2,825 matches
-
și stările de lucruri din mediul fizic comun emițătorului și interpretului, elemente aflate În conexiune semantică cu gândul pe care emițătorul dorește să-l comunice interpretului; ele Îi vor permite emițătorului să producă, În locul unor construcții lingvistice stufoase și, uneori, ambigue, datorită polisemantismului cuvintelor, o serie de semne non verbale care să facă trimitere În modul cel mai direct la anumiți referenți mai ușor identificabili prin alte categorii de semne decât cele lingvistice. În loc să producă fraza complexă și greoaie Cum se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ști B la care dintre semnificațiile cuvântului urât a făcut referire A? I-ar fi imposibil dacă nu ar fi cuvintele/expresiile care-l preced și care Îl urmează. Expresia te simți urât, izolată de context, este la rândul ei ambiguă. Ea poate semnifica fie simți/crezi că ești/te consideri o persoană urâtă (opusă lui frumoasă), fie simți/crezi că te urăște (cineva). Dacă enunțul lui A ar fi fost doar V-ați simțit urât? contextul propozițional al lui urât
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să permită interpretului să construiască semnificația literală a propoziției enunțate. Această formă propozițională completă este denumită, În teoria pertinenței, explicitare. Cu alte cuvinte, o propoziție enunțată nu este - prin decodarea ei ca formă logică - decât o reprezentare incompletă (semantic) și ambiguă a unui gând al locutorului; În consecință, interlocutorul trebuie să refacă forma explicită a acestui gând, prin contextualizarea propoziției enunțate În ceea ce Assimakopoulos numește context al explicitării <ref id=”142”>Assimakopoulos, S. „Context Selection and Relevance”, stavros@ling.ed.ac
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
formă logică nu-l poate ajuta pe interpret să producă concluzii pertinente privind gândul care se dorește a fi vehiculat prin enunț. Forma logică conține unități lingvistice care, fie nu au conținut semantic: pronumele nehotărât cineva, demonstrativul ăsta, fie sunt ambigue, polisemantice - verbul a Întoarce. O asemenea formă logică trebuie explicitată, Îmbogățită pe baza contextului construit de către interpret. Producătorul enunțului (cineva) a fost identificat cu ușurință cu ajutorul ipotezelor furnizate de contextul fizic imediat; pentru celelalte elemente ambigue, Însă, acesta (contextul fizic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
demonstrativul ăsta, fie sunt ambigue, polisemantice - verbul a Întoarce. O asemenea formă logică trebuie explicitată, Îmbogățită pe baza contextului construit de către interpret. Producătorul enunțului (cineva) a fost identificat cu ușurință cu ajutorul ipotezelor furnizate de contextul fizic imediat; pentru celelalte elemente ambigue, Însă, acesta (contextul fizic imediat) nu mai este de ajutor: el nu conține, În momentul decodării enunțului, ipoteze furnizate de organele de percepție ale copilului, astfel Încât acestuia Îi este imposibil să Își reprezinte cine ar putea fi ăsta și ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
statului, Îl determină pe interpret să tragă concluzia, preliminară, că locutorul Îl include, oarecum, În categoria celor mai sus menționați. Co-textul imediat (fraza din care expresia face parte) Îi favorizează lui P această direcție de decodare/interpretare prin natura nedeterminată, ambiguă a altor expresii cu o vastă și imposibil de circumscris Încărcătură semantică: Dv. știu că 261 ...aveți alte experiențe; ați avut parte, ... , o Întreagă istorie.... Experiențele, istoria trimit către un trecut nedeterminat. Cele trei concepte privilegiu, trecut, istorie accesate pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
favoruri, ipoteză nesusținută, În mod direct și explicit, de nimic altceva decât de o preferință de moment a lui P de a suspecta pe locutor de intenția de a-i ataca teritoriul. Cu alte cuvine, P pare să decodeze expresia ambiguă din enunț așa cum dorește el, și nu neapărat În funcție de pertinența și forța unor ipoteze contextuale. Sau, se poate afirma că simplul fapt că este posibilă această interpretare defavorabilă la adresa sa face ca aceasta să devină cea mai pertinentă opțiune. Eliminarea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
închidere este o atitudine perfecționistă, care îl determină pe individ să reziste tentației de a se mulțumi cu prima soluție la problemă, socotind capitolul încheiat. 9. Toleranța la ambiguitate - capacitatea persoanei creative de a opera mental cu concepte și imagini ambigue. El poate ordona și valorifica prin creație un material haotic. Fiecare individ este unic și nu trebuie să se evalueze sub aspectul creativității, parcurgând listele anterioare care au un caracter orientativ. Trăsături negative de personalitate Indivizii creativi se pare că
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de burse doctorale; (b) stabilirea unor procente fixe cu privire la costurile echipei de management (CPP 6) sau la cheltuielile de management în general (CPP 107); (c) promovarea parteneriatelor prin diverse metode, precum acordarea unui punctaj suplimentar proiectelor în parteneriat, până la definiri ambigue ale parteneriatelor în ghiduri sau clarificări care conduceau la ideea riscului de neeligibilitate a proiectelor în lipsa unui parteneriat; (d) acordarea unor punctaje și ponderi adecvate celor patru criterii de evaluare stabilite de Comitetul de Monitorizare al POSDRU: relevanță, metodologie, sustenabilitate
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
aceasta producându-se doar în cazul în care sensurile și referințele unei expresii sunt contradictorii și nu doar diferite), această situație slăbește consistența unei construcții discursive, într un sens mai larg, în sensul că această construcție devine mai șubredă, confuză, ambiguă din punct de vedere logic. Principiul noncontradicției este prin excelență, principiul care asigură consistența unei construcții discursive, ajutat fiind de principiul terțului exclus. Impunând ideea că două propoziții contradictorii (A și non-A) - adică propoziții în care una neagă ceea ce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
superioară a tabloului este rezervată unui centru ritmic încărcat de ambiguitate, oarecum străin de explozia florală repetată și de densitatea întunecată a frunzelor în care alternează câteva tușe orizontale, luminoase, de culoare roz, violet, maro și gri. Această secvență picturală ambiguă pare să plaseze florile de măr în proximitatea unui edificiu locuit, foarte vag figurat în partea dreaptă sus, care este partea cea mai luminoasă a imaginii. Aceste trei grupaje cromatice se constituie în trei centre ritmice diferite ale imaginii care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sori falși. Haloul este mai marcant aproape de poli. Prima descriere a acestui fenomen straniu s-a facut la Roma în 1637 și a fost numit “ cearcănul Soarelui". Raza verde Raza verde sau flashul verde este unul dintre multele iluzii optice ambigue. Flashul verde este vizibil doar când soarele apune sau răsare și durează doar o perioadă scurtă de timp (Fig. 3.3.). Cel mai lung flash verde înregistrat a fost de 35 de minute, dar pot fi și de câteva secunde
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o separare clară între sfera domestică și cea publică, diferențele dintre sexe nu constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii înșiși fiind mult mai ambigue. Ideea de „excludere”, „domesticire” sau „cointeresare” a femeilor, dominantă inclusiv în reevaluările feministe (Brightman 1996), are ea însăși efectul nedorit de a perpetua o realitate exagerat conflictuală, deseori lipsită de substanță în contextul complementarității depline și foarte practice recunoscute de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în vedere: a) manifestări pozitive (persoane ce zâmbesc, persoane ordonate, care critică cu argumente, analitice, binevoitoare și, în general, persoanele care nu se regăsesc în categoria persoanelor cu manifestări neutre și ostile); b) manifestări neutre (persoane: plângăcioase, glumețe, lingușitoare, lăudăroase, ambigui, excesiv de agreabile, victime ale fricii, emotive, rușinoase, care se blochează, care pălăvrăgesc, nehotărâte, veșnic îngrijorate, tip martir, mofturoase, condescendente, indiscrete, copilăroase, lente, neglijente, dezordonate, uituce, visătoare, blazate, supra analitice) c) manifestări ostile (persoane: agresive, negativiste, nesociabile, care se eschivează, care
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct din observația ce
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
principiilor nu împiedică, într-o anumită măsură demonstrarea lor. Sfîntul Toma va merge chiar pînă la a utiliza silogismul și îl va afirma pe Dumnezeu cunoscut fără argument, “căci sunt lucruri care sunt astfel cunoscute fără dovezi”. Această poziție este ambiguă dar ea se explică prin lectura ultime părți a Răspunsurilor la Al -II-lea set de Obiecții. Descartes începe prin a defini axiomele sau noțiunile comune, pe care le enumeră ca fiind 10. Pe baza acestor axiome el stabilește patru propoziții
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
subjugă tot ce aparține corpului sferei, inclusiv toate lucrurile vii și anorganice de la suprafața sa și din această atmosferă. Această viziune a întregii planete nu este totuși cea firească pentru noi, oamenii care locuim pe pământ. Atitudinea noastră este puțin ambiguă. Atracția la care suntem supuși poate fi percepută cu greutate ca fiind o proprietate inerentă masei propriilor noastre corpuri. Această masă trage în jos ca un vector care pornește din corp ca prim centru - o concepție centrică ce ignoră existența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o vedem ca privitori detașați, noi suntem în ea și ai ei și, prin urmare, o vedem parțial și dintr-o perspectivă individuală. Vederea noastră interpretează corect, dar și greșit propria noastră poziție în lume, o dilemă rezultată din funcția ambiguă a gândirii umane. Într-un fel tipic și desigur exclusiv uman, participăm activ la lume și în același timp încercăm să o vedem cu neimplicarea unui observator. Influența privitorului Până acum am discutat interacțiunea dintre privitor și lucrarea contemplată doar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * „Limita de atins“ este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnând o împlinire fără echivoc; ea este relativă în măsura în care perfecțiunea este incompatibilă cu caracterul finit al vieții și în care orice limită, odată atinsă, repune în discuție sensurile împlinirii și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cine este și unde ne duce", (vezi nota 43). Fragmentul ekphrastic se construiește pe un joc al instanțelor narative. De la persoana a treia (fraza ce surprinde mișcările celui din fruntea oamenilor înzăpeziți) la persoana I. Debutul fragmentului este interogativ și ambiguu. Fraza despre vederea ageră a călăuzei orbilor poate deopotrivă aparține discursului heterodiegetic (la persoana a treia, vocea care comentează episodul înzăpezirii, referindu-se la un tablou celebru) și discursului homodiegetic, în care Naum devine personajul a cărui voce interoghează abilitatea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sau intervalul de timp) prevăzut pentru atingerea gradului de schimbare? Există câteva reguli simple care ajută la o bună definire a obiectivelor: n exprimarea trebuie să fie concisă, prin propoziții afirmative simple n se vor evita cuvintele cu înțeles neclar, ambiguu sau interpretabil, de genul; îmbunătățire, perfecționare, întărire, etc.; n se va reduce pe cât posibil numărul adjectivelor; n se va acorda atenție verbelor, pentru că acestea definesc acțiuni (mai potrivite pentru misiune), iar obiectivele sunt stări n în formularea obiectivului nu trebuie
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
toate măsurile represive ale domnului Mihail Sturdza. în nota verbală, adresată în 26 decembrie 836 ambasadorului rus la Constantinopol, Buteniev, Mihail Sturdza preciza faptul că semnatarii memoriului din 835 au fost încurajați de Stoekl. funcționar al consulatului rus la Iași. Ambiguă a fost și atitudinea lui Ruckman, consulul general al Rusiei. în momentul în care a primit memoriul boierilor, el aprecia acțiunea ca fiind un „complot criminal”. însă, le-a sugerat la trei dintre semnatari să adreseze reclamația lor contelui Beckendorff
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ipostazele ei, generice, arta naivă apelează spontan, deci direct afectiv, la receptivitatea noastră, astfel încătușată de canoanele unor școli și curente artistice și estetice, care se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru că este o artă nefalsificată de automatisme mondene, netransfigurată de obsesii onirice sau psihopatice, netulburată de erezii artistice sau iconoclasme estetice. ...Așa se explică de ce aderăm necondiționat la aceste opere
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
București, 1980, pag. 66, 68, 128; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 180, 181, 225. „Aurelia Vintilă din București, care, prin subiecte, prin desenul ambiguu, de decupaje de cartoane colorate ce dematerializează realul, ilustrează o vârstă a copilăriei fericite, un joc pur optic, senin și fără griji.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 66) Vintilă Mihai 1932 Pictor, scriitor Născut
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
geografului francez A.Demangeon (1942, citat de M.C.Robic, 1992, pp.182) : "geografia umană este studiul populațiilor umane în raporturile pe care acestea le întrețin cu mediul geografic". Anterior era utilizată noțiunea de mediu fizic cu un sens restrictiv și ambiguu. Fundamentarea noțiunii aparține însă lui M.Sorre, care încă din 1928 disocia mediul geografic în trei complexe interconectate: mediul fizic (sau natural), mediul biotic și mediul uman. 3. Concept dezvoltat mai ales de școala geografică rusă dar și de cea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]