2,942 matches
-
mai degrabă decît lupta care unește această dublă încarnare a decăderii într-o căutare ba nonșalantă, ba feroce, a deșeurilor ș...ț. Fantomatici, mîrîitori, nu mai puțin disprețuitori și codificînd regulile unei aristocrații vagabonde, ei bîntuie tihna celor avuți, trădează angoasele refulate, ca niște delincvenți postmoderni, ca să facă din viețile noastre de cîine, emblema unui refuz mocnit al normalității în curs”. Scoși în stradă de arhitecții construcțiilor nebunești ale lui Ceaușescu, ei trăiesc într-o semi-domesticitate, încercînd la fel ca toți
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
anterioare care să-i îngăduie să înțeleagă fascinantul spectacol al confruntării între înțelepți, cartea n-ar fi putut fi scrisă. În cel mai bun caz, autorul ar fi rămas la nivelul confesiunii îndurerate, la un fel de «autoficțiune» plină de angoase, dar nu mai mult de-atât. Or, așa cum a fost ea publicată, ne aflăm în fața uneia din cele mai spectaculoase inserții în vârtejul de celuloză ce depozitează memoria evreiască a doliului și a remediilor durerii provocate de moarte." (p. 256
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
în mămăligă" (apud. Dan C. Mihăilescu) dau lumii de azi chipul grotesc și debusola(n)t al unui fără de sfârșit coșmar (post)modern. Mandala Oanei Cătălina Ninu este aceea a armoniei perfecte dintre un EU debusolat, instinctual, bântuit de nevroze, angoase, visceralitate și un univers (bucureștean), grotesc, întunecat, sumbru, înspăimântător. Citit în afara contextului, fiecare poem al Oanei Cătălina Ninu este o mărturie despre existența traumatizată a unui tânăr de azi rătăcit în coșmarul unei lumi decerebrate, aflate la cheremul simțurilor (monstruoase
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]
-
regizor, cei doi, la somațiile isterice ale Mihaelei, se decid să-și abandoneze în pădure victima, moment în care, din nou suspans, ea își revine la viață. Din acest punct lucrurile iau o turnură bizară, derutantă, aproape neverosimilă alimentată de angoasa și sentimentul de culpabilitate a celor doi amanți pe care-l speculează cu mare abilitate acest terț feminin. Recomandându-se drept Ana (Maria Dinulescu) - un individ bizar, șoferul de camion Ionuț o numește însă Violeta, ceea ce aruncă în incertitudine identitatea
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
de "isterizare a societății". El identifică în comportamentul actual al mass-media ceea ce poate fi numit un "proces al scandalizării", facilitat de concurență și de simplificarea grosolană a complexității realului. Aceste tendințe sunt subversive la nivelul subconștientului, amplificate de temeri și angoase. Scandalurile ivite pe această cale creează iluzia adevărului, constată unii specialiști, dar prezintă și unele trăsături totalitare. Marile scandaluri, scrie Matthias Horx, pot fi considerate de aceea ca o variantă democratică a unor procese de demascare. Se cuvine reflectat asupra
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
înainte de sfârșitul anului trecut a apărut și volumul al V-lea al operelor lui Freud, din seria inițiată la Editura Trei după celebra ediție Fischer. El reunește nouă studii în care sunt abordate teme predilecte ale psihanalizei, precum nevroza de angoasă, nevroza actuală, bisexualitatea ș.a., centrate toate, direct sau indirect, pe fenomenul isteric. Fără îndoială, piesa de rezistență (cea care dă și titlul volumului) o reprezintă studiul din 1926 intitulat Inhibiție, simptom, angoasă - foarte mult citat, de altfel, în ansamblul referirilor
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
abordate teme predilecte ale psihanalizei, precum nevroza de angoasă, nevroza actuală, bisexualitatea ș.a., centrate toate, direct sau indirect, pe fenomenul isteric. Fără îndoială, piesa de rezistență (cea care dă și titlul volumului) o reprezintă studiul din 1926 intitulat Inhibiție, simptom, angoasă - foarte mult citat, de altfel, în ansamblul referirilor la opera freudiană. Se poate remarca - acum mai mult, o dată cu publicarea consecventă a cinci volume ale seriei - o anume particularitate a operei: și anume înaintarea hermeneutică prin permanente reveniri la idei deja
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
începând cu 1895 la baza edificării unei noi științe. Datele se completează astfel și se pun de acord după rigorile unui adevăr de tip coerență, care intuiește și consolidează corespondența dintre idei și fapte. Sigmund Freud, Opere 5: Inhibiție, simptom, angoasă, trad. Roxana Melnicu și Georgeta Mitrea, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, București, 2001, 273 p. Psihanaliza epistolară (sau revelația geneveză) Înainte de a fi autor, Aldo Carotenuto poate trece drept un foarte norocos documentarist. Printr-un fericit concurs de împrejurări
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
să se trezească, într-o bună dimineață, în patul său de acasă. Gheorghe Mocuța nu a încetat să scrie nici măcar în aceste circumstanțe cu totul neprietenoase creației. călătorie. exil este un fel de jurnal liric al zilelor de speranță și angoasă petrecute la Paris. Poetul se plimbă prin marea metropolă măcinat de gânduri, covârșit de întrebările fără răspuns. Se mișcă precum un lunatic pe străzile străine și familiare în același timp. Din când în când ridică privirea și zărește indicatoare de
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
poate desluși." (p. 26) Nici cafenelele nu sunt în stare să-l scoată pe poet din starea de vague a l'âme. Izolat, el îi privește cu o curiozitate resemnată pe cei din jurul său și își notează ironic marile lor "angoase". Printre cuvinte se poate citi lipsa de comunicare, temperatura existențială sensibil diferită care desparte drama foarte reală a poetului de cea mai mult sau mai puțin fantezistă a cititorilor de gazete. Încă o dată prin metrică și atmosferă versurile trimit cu
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
o dată prin metrică și atmosferă versurile trimit cu gândul la lirica lui George Bacovia. "în bar de amis din lilas e pustiu/ cafeaua-i amară afară-i târziu/ un domn citește ziarul la masă/ iar eu îmi provoc o nouă angoasă// ménace sur l'europe asta lipsea/ la chine oui la chine nous habillera" (p. 6) Parisul real nu este cel din visele noastre culturale. El este un oraș al imigranților și al reclamelor absurde sau doar stupide, al dramelor mai
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
desenate în praf de moșneagul povestitor al întâmplării. Autorul oscilează între real și imaginar, creând, cum afirmam, o atmosferă aptă să sugereze când uimirea și teama de neînțeles, când atracția enigmei sau a misterului. Fabulosul, uneori feeric, se împletește cu angoasa, cu neliniștea, cu inexplicabilul, într-un text sugestiv, plin de savoare. Scriitorul Vasile Datcu are auzul fin și înregistrează nuanțat vorbirea personajelor (mai ales când e vorba de săteni). El aude „monstruos” și exprimă minuțios și sugestiv, cu accente adesea
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
Precizarea aceasta se dovedește, după părerea mea, punct de pornire al celor mai interesante teorii din volum, cele referitoare la chiar constituirea spațiului simbolic al semi-nuditătii (sau uneori chiar nudității) acceptate. Secole la rîndul marea este percepută drept sursă de angoasa sau chiar de dezgust, pentru că pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, odată cu o emancipare accentuată a atitudinii față de corpul uman să se modifice, în mod clar nu prin simplă coincidență, și percepția naturii, a oceanului, marii, țărmului în mod particular. Fiindcă
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
cei care îi însoțeau. Jandarmii i-au găsit pe copii plângând pe stradă și spunând că s-au pierdut de părinți. Nu este un lucru pe care poți să treci foarte usor din postura de copil. Vorbim despre așa numita angoasa de părăsire. În primele momente, copilul crede că a fost abandonat de părinți. Nu este un lucru tragic, dar poate fi un eveniment care să influențeze dezvoltarea micuților ", a spus dr. Cristian Andrei.
Copii pierduți de părinți la parada militară de 1 Decembrie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58888_a_60213]
-
de zi - această poveste rivalizează cu Anii de călătorie ai lui Wilhelm Meister, ca și cu Confesiunea unui copil al secolului. Fără scrierile lui Kott, ne-ar fi mult mai greu să înțelegem gustul amar, entuziasmul și grozăviile, speranțele și angoasele acestei epoci. Kott a fost groparul vechiului regim și vestitorul celui nou.” Traista cu povești moralizatoare În ziarele centrale, scrisoarea publică adresată de Traian Băsescu președintelui Iliescu s-a bucurat de o atenție aproape unanimă. EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL și NAȚIONAL
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
bizuită pe atenția acordată lumii părelnic banale, monotone, a cotidianului, îndeobște neglijate, însă apte a sugera enigma existenței nu mai puțin decît înfățișările ei socotite majore. Fragilul, efemerul, evanescentul semnalează sensibilităților în măsură a le recepta comprehensiv o tensiune, o angoasă, un dramatism care pot scăpa plasei retorice cu ochiuri prea largi. Sîntem introduși într-un mediu bun conducător al unor stări poetice genuine, nefasonate, conceptual, neprelucrate de-o meditație mai mult ori mai puțin alienantă a fiorului liric. Efectul de
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
o frînghie." Să te salvezi, să mori? Să supraviețuiești. E rețeta Radu Cosașu, paradoxul gentil, ironia pățitului condescendent: "Mă uit de sus la puștimea care abia învață un slow. Și nici nu știe ce-o așteaptă - o cruntă spondiloză și angoasa unui tangou." "Cum vine asta - temere cu humor?" Sonatine-le nu-s nimic altceva decît temeri unse cu glumă, scurte, febrile cu rece, ca un frison. Citiți-le cum se termină: "Mă gîndesc că din praful, din nimicul de gumă
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
unde aflăm de ce prejudecățile și religia distrug puritatea și prietenia și dureros este că personajul știe că greșește, dar se minte atât de convingător că face ce trebuie, încât ajunge să se creadă! Și tot ca în viață, vinovăția și angoasele nu iți dau pace până când nu faci ceva care să te împace cu tine! Exact ca in povestea aia cu cuiele: un om avea un baiat care făcea numai tâmpenii! Pentru fiecare prostie tatăl bătea în ușa un cui. După
Huidu: Vinovăția și angoasele nu îți dau pace by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36060_a_37385]
-
a produs o mutație majoră a universului său poetic. Viziunea generală rămâne aceeași (traumelor și obsesiilor mai vechi li se adaugă însă, firesc, cele generate de noul statut de refugiat, dar și de calitatea de minoritar într-o mare cultură), angoasele sunt cam aceleași de pe vremea când publica în țară: fragilitatea ființei umane la scara universului, imposibilitatea omului de a-și putea controla sau anticipa destinul, nevoia unui refugiu în calea agresivității lumii exterioare. Oarecum ciudat, dacă existența este o spaimă
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
timpului, iar omul este incapabil să-și controleze destinul. Comunicarea într-o altă limbă decât cea învățată de la propria mamă, singurătatea exilului, adaptarea la un nou mod de viață și la alte valori nu au făcut decât să îi sporească angoasele. Nevrozat, atacat din toate părțile de dușmani văzuți și nevăzuți, înnebunit de zumzetul orașului omul devine cvasi-autist, nu-și dorește decât să stea nevăzut și neauzit într-un loc departe de forfota cetății. Un astfel de loc ar putea fi
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
genocidului, cronică semnată de Geo Vasile. Ca de obicei, reține atenția cronica literară a lui Dan Cristea, care scrie acum despre Dan Laurențiu, privit ca poet crepuscular: „Pentru Dan Laurențiu, amurgul este «ora incertă», «ceas al îndoielii», «pat nupțial al angoasei », moment al scrutării de sine. Când cade amurgul», scrie poetul, dând ecou gândului lui Nietzsche, «zeii vor părăsi tăcuți această lume». Lumea va deveni astfel mai puțin strălucitoare, un univers în declin.”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3409_a_4734]
-
câmp literar autohton încă incipient. E, poate, și motivul pentru care Paul Cornea evită, voluntar, câteva paradigme științifice care s-ar adapta, la rigoare, unor astfel de scenarii psihologiste. Adică bibliografiile saturate ale pozitivismului, coerența structuralismului, originalitatea metacriticii. Cu siguranță, "angoasele contaminării" nu sunt adecvate nici secolului, nici autorilor, nici istoricului literar care le circumscrie. Devine, deodată, extrem de interesant de nuanțat cum se produce, într-o secțiune minimală, această inflexiune. Și mai ales, ce rezultate de ordin teoretic are ea asupra
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
era tîmpită, și eram de acord. Găsisem ce-mi trebuia, chiar dacă nu întinsesem bine de coarda aia. Și, firește, adolescență, firește, sport, și cel mai aspru sport este rugby-ul... Dur, foarte dur. în copilărie sau în tinerețe ați avut angoase, spaime? Cînd m-a dus mama la școala primară, mie îmi era frică de tata. Atît. Tata, despre care știam că a murit. De ce credeți că vă era frică de el? în ce fel se manifesta frica? Nu știu de ce
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
versuri de un dinamism imagistic incontestabil. Atras cu deosebire de convulsiile și avatarurile realului, poetul își arogă patosul refuzului tocmai datorită carențelor ontice sau etice pe care le percepe în universul cotidian. Poetul resimte, cu îndoită acuitate, spaima de reificare, angoasa viețuirii într-o lume a obiectelor, din care sensurile autentice s-au retras, făcând loc doar aparențelor mincinoase și formelor măsluite. Lipsa unor repere sigure, a unor criterii riguroase de cunoaștere și asumare a lumii se conjugă cu reacția radicală
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
chip, frumusețea lui. De a-l profana mai întîi dezvelind părțile tăinuite ale unei femei, apoi vîrînd în ele organul viril. Nimeni nu se îndoiește de urîțenia actului sexual. La fel ca moartea în sacrificiu, urîțenia acuplării ne aruncă în angoasă" (L'érotisme, Éd. de Minuit, 1957). Din care motiv, continuă eseistul francez, "nimic mai deprimant, pentru un bărbat, decît urîțenia unei femei, pe fondul căreia urîțenia organelor sau a actului nu se mai detașează. Frumusețea contează în primul rînd prin
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]