2,447 matches
-
umană. Schimbările din lume vor fi resimțite direct de membrii comunității social-umane, care vor fi obligați să țină pasul cu dinamica socio-ambientală, cu progresul și schimbările acesteia. În plus, orice fel de „crize”, indiferent de natura lor, produse în spațiul ambiental vor fi resimțite sub aceeași formă și cu aceeași intensitate de către indivizii care compun comunitatea umană. Toate acestea sunt elemente deosebit de importante pentru sănătatea mintală și, pentru că privesc domeniul igienei mintale, trebuie luate în considerare. O imagine completă privind starea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umană. Toate acestea sunt elemente deosebit de importante pentru sănătatea mintală și, pentru că privesc domeniul igienei mintale, trebuie luate în considerare. O imagine completă privind starea de sănătate mintală a unei populații trebuie să aibă în vedere relațiile acesteia cu mediul ambiental, sub toate aspectele sale. 2. Mediile ambientale umane Mediul ambiental își pune de fiecare dată puternic amprenta asupra comunității de indivizi care-l populează. Acest fapt este de o mare importanță pentru mentalitatea, modul de viață și comportamentul acestei categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru sănătatea mintală și, pentru că privesc domeniul igienei mintale, trebuie luate în considerare. O imagine completă privind starea de sănătate mintală a unei populații trebuie să aibă în vedere relațiile acesteia cu mediul ambiental, sub toate aspectele sale. 2. Mediile ambientale umane Mediul ambiental își pune de fiecare dată puternic amprenta asupra comunității de indivizi care-l populează. Acest fapt este de o mare importanță pentru mentalitatea, modul de viață și comportamentul acestei categorii de populație. În general, mediile ambientale au
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și, pentru că privesc domeniul igienei mintale, trebuie luate în considerare. O imagine completă privind starea de sănătate mintală a unei populații trebuie să aibă în vedere relațiile acesteia cu mediul ambiental, sub toate aspectele sale. 2. Mediile ambientale umane Mediul ambiental își pune de fiecare dată puternic amprenta asupra comunității de indivizi care-l populează. Acest fapt este de o mare importanță pentru mentalitatea, modul de viață și comportamentul acestei categorii de populație. În general, mediile ambientale au un caracter variat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Mediile ambientale umane Mediul ambiental își pune de fiecare dată puternic amprenta asupra comunității de indivizi care-l populează. Acest fapt este de o mare importanță pentru mentalitatea, modul de viață și comportamentul acestei categorii de populație. În general, mediile ambientale au un caracter variat. Ele sunt de două feluri: stabile și temporare. Mediile ambientale stabile corespund societăților așezate istoric într-un anumit teritoriu, cu tradițiile și modul de viață specifice acestuia. Ele pot fi zone restrânse, cu un tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de indivizi care-l populează. Acest fapt este de o mare importanță pentru mentalitatea, modul de viață și comportamentul acestei categorii de populație. În general, mediile ambientale au un caracter variat. Ele sunt de două feluri: stabile și temporare. Mediile ambientale stabile corespund societăților așezate istoric într-un anumit teritoriu, cu tradițiile și modul de viață specifice acestuia. Ele pot fi zone restrânse, cu un tip de economie agrară sau activități înrudite, constituind satele, sau pot fi zone întinse, în expansiune
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modul de viață specifice acestuia. Ele pot fi zone restrânse, cu un tip de economie agrară sau activități înrudite, constituind satele, sau pot fi zone întinse, în expansiune, urbanizate, cu activități polimorfe (industriale, comerciale, de transport etc.), constituind orașele. Mediile ambientale temporare nu au un caracter stabil; ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement, sportive, turistice, culturale sau sunt pur și simplu spațiile ambientale temporare ale unor grupe populaționale migratoare. În plus, se mai poate vorbi de medii ambientale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
întinse, în expansiune, urbanizate, cu activități polimorfe (industriale, comerciale, de transport etc.), constituind orașele. Mediile ambientale temporare nu au un caracter stabil; ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement, sportive, turistice, culturale sau sunt pur și simplu spațiile ambientale temporare ale unor grupe populaționale migratoare. În plus, se mai poate vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ambientale temporare nu au un caracter stabil; ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement, sportive, turistice, culturale sau sunt pur și simplu spațiile ambientale temporare ale unor grupe populaționale migratoare. În plus, se mai poate vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând o comunitate eterogenă, în circumstanțe sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deosebit de importantă a sănătății mintale a acestor grupe populaționale. Un aspect diferit de cel de mai sus, care exprimă trăsăturile structurale ale acestor tipuri de ambiente sociale, este reprezentat de caracterul lor dinamic. În acest sens distingem următoarele tipuri: structuri ambientale închise, tradiționale, aparținând unei populații stabile, aflată în respectivul spațiu social de secole, cu tradiții și un mod de viață specifice, cu o mentalitate și modele de comportament proprii, cu o cultură și o etică specifice; acestea sunt, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în respectivul spațiu social de secole, cu tradiții și un mod de viață specifice, cu o mentalitate și modele de comportament proprii, cu o cultură și o etică specifice; acestea sunt, de regulă, reprezentate prin spațiul social al satului; structuri ambientale deschise, în expansiune și schimbare, la dispoziția unei populații mai mult sau mai puțin stabile, care fluctuează, absorbind permanent noi membri, cu un caracter net eterogen, ale căror mod de viață, mentalitate și relații interpersonale sunt dictate de instituțiile social-politice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eterogen, ale căror mod de viață, mentalitate și relații interpersonale sunt dictate de instituțiile social-politice, de structurile economice, de profilul activității profesionale, în care marca unui stil de viață și mentalitatea sunt total diferite de cele ale satului; aceste medii ambientale sociale sunt reprezentate prin spațiul social al orașului. Diferența dintre sat și oraș nu este numai de tip social, ci și istoric, economic, politic, cultural și moral. Satul este un ambient social stabil și tradițional. Orașul este un ambient social
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de inadaptare și de conflict, de lupta pentru existență, care generează formele aberante ale devianței. Toate aceste aspecte ridică serioase probleme pentru starea de sănătate mintală a comunităților social-umane urbane, iar igiena mintală este chemată să le rezolve. 3. Factorii ambientali de risc pentru sănătatea mintală Mediile umane exercită, în egală măsură, atât o acțiune protectoare, de natură sanogenetică, cât și o influență negativă, de natură morbigenetică, pentru starea de sănătate mintală a comunităților de indivizi. Evaluarea factorilor de sanogeneză, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stau lucrurile în cazul orașului, fapt care ne obligă să-l analizăm în mod deosebit. Adevărata înțelegere a caracteristicilor stării de sănătate mintală și boală psihică a comunității social-umane de indivizi trebuie să țină seama în mod absolut de condițiile ambientale ale acesteia, mai ales când este vorba de oraș și, în special, de marile orașe moderne și viața acestora. Orașul este expresia cea mai concretă și mai complexă a civilizației. El reprezintă un mediu al vieții sociale a comunității umane
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de risc social. În această privință, igiena mintală are un rol social esențial, și anume acela de combatere și prevenire a acțiunii acestora. 5. Sănătatea mintală și mobilitatea geografică Pe lângă aspectele legate de raportul dintre comunitățile social-umane și mediul social ambiental, un aspect deosebit de important pentru starea de sănătatea mintală și boala psihică îl constituie problema mobilității geografice a persoanelor care imigrează în metropole sau țări străine. Problema a fost studiată de numeroși specialiști care i-au subliniat importanța (J. Alliez
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace: apucarea („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); - captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionarea, sugestibilitatea, asumarea responsabilității; d) modul de a fi „în sine” și „pentru sine” (in-der-Welt-uber-die-Welt-hinaus-sein
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sportiv, care depinde de dinamica populației. Populațiile nu sunt statice; ele cresc, decad, se mută dintr-un loc în altul, își modifică structura. Știința care studiază tendințele populației este demografia. Demografia trebuie să ia în considerare factorii sociali, culturali și ambientali care influențează schimbările în cadrul populației sportive și non-sportive, dintre care nu toate sunt cunoscute în mod precis, multe depind de componentele schimbării în cadrul populației: -Fertilitatea. Se referă la numărul real al copiilor născuți de o femeie obișnuită de-a lungul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
curente de opinie: teoria umorală și cea celulară. b) AL DOILEA orizont (1900-aprox. 1970), bazat pe o pletoră de observații clinice și mai ales cercetări experimentale, a stăruit în descifrarea factorilor etiopatogenici, continuând eforturile de a preciza care dintre factorii ambientali (chimici, fizici, bacterieni, toxici, virali etc.) au prioritate în geneza și mereu sporita patogenitate a diferitelor forme de cancer. Cum bine se observă, ambele trepte de înțelegere plăteau un greu tribut unilateralității. Așa-numiții „agenți carcinogenetici“, fie că era vorba
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în ultimă instanță a celulei gazdă. Un exemplu în acest sens îl oferă chiar virusul Lucké de la broasca leopard. Aici jocul între infecția productivă citocidă (care distruge celulele infectate) și infecția transformantă - tumorigenă depinde de anotimp, mai exact, de temperatura ambientală. În timpul verii, când temperatura apei tinde către 30° C, afla herpesvirusul Lucké are o acțiune cancerigenă. Este o perioadă în care ADN-ul viral integrat se află într-o „latență activă“, în sensul că este capabil să transmită unor celule
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o genomică funcțională, care se ocupă de „traducerea“ structurilor în acțiuni funcționale. Există de asemenea o genomică farmaco dinamică, una imunogenetică etc. De reținut că genomica are ca obiectiv de investigație și relația dintre determinismele de tip genetic și factorii ambientali, în producerea diferitelor îmbolnăviri. Genomica s-a afirmat cu forță după 1975, când pe drumul deschis de W. Fiers și colaboratorii săi, s-au angajat biochimiștii Frederick Sanger (n. 1918) de la Universitatea din Cambridge (Anglia). Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al ciclului celular) care pot „decide întârzieri“ dacă operațiile de cumul de substanțe ori sintezele nu sunt termiante. Sunt operate întârzieri și în cazul în care celula nu își poate repara ADN-ul lezat de o serie de factori agresivi ambientali, inclusiv de către unele virusuri oncogene. Pe parcursul întregii faze, celula continuă să-și transcrie genele, să sintetizeze proteine și să-și sporească masa. Luate împreună, fazele G1 și G2 oferă un timp suplimentar pentru celulă, ca să crească și să duplice organitele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-se până în prezent influența ei în desfășurarea proceselor din această fază de trecere la mitoză. Redăm în fig. 2-52 o schematizare a funcțiunilor enumerate mai înainte. În registrul inferior (B) este cazul în care celula a suferit atacul unui factor ambiental fizic (radiații). Intervenția inhibitoare a p53 blochează multiplicarea celulară, orientând celula către două „destine” ulterioare total diferite: viață sau moarte. Dacă repararea defectelor (leziunilor) ADN se poate face (este eficientă), celula revine în circuitul de multiplicare. Dacă repararea ADN este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mai rare, precum boala Castelman: MCD (Multicentric Castelman’s Disease), ori limfomul PEL (Primary Effusion Lymphomas). Cercetările lui Patrick S. Moore de la Universitatea din Pittsburgh au putut dovedi că expresia genelor virale HHV-8 este mai dependentă de an samblul factorilor ambientali ai virusului decât exprimarea unor factori intrinseci (pe care virusul îi posedă în structura sa). Și acest virus herpetic poate codifica în celula parazitată o serie de produși proteinici. În fapt, autorul a putut observa existența unui mod de expresie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Reiese că în urma operațiilor de corecție structurală, numărul de greșeli raportat la cantitatea de baze recopiată, este mult mai mic. În ciuda termenului grav de leziune folosit de mulți autori, trebuie să precizăm de la început că „bombardamentul“ cu factori modificatori externi (ambientali) sau interni (metabolici) care acționează asupra ADN-ului, nu înseamnă neapărat o injurie adresată vieții. Deosebim așadar: a) Modificări ale structurii ADN, care nu numai că sunt compatibile cu viața, dar care aduc chiar unele avantaje fiziologice, aflându-se la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]