3,147 matches
-
orice ridicare a limbii infuențează profilul acustic al sunetului. Vălul palatin este ridicat obturând naso-faringele. Emiterea fonemului a Mandibula coboară deschizând canalul vorbitor într-o atitudine relaxată a buzelor și limbii, cu o amplitudine ce pleacă de la 20 mm până la amplitudinea maximă de mobilitate. În timpul expirului oral, vălul palatin se ridică, iar curentul de aer pulmonar pune în vibrație corzile vocale prelung și rezonatorul bucal, format din palatul osos și partea anterioară a limbii. Tonalitatea vocalizării este dependentă de frecvența vibrațiilor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
măsurători permit o reprezentare statistică validă. Deoarece schimbarea sezonieră a culorii, potrivirea stilurilor sunt prea volatile și fluctuante pentru a fi măsurate, în interpretarea rezultatelor Alfred L. Kroeber ia în considerație doar cifrele indicate de cinci itemi, respectiv lungimea și amplitudinea rochiei, bustul, diametrul taliei, adâncimea decolteului. Dintre aceștia, conform rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stilurilor sunt prea volatile și fluctuante pentru a fi măsurate, în interpretarea rezultatelor Alfred L. Kroeber ia în considerație doar cifrele indicate de cinci itemi, respectiv lungimea și amplitudinea rochiei, bustul, diametrul taliei, adâncimea decolteului. Dintre aceștia, conform rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă de opt ani, din 1851 și până în 1859, când amplitudinea atinge un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă de opt ani, din 1851 și până în 1859, când amplitudinea atinge un maxim de 99%, după care aceasta începe să scadă treptat, coborând până la 75% în anul 1871; acestei perioade îi urmează una de constanță, până în 1878, în jurul proporției de 75%; din 1878 și până în 1881, amplitudinea rochiilor scade până la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
până în 1859, când amplitudinea atinge un maxim de 99%, după care aceasta începe să scadă treptat, coborând până la 75% în anul 1871; acestei perioade îi urmează una de constanță, până în 1878, în jurul proporției de 75%; din 1878 și până în 1881, amplitudinea rochiilor scade până la 50% în 1907. Perioada care a înregistrat cele mai mari variații ale rochiilor este cea cuprinsă între anii 1900 și 1910: în 1900, aceasta acoperea 50% din suprafața corpului, pentru ca în anul 1914 să scadă la 25
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înregistrat cele mai mari variații ale rochiilor este cea cuprinsă între anii 1900 și 1910: în 1900, aceasta acoperea 50% din suprafața corpului, pentru ca în anul 1914 să scadă la 25%. Astfel, pentru o perioadă de 76 de ani, media amplitudinii rochiei a înregistrat o valoare de 65,3% (A.L. Kroeber, 1919, 247). La fel au variat și cifrele care indicau lungimea rochiei, arătând un maxim al acesteia între anii 1860 și 1875 și 1900 și 1910 și un minim
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde un set de elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni, pălării etc.) și caracteristici ale acestora (material, formă, culoare, măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și combinarea acestora compun ținuta vestimentară a unui individ, dar nu pot avea caracter descriptiv, enunțiativ, ci doar de semnificare; c) aceste
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentară, acest lucru nu se verifică pentru alte perioade istorice. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbrăcămintea masculină devine din ce mai moderată, impunându-se costumul simplu de culoare neagră, comparativ cu cea feminină dominată de coafurile "exagerate" și de amplitudinea rochiilor (ca efect al crinolinei) (J. Huizinga, 1938/2002, 287). Perioada care se deschide cu mișcările sociale ale anului 1848 și se încheie în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea este denumită de istorici drept "epoca victoriană" sau "epoca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a reformei învățământului din România o reprezintă formarea institutorilor. Pregătirea didactică de tip mediu (din fostele Școli Normale) s-a deplasat către formarea inițială de tip universitar. Deși între un învățător și un profesor nu există diferențe ca statut profesional, amplitudinea pregătirii este diferită, deși nu ar trebui. O altă problemă legată de decalajul profesor - învățător este că pregătirea institutorilor prin universitate nu garantează, încă, un standard de calitate înalt, deoarece universitatea românească nu reprezintă un model de pregătire psihopedagogică. Ar
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
a deteriorării vasculare, fiind semnificativi pentru determinarea riscului la vârstnici, la care proprietățile peretelui vascular diferă semnificativ față de celelalte categorii de pacienți. Evaluarea RA se face prin indexul de augmentare, care reprezintă amplificarea presiunii de puls (definită ca raportul dintre amplitudinea presiunii de puls proximală și distală), precum și prin viteza undei de puls (PWV). Aceștia sunt considerați în prezent markeri de boală cardiovasculară la vârstnici, fiind predictori de evenimente cardiovasculare majore. În plus față de valoarea predictivă superioară, presiunea arterială centrală este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
urmăriți timp de circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM s-a corelat direct și semnificativ cu masa ventriculului stâng, un predictor recunoscut al mortalității cardiovasculare. Creșterile grosimii intime-medii și ale diametrului intern al carotidei sunt progresive cu amplitudinea modificărilor geometriei miocardice. Mai mult, cu cât GIM a fost mai mare, cu atât a crescut riscul de deces cardiovascular (vezi și figura 1). Astfel, o creștere cu 1 mm a GIM augmentează riscul de moarte de etiologie cardiovasculară cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
efort, față de doar 4% la cei la care testul de efort a fost eligibil (30) . La subiecții vârstnici capabili să desfășoare testul de efort postinfarct miocardic, cel mai bun predictor al mortalității la un an s a dovedit a fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
coronariane, fără a crește presiunea în timpul sistolei, deci fără supraîncărcarea de presiune a VS. Rigidizarea peretelui arterial determină creșterea PWV. Consecința va fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
arterială are două consecințe majore - modificarea presiunii arteriale și efectul asupra VS (59). Efectul asupra presiunii arteriale este determinat de dublarea PVW aortice între 18 i 70 de ani, cu scurtarea timpului de reflexie a undei de puls și creșterea amplitudinii maxime în telesistolă (augmentare). Modificarea, frecventă la vârstnici, determină: -creșterea TA sistolice cu cel puțin 40-50 mmHg și risc de HTA sistolică izolată; -TA centrală aortică crescută, superioară celei măsurate convențional; -profil tensional particular, cu creșterea TA diferențiale prin scăderea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
are indicație de implantare a unui ICD pentru prevenția morții subite (11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV este deseori precedată de TV, de obicei polimorfă. FV are etiologie diversă, de la FV idiopatică, apărută pe cord structural normal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
I.Gugiuman (1960), cuprinde regiunile aparținând podișului Sucevei și podișului Bârladului. Acest climat este caracterizat printr-o durată reală de strălucire a soarelui de cca. 2.100 ore anual, temperaturi medii anuale, cu mici excepții mai mici de 90, prin amplitudini medii anuale reduse și precipitații atmosferice în jur de 600 mm anual. Climatul regiunii înalte a podișului Sucevei este mai rece și mai umed decât cel al podișului Bârladului, din sud, unde radiația solară este mai ridicată. Nord-estul județului aparține
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
mai rece și mai umed decât cel al podișului Bârladului, din sud, unde radiația solară este mai ridicată. Nord-estul județului aparține ținutului climatic al dealurilor joase. Acesta este caracterizat prin temperaturi medii anuale cu valori mai mari de 90C și amplitudini termice medii anuale mai reduse decât în ținutul limitrof (în jur de 500 mm anual) și cad în timp cu o mare neregularitate, ceea ce duce la apariția frecventă a fenomenului de secetă, cunoscut aici prin efectele lui ca foarte dăunător
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
asimetrice, tip torace cifotic, torace scoliotic, în care coloana vertebrală are modificări în sens anterior, respectiv lateral, de diferite cauze: congenitale, traumatice, inflamatorii, degenerative. - Modificarea dinamicii respiratorii se traduce prin creșterea frecvenței respirațiilor, tahipnee sau prin scădere, bradipnee. De asemeni amplitudinea mișcărilor respiratorii poate fi modificată în plus sau minus, chiar până la absența mișcărilor respiratorii la nivelul unui hemitorace în pneumotorax, pleurezie masivă, etc. Spațiile intercostale pot fi de asemeni modificate, bombează în expir sau se retrag în inspir. Depresiunea toracică
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
de repaus la un expir maxim și are valoare medie de 1200ml. Însumarea celor trei fracții astfel neventilate reprezintă capacitatea vitală. Capacitatea vitală (CV) - este volumul maxim de aer ce poate fi ventilat prin plămâni în timpul unei respirații de maximă amplitudine, respectiv după un inspir profund urmat de un expir forțat. Valoarea medie a capacității vitale normale este de 3500 - 3800 ml cu variații importante în funcție de vârstă, sex. efort, stări patologice, etc. Volumul de aer care rămâne în plămâni după o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
durata efortului, debitul respirator poate crește până la 30-40 l/ min. sau chiar mai mult. Debitul ventilator maxim (DVM) - poate atinge valori mult mai mari, de 120-130 l /minut. Valoarea sa se calculează în funcție de volumul de aer ventilat cu frecvență și amplitudine maximă timp de 10-15 secunde raportat la un minut, pentru a se evita tulburările produse de alcaloză. Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) - se obține în timpul unui expir forțat maxim, după un inspir profund. Volumul de aer expirat în prima
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
înregistrarea continuă a volumelor ventilate, grație unui traductor diferențial (rezistor) plasat în apropierea piesei bucale. Metoda spirografică este metoda folosită curent pentru determinarea capacității vitale și a volumelor care o compun. Ea pune în evidență fracțiile de aer ventilate în funcție de amplitudinea inspirului și a expirului. Metoda pneumatografică, permite înregistrarea sau afișarea digitală a debitelor instantanee și integrate, raportate la valorile de referință și exprimate în procente. Metoda pletismografică realizează determinarea volumului gazos toracic cu ajutorul pletismografului corporal (bodytest). Subiectul respiră aer din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Creșterea concentrației de CO2 din sânge mărește frecvența respiratorie prin excitarea directă a centrului inspirator. În efortul fizic, CO2 eliberat în cantitate mare la nivelul mușchilor se acumulează în sânge și acționează asupra centrului respirator accelerând frecvența respiratorie și mărind amplitudinea respirațiilor. Astfel crește debitul respirator și se satisface nevoia de O2. Scăderea concentrației de CO2 din sânge duce la micșorarea frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației . Lipsa de O2 din aerul alveolar duce la modificări ale ventilației pulmonare prin intermediul chemoreceptorilor. Creșterea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nivelul mușchilor se acumulează în sânge și acționează asupra centrului respirator accelerând frecvența respiratorie și mărind amplitudinea respirațiilor. Astfel crește debitul respirator și se satisface nevoia de O2. Scăderea concentrației de CO2 din sânge duce la micșorarea frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației . Lipsa de O2 din aerul alveolar duce la modificări ale ventilației pulmonare prin intermediul chemoreceptorilor. Creșterea concentrației de H+, în sânge se produce tot datorită chemoreceptorilor. Creșterea pH-ului sanguin inhibă frecvența respiratorie, iar scăderea acestuia duce la creșterea frecvenței
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la creșterea frecvenței. Cataboliții acizi acumulați în timpul efortului în sânge (în urma eforturilor fizice îndelungate), au acțiune excitantă asupra centrului respirator. Centrii vegetativi superiori din hipotalamus, ca și cei din scoarța cerebrală pot modifica voluntar până la o anumită limită ritmul și amplitudinea respirațiilor. De asemenea modificările activității scoarței cerebrale se reflectă și asupra ritmului respirator. De exemplu: inhibiția scoarței cerebrale (în timpul somnului) se reflectă și asupra centrului respirator pe care îl inhibă. În timpul somnului respirațiile sunt mai rare, dar mai profunde și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parametrilor respiratori în efort Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu cele cardiovasculare, în vederea asigurării aportului de oxigen și eliminării de CO2. Acestea constau în creșterea rapidă a ventilației pulmonare și a debitului respirator pe seama creșterii frecvenței și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la 30-40 pe minut, în efortul moderat, iar volumul respirator curent (VRC), de la 500ml poate atinge 1,5-2,3 l în efortul submaximal și maximal. Ca urmare a intensificării frecvenței respiratorii și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]