunci Balena Albă țîșni prin marea agitată, cu o repeziciune și o putere uimitoare. Dar cînd Ahab îi porunci cârmaciului să tragă saula și s-o înfășoare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îndrepte spre balenă saula plesni și sări în aer, din pricina îndoitei presiuni la care fusese supusă. Ă S-a rupt ceva în mine! Pe semne vreun mușchi... Dar nu-i nimic. Pe ea, vîslașilor, pe ea! Auzind zgomotul stîrnit de ambarcațiunea ce venea valvîrtej spre ea, balena se răsuci ca să primească lovitura cu fruntea ei albă; dar, în timpul acestei mișcări, observînd pesemne coca neagră a corabiei, ce se ținea pe aproape și socotind că aceasta era pricina tuturor necazurilor ei - sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru ca Ahab să poată - pînă nu e prea tîrziu - să-și nimerească ținta, pentru ultima oară! Văd, văd corabia! Trageți la rame, băieți, trageți vîrtos! Nu vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri la rame, împingînd ambarcațiunea printre talazurile furioase, prova ei, lovită de balenă, se rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabia! Trageți la rame, băieți, trageți vîrtos! Nu vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri la rame, împingînd ambarcațiunea printre talazurile furioase, prova ei, lovită de balenă, se rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot atunci, în vîrful catargului, Tashtego încremeni cu ciocanul în mînă, iar flamura roșie îl
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn american! Scufundîndu-se sub corabia îngreunată de apă, Balena Albă înaintă în lungul chilei, dar se răsuci brusc și ieși din nou la suprafață, departe de celălalt bord, dar la cîțiva iarzi de ambarcațiunea lui Ahab și rămase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn american! Scufundîndu-se sub corabia îngreunată de apă, Balena Albă înaintă în lungul chilei, dar se răsuci brusc și ieși din nou la suprafață, departe de celălalt bord, dar la cîțiva iarzi de ambarcațiunea lui Ahab și rămase, un timp, liniștită. Ă îi întorc spatele soarelui. Ce faci, Tashtego? Vreau să-ți aud ciocanul! O, voi, catarge, turlele mele de neînfrînt! Tu, chilă trainică și tu, cocă lovită numai de zei, tu, punte de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se înfipse în balenă; aceasta o zbughi, iar saula harponului începu să se desfășoare cu iuțeala fulgerului, dar se încurcă numaidecît; Ahab se aplecă să o descurce, izbuti, dar colacul zburător îl prinse de gît și-l trase afară din ambarcațiune, pe tăcute, așa cum turcii își sugrumă victimele - înainte ca echipajul să bage de seamă ce se întîmplă. în clipa următoare, nodul în formă de ochi al capătului saulei zbură din coșul rămas gol și, răsturnînd un vîslaș, dispăru în adîncurile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apă, iar pe vergile lor, cîndva înalte, se țineau cei trei harponiști păgîni care, țintuiți acolo de încăpățînarea lor, de lealitatea lor sau poate de destin, continuau să vegheze în creștetul corabiei ce se scufunda. Cercurile concentrice începură să înconjoare ambarcațiunea singuratică, iar oamenii, vîslele, mînerele lănciilor, toate obiectele însuflețite și neînsuflețite ce mai pluteau pe mare, începură să se rotească în jurul vîrtejului, care sfîrși prin a înghiți pînă și cele mai mărunte lucruri de pe Pequod. înainte ca ultimele valuri să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Drama s-a sfîrșit. Cum de se mai arată cineva pe scenă? Pentru că un supraviețuitor al naufragiului tot a mai rămas. După dispariția partului, s-a nimerit ca tocmai eu să fiu pus de Ursitoare să-i iau locul în ambarcațiunea lui Ahab, ca șef al vîslașilor; tot eu am fost cel care, în ultima zi, cînd cei trei vîslași au fost azvîrliți peste bordul ambarcațiunii, am căzut în apă la pupa acesteia. înotînd ceva mai departe de locul catastrofei care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a nimerit ca tocmai eu să fiu pus de Ursitoare să-i iau locul în ambarcațiunea lui Ahab, ca șef al vîslașilor; tot eu am fost cel care, în ultima zi, cînd cei trei vîslași au fost azvîrliți peste bordul ambarcațiunii, am căzut în apă la pupa acesteia. înotînd ceva mai departe de locul catastrofei care-a urmat și pe care am putut s-o privesc în întregime, am sfîrșit prin a fi eu însumi supt de vîrtejul stîrnit de scufundarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prova la pupa, în planul diametral, pe fundul navei. COCA - partea principală a navei îcorpul navei). CONTRARÎNDUNICĂ - una din velele superioare îa șasea începînd de jos) ale unui velier cu greement pătrat. COPASTIE - grindă de lemn care conturează bordajul unei ambarcațiuni, la partea sa superioară. CRIVAC - nervură transversală de lemn care dă forma exterioară a corpului unei ambarcațiuni. CRUCETĂ - mică platformă fixată la baza arboretului. DANĂ - porțiune de chei la care poate acosta o navă. DUNETĂ - suprastructură la extremitatea pupa, deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
una din velele superioare îa șasea începînd de jos) ale unui velier cu greement pătrat. COPASTIE - grindă de lemn care conturează bordajul unei ambarcațiuni, la partea sa superioară. CRIVAC - nervură transversală de lemn care dă forma exterioară a corpului unei ambarcațiuni. CRUCETĂ - mică platformă fixată la baza arboretului. DANĂ - porțiune de chei la care poate acosta o navă. DUNETĂ - suprastructură la extremitatea pupa, deasupra punții superioare a unei nave. ECHE - piesă fixată cu una din extremități pe capul axului cîrmei și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
între sarturi. GRUE - instalație pentru lăsarea la apă și ridicarea bărcilor, pentru manevrarea ancorelor etc. îNVERGA îa) - a lega de vergă una din marginile velei. ISPOL - căuș pentru scos apa de pe fundul bărcii. JONCA - denumire generală pentru diferite tipuri de ambarcațiuni cu pînze, folosite îndeosebi în arhipelagurile din Pacific. LASCAR - matelot indian. LOCH îsau loh) - aparat de navigație folosit pentru măsurarea vitezei și distanței parcurse de o navă, într-un anumit interval de timp. Aparatul are un panou de lemn, lestat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dreapta. SILAJ - brazdă despicată, de un vapor etc. SPIRAI - luminator constituit pe puntea neadăpostită a unei nave. STRAI - manevră îparîmă) fixă ce întărește arborii spre prova și spre pupa. STRAPAZANE îsau furcheți) - suporturi metalice în care se sprijină ramele unei ambarcațiuni. TACHET - piesă de lemn sau de metal, în formă de T fixată în punte, pe bordaj sau pe un catarg și servind la legarea manevrelor curente. TAMBUR - cilindru metalic orizontal sau vertical pe care se înfășoară o parîmă. TENDA - apărătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
felul celor folosite în portul New York în.a). Pentru a arăta cît de necesară este această operațiune, e cazul să spunem aici că în vechile pescării olandeze se folosea o cîrpă spre a stropi cu apă saula desfășurată; pe multe ambarcațiuni, o canistră de lemn sau o găleată e pregătită în același scop. Dar cea mai practică e pălăria în.a.). E locul să introducem aici un mic detaliu. Cel mai solid și mai sigur punct în care o balenă poate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vas este coada; fiind partea cea mai densă a animalului, e și cea mai grea îcu excepția aripilor laterale), iar flexibilitatea ce și-o păstrează chiar după moarte, o face să se scufunde, astfel încît nu o poți apuca din ambarcațiune, ca s-o legi cu un lanț. Această dificultate e însă învinsă într-un mod ingenios: o parîmă scurtă și trainică, avînd la capătul ei un flotor de lemn și în mijloc o greutate, celălalt capăt fiind fixat de corabie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asfel încât în proba cea mai rapidă (8+1), ca și în cea mai lentă (simplu), el este relativ același. Din aceste relații obiective și stabile reiese că cea mai corectă unitate de măsură pentru dozarea efortului, indiferent de tipul ambarcațiunii, este numărul de lovituri. Folosirea acestui indicator reduce simțitor eroarea posibilă în dirijarea efortului din lecția de antrenament. Volumul părții fundamentale a acestei lecții, exprimat în numărul de lovituri, are o dinamică accentuată, crescând de la valoarea inițială (100%) la 140
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
nopți nedormite din pricina ei. De ce? Pentru că „arcă”, În greacă, este kibotos, strămoșul românescului „chivot”. Tot kibotos este folosit și de traducătorul Exodului pentru a numi „chivotul legământului”. Aceasta este o caracteristică a LXX, de a folosi același cuvânt atât pentru ambarcațiunea lui Noe, cât și pentru cufărul din lemn În care vor fi păstrate tablele Legii. În textul masoretic sunt doi termeni diferiți. Intenția este clară și ea se traduce astfel: pentru autorul Genezei, În versiunea Septuagintei, ambarcațiunea lui Noe reprezintă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cuvânt atât pentru ambarcațiunea lui Noe, cât și pentru cufărul din lemn În care vor fi păstrate tablele Legii. În textul masoretic sunt doi termeni diferiți. Intenția este clară și ea se traduce astfel: pentru autorul Genezei, În versiunea Septuagintei, ambarcațiunea lui Noe reprezintă mai mult decât o corabie, ea reprezintă un adevărat loc de cult, un altar, dacă vrei. Prin ea omenirea se salvează, se mântuiește. Iar Părinții vor specula din plin această coincidență terminologică. Prin urmare, dilema a fost
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ars cărămidă, București, 1971; Microsioane satirice, Cluj, 1971; Ancheta, București, 1972; Imnurile verii, Cartea proverbelor, București, 1973; Cocorii de iarnă, București, 1973; Călcâiul lui Ahile. Microsioane satirice, Iași, 1974; Cascada, București, 1974; Cresc odată cu țara, 1974; Insula manechinelor, București, 1975; Ambarcațiunea eroică, București, 1976; O.R.A. (Opinii, reportaje, anchete), București, 1976; Diamantul viu, București, 1978; R.I.T.M., București, 1978; Pământul plat. Romanul unui vis, București, 1979; I.M.N. (Impresii, microsioane, notații), București, 1981; Oglinda nepieptănată, Craiova, 1982; Cavalerii de pe coastă, București, 1982; Pluta
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
Își schimbaseră forma. În 1900 Detroitul era deja cel mai mare producător de vagoane și garnituri de tren. În 1922, când au ajuns acolo bunicii mei, În Detroit Începuseră să se facă și alte lucruri care se Învârtesc: motoare pentru ambarcațiuni, biciclete, trabucuri rulate manual. Și, da, În cele din urmă și mașini. Toate acestea erau vizibile din tren. Apropiindu-se de-a lungul râului Detroit, Lefty și Desdemona se uitau cum prinde contur noul lor oraș. Vedeau cum fermele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a acestui regulament stabilea: "(...) căpitanul portului Comisiunei nu va putea pe barcagii, de cât în urma eliberărei licenții din partea primăriei, desemnându-le și locurele unde vor trebui să staționeze în portu, spre a putea fi supravegheați pentru contrabende"953. Referitor la ambarcațiunile de mici dimensiuni se specifica faptul că "pentru micele ambarcațiuni care fac cabotagiul s-au prevedut că căpitanul portului Comissiunei se nu fie în dreptu a le viza libera trecere, până ce nu vor presenta documente în regulă emanate de la autoritățele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe barcagii, de cât în urma eliberărei licenții din partea primăriei, desemnându-le și locurele unde vor trebui să staționeze în portu, spre a putea fi supravegheați pentru contrabende"953. Referitor la ambarcațiunile de mici dimensiuni se specifica faptul că "pentru micele ambarcațiuni care fac cabotagiul s-au prevedut că căpitanul portului Comissiunei se nu fie în dreptu a le viza libera trecere, până ce nu vor presenta documente în regulă emanate de la autoritățele locale"954. Totodată, administratorul plășii Sulina afirma necesitatea adoptării de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]