2,503 matches
-
la Buenos Aires cu un cântăreț de tangouri însurat, Augustin Magaldi, care i-a promis c-o va ajuta să devină actriță, ceea ce-și dorea foarte mult. Acesta a părăsit-o și ea, decepționată, a avut tot felul de legături amoroase pasagere. A frecventat, un timp, cluburile de noapte, câștigând bani din relațiile cu clienții și din colaborările cu reviste pentru care a pozat. Cum își dorea să devină actriță, s-a apropiat de mediul actoricesc și, avantajată de dicție, expresivitate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
purtau tichii batjocoritoare, erau acuzați de atitudini contrarevoluționare, erau stropiți cu cerneală, huiduiți, trimiși în școli de reeducare. Copiii erau instigați să își atace părinții acuzați de idei contrarevoluționare. Soția lui Mao nu se neglija, din contră, avea schimbătoare relații amoroase interesate cu vechi amanți și cu unii tineri, urmărea filme sexy aduse din Occident, filme pe care le condamna public. Mao Zedong era tot mai bolnav, toate îngrijirile au devenit inutile. Doamna Mao spera că va fi succesoarea lui dar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Era nevinovăția înotând deasupra greșelii. Fantine a primit greu lovitura "surprizei" din partea lui Tholomyès, un fanfaron superficial și vulgar, un student tomnatic ce friza prin anecdote piperate și versuri mediocre. Acesta va deveni un avocat rigid, mereu dornic de aventuri amoroase. Era îndrăgostită și însărcinată. S-a dezmeticit cu greu Fantine din "iluzia surprizei" și a plecat în orășelul Montreuil-sur-Mer. Acolo venise pe lume Fantine, în perioada directoratului, din părinți necunoscuți, fără nume de familie, doar cu prenumele pe care i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Editura Lider, București, 1998. Boeriu Eta, Antologia poeziei italiene-secolele XIII-XIX, Editura Albatros, București, 1980. Braun Lasse, Istoria prostituției din cele mai vechi timpuri și până astăzi, traducere de Alexandra Constantin, București, Editura Orizonturi, 2009. Bruckner Pascal, Finkielkraut Alain, Noua dezordine amoroasă, traducere de Luminița Brăileanu, Editura Nemira, București, 1995. Camphausen Rufus C, Enciclopedia înțelepciunii erotice, traducere de Eugenia Mitici, Editura Ethos, București, 1996. Cloulas Ivan, Familia Borgia, traducere de Antonia Kacso și Filofteia Iscru, Editura Aramis, București, 1992. Collas Philippe, Mata
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
toate emoția intensă de care este cuprins naratorul în terține. Întîlnirea din versurile 2-5 este cauza acestei stări și constituie într-adevăr nodul-Pn2 al acestei povești concentrate, în versul 9, într-un "fulger", probabil prin analogie cu "coup de foudre" amoros. Situația finală-Pn5 nu este localizată doar în relativa din versul 10, al cărei perfect compus (m-ai renăscut de-odată) are valoare aspectuală de fapt încheiat. Putem spune că după linioara din mijlocul versului 9, naratorul operează o relectură a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2006), care conține o secțiune specială dedicată hărțuirii sexuale, realizată de IMAS la cererea CPE concluzionează că hărțuirea sexuală este înțeleasă, de majoritatea subiecților, ca încercarea de a avea relații sexuale cu forța, prin amenințari sau promisiunea unei recompense, întâlniri amoroase cu promisiunea angajării/promovării, comportament (sărutări, atingeri nepotrivite, îmbrățisări) sau limbaj cu conotație sexuală, fără acordul persoanei. Gesturile și privirile nepotrivite sunt considerate într-o mai mică măsură drept hărțuire sexuală. Atitudinea subiecților cercetării față de hărțuirea sexuală este de condamnare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
toate acestea, era disprețuit de părinții săi și de către ceilalți zei, mai ales de către Atena, datorită caracterului său violent, sângeros. În numeroasele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea înfrânt, deși era simbolul forței războinice, brutale. Dintre numeroasele episoade amoroase care i se atribuiau, era celebră legătura dintre el și Afrodita, legătură dată în vileag de către soțul acesteia, Hefaistos. Cultul lui Ares a fost adus în Grecia, din Tracia. La romani, Ares era identificat cu zeul Marte. Putem spune că
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Se face sport în mod diferit. Acest gust pe care oamenii și femeile, tineri și bătrâni îl împărtășesc în număr numeros pentru sport este semnul unui nou interes pentru corp. Toate semnalele converg (publicitate, reviste, criterii de reușită profesională sau amoroasă), pentru a întâlni la fiecare atenția asupra sinelui, asupra formelor aparenței pentru a combate greutatea, efectele vârstei, pentru a te simți bine în pielea ta. Venirea femeilor în sport este una dintre caracteristicile majore ale evoluției practicilor sportive. Școlile mixte
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
1732-1776), femeie de litere franceză, al cărei salon era frecventat de iluștri oameni de cultură ai epocii, printre care d'Alembert. Corespondența sa cu Jacques-Antoine-Hippolyte, conte de Guibert (1743-1790; viitor membru al Academiei Franceze), cu care a avut o relație amoroasă, a fost publicată în volum. 32 (V28) prin noi înșine și prin propriile frămîntări. 33 (V29) nici pe moment, nici mai tîrziu, cînd ne amintim 34 (V30) care se opun voinței noastre; or, e curios să observăm totuși că despre
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Precedentul tu se încarcă retroactiv cu o nouă semnificație: trecând prin violență, ajunge acum la dragoste. Așadar, conținutul cuvintelor nu a contat câtuși de puțin: și când era pradă unei violențe geloase, sultana care spunea "tu" rămânea tot în registrul amoros. 1.10. Deicticele spațiale După cum am văzut, deicticele spațiale se interpretează ținându-se seama de poziția corpului enunțătorului și de gesturile sale. Acesta nu este singurul mijloc de care limba dispune pentru a opera o localizare; alături de această reperare față de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
celor doi generali, ,,dorea să se avanseze pe sine și să facă uitată,’’ astfel atitudinea pe care a avut-o în timpul războiului, când și-a părăsit unitatea militară, deci a dezertat, a încălcat regulamentul militar pentru a rezolva o problemă amoroasă, concretizată prin căsătoria în secret, cu Zizi Lambrino. Col. (r.) Ștefan Samoilă precizează: ,,Cu toate că nu îndeplinea condițiile prevăzute de Legea 199 , din anul 1930, Carol al II-lea - se(auto)intitulează „Mareșal al României”, singura justificare găsindu-se în art.
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
i se vorbească încet ("încet ți-aș fi spus"), pentru a nu-i suprasolicita nervii delicați. Nu numai că protagonistul masculin al cuplului nu cântă tovarășei sale imnuri patriotice pe post de serenade și nu-i servește lozinci drept incantații amoroase, dar, tocmai pe dos, o protejează de politizarea mesajului erotic și îi șoptește: Iubito [se cade să observăm aici că apelativul însuși e unul destul de riscant de folosit în epocă, desemnând un tip de relație afectivă sensibil diferit de cel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
el, zeița s-a transformat în iapă, dar Poseidon, transformat în armăsar, a reușit să o posede. Din unirea lor s-au născut o fiică și un cal Arion (Antimachus. În Pausanias, 8, 25, 9). Marele număr al aventurilor sale amoroase îl apropie pe Poseidon de Zeus, punând în evidență structura sa originară de "bărbat al Terrei" și de "cel ce cutremură pământul". După Hesiod, el se însoară cu Medusa, ea însăși o veche zeiță a Terrei. O altă tradiție ne
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
grave, Pythia, inspirată de Apollon, profetiza în cripta templului. S-a vorbit despre "delirul pythic", dar nimic nu indică transele isterice sau "posesiunile" de tip dionysiac. Platon compara "delirul" (maneisd) Pythiei cu inspirația poetică dată de Muze ori cu elanul amoros al Afroditei. După Plutarh: "zeul se mulțumește să o umple pe Pythia de viziunile și lumina care clarifică viitorul; în aceasta constă enthousiasm-ul"18. Pe momentele figurate, Pythia este calmă, senină, concentrată, ca și zeul care o inspiră. Prin ce
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
muritoarele, în pofida Herei" (ibid, 36, 40). Astfel, Imnul homeric identifică în elanul sexual elementul de unitate a celor trei moduri de existență: animală, umană și divină. Pe de altă parte, subliniind caracterul ireductibil și irațional al concupiscenței, Imnul justifică aventurile amoroase ale lui Zeus (care vor fi de altfel repetate la nesfârșit de către zei, eroi și oameni). Este vorba, pe scurt, de o justificare religioasă a sexualității; căci, stârnite de Afrodita, chiar excesele și violențele sexuale trebuie recunoscute ca având origine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Limitele portretului sunt șterse, vagi, dar este evidentă intenția de a recunoaște discrepanța dintre idealul de frumusețe feminină și femeia vizată aici fără a fi idealizată. Narativul prezent în aceste poeme joacă același rol de coborâre în derizoriu a relației amoroase, "visul ăsta pe care-l creșteam împreună" e dorința de a lucra pământul, de a se comporta exemplar în raport cu tradiția rurală, "vom face copii mari, proști și frumoși" chiar cu regretul că "oricât ar fi de nefiresc și de rușinos
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în conturarea tabloului devine pe final incertitudine, sunt, de fapt, coordonatele pe care se structurează poezia epocii, poate ca o consecință a războiului, unele fapte capătă consistență, altele se estompează, realitatea fiind în continuă schimbare. Tratarea iubirii sau a relațiilor amoroase are ceva din ironia și savoarea caragialiană, pentru că sunt supuse aceleiași degradării. Titlul este și el unul apropiat de cele publicistice în astfel de cazuri, Dramă în parc. Cadrul e acela consacrat al întâlnirii dintre îndrăgostiți, dar datele au fost
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
modul ironic, cadrul romantic al unei întâlniri de dragoste, noaptea cu lună ("ne privea de sus, cu capul gol, o lună plină", "luna goală zâmbea cu fantezie"), realizându-se totodată o demitizare ironică și parodică a unei astfel de aventuri amoroase: articolul nehotărât din prima parte a poemului ("o lună plină") subliniază clișeul imagistic, e o noapte cu lună ca în atâtea texte poetice, dar ea nu mai întruchipează nici un ideal sau dacă o face noțiunea de ideal a fost total
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru un amor nenorocit. Fanfara răsună peste grădină și peste oraș. Cîntece vechi, flori, amanți atît de tineri... mă cheamă cu mulți ani în urmă... Iubiri pe care le-am uitat mă ridică să plec pe străzi adormite... O, pasiuni amoroase...” Cînd rememorările deveneau dureroase, „crize”, plimbările continuau, solitar și pe străzi periferice sau, mai departe, pe cîmpurile de dincolo de marginile orașului. Grădinile de vară într-un paragraf sintetic despre petrecerile băcăuanilor, referindu-mă la locurile lor preferate, am citat fugitiv
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acea stradă lăturalnică, ninge”, e, în fapt, un autocitat. Reia, rezumînd-o, această frază existentă în fragmentul precedent: „O după-amiază de iarnă, care trecea tăcută, într-o stradă lăturalnică”. Al treilea, menit să ateste prezența în memorie a unor vechi „pasiuni amoroase”, „Vîntul tremură-n perdele astăzi, ca și-n alte dăți...”, e ceva mai ușor de recunoscut: sînt legate între ele primele două versuri din ultima strofă a poeziei: „Pe aceeași ulicioară...” de Eminescu. însă, pentru starea lui Bacovia, întreaga strofă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cîțiva morți în oraș, iubito,”) nu și-ar avea rostul. Dacă i-a mai rămas un gram de luciditate, ea ar putea să se întrebe nu cumva toată panica asta e un joc, o formă (e drept, ciudată) de asalt amoros, o încercare de a o cuceri cu argumente care să-i provoace remușcarea că a rezistat pînă acum? Nu cumva comedia îngrijorării (jucată perfect, ca și în „Decembre”) e, pentru el, o ultimă soluție? în fond, din tot ce-i
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vorba cuiva, te întrebi: „Ce-i asta?” Un joc există în „Poemă în oglindă”, dar altul decît cel numit de d-l O. Soviany. în Dosarul Bacovia, II, l-am încadrat și l-am explicat ca fiind una din „stratagemele amoroase” ale lui Bacovia (similară cu cele din „Decembre”, „Cuptor” și altele). Și continui să cred că e așa. De altminteri, furat de ceea ce gîndea în secret, în manuscrisul Cluj, cînd repetă versul „Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare”, trădat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îndrăznit să îndrepte arma asupra propriei persoane" (Tebbel, 324-25). Chapin a fost condamnat la douăzeci de ani de închisoare în Sing Sing60 pentru uciderea soției. Și, confirmând zicala potrivit căreia viața bate ficțiunea, acesta a întreținut în închisoare o corespondență amoroasă cu o tânără din Cleveland. Conform lui Tebbel, "grație acestei legături, personalitatea i s-a schimbat complet". Chapin a editat un ziar al închisorii și a amenajat o grădină în care cultiva trandafiri. "De fapt, el a murit de inimă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este primul vizat în condamnarea românului idealist și al literaturii romantice în ansamblu 37. Astfel, observăm în evoluția romanesca a lui Flaubert, de la Madame Bovary (1856) la Bouvard et Pécuchet (1881) chiar eliminarea progresivă a personajului feminin și a temei amoroase legate de ea. Această eliminare se traduce sub două forme, constată E.Roy-Reverzy [1998, p.106], fie că personajul feminin este eliminat din câmpul românesc, fie că este de-poetizat și figurează că antieroină (termen mai pertinent la feminin decât
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Originalitatea aportului cultural francez la istoria colectivă a femeilor, cum arată Michèle Sarde în monografia Regards sur leș Françaises: Xe-XXe siècle [1983], prezintă interes prin singularitatea fenomenelor ce se deosebesc de cele universale sau occidentale: dragostea curteneasca, tradiția saloanelor, triunghiul amoros, venalitatea sporită, succedarea militantelor în timpul revoluțiilor, valorificarea diferenței și complementarității în mișcarea feministă de astăzi etc. Justine Delacy se întreabă în articolul "How French Women Go that Way and How to Handle them" [1974] de ce femeile franceze s-au eliberat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]