5,509 matches
-
fi aleatorii, ci ar reflecta faptul că se călătorește mai ușor prin văi, de-a lungul cursurilor de apă, și prin defilee, indicând unde se află resurse sau destinații ritualice importante. Iată cum descrie Weber abundența de activități umane ce animează peisajul: „Aceste rute serveau unor scopuri profesionale - de pildă, rutele speciale urmate de sticlari, de neguțătorii de sare sau de olari, cele care duceau la ateliere de fierărit, mine, cariere de piatră și plantații de cânepă sau cele pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Între punctele A și B. Tot așa cum toate documentele trebuiau să „treacă” prin limbajul juridic oficial, și o mare parte a traficului comercial trebuia să treacă prin capitală. Figura 12. Centrul unei rețele de transport centralizate Forța motrice intelectuală care anima acest esprit géométrique era și este constituită În continuare din renumiții ingineri din Corps des Ponts et des Chausées. Victor Legrand, director al acestui departament de poduri și șosele, a avut la belle idée de a construi șapte mari linii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Brasília Majoritatea celor care se mută În Brasília din alte orașe sunt uimiți să descopere că este „un oraș fără mulțime”. Oamenii se plâng că le lipsește forfota străzii sau acele colțuri aglomerate și trotuare largi din fața magazinelor care să anime atmosfera. Pietonii aproape că au impresia că fondatorii Brasíliei, În loc să conceapă un oraș, au proiectat totul pentru a Împiedica crearea unui oraș. De cele mai multe ori, oamenii spun că aici nu sunt „colțuri de stradă”, referindu-se la faptul că nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
figura 27). Figura 27. Chowk-ul (piața) proiectat de Le Corbusier pentru centrul orașului Chandigarh. Deși În India intersecțiile au fost mereu locuri publice de adunare, Le Corbusier a modificat proporțiile și a conceput zonificarea astfel Încât să Împiedice desfășurarea de activități animate pe străzi. Un observator recent nota: „Privit de la sol, totul e la scară enormă, iar distanța Între străzile care se intersectează este atât de mare, Încât nu vezi decât Întinderi lungi de beton și, pe ici, pe colo, câte un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de persoana care Îl Însoțește sau se Întreabă dacă va găsi cafea lângă parcare. Jane Jacobs era ea Însăși o extrem de talentată privitoare a străzii și a scris În deplină cunoștință de cauză despre marea varietate de obiective ce Îi animă pe oameni În orice activitate. Scopul orașului este acela de a găzdui și de a proteja această diversitate, nu de a o descuraja, iar eșecul constant al doctrinelor urbaniste În această privință, sugerează autoarea, este și o chestiune de gen
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asocieri și Înțelesuri ce Îi asigură plasticitatea. La fel, și un oraș poate fi clădit de la zero, Însă cum nici un individ sau comitet nu va putea vreodată să prevadă toate scopurile și modurile de viață - prezente și viitoare - care Îi animă pe locuitori, o asemenea construcție ar fi o copie palidă a unui oraș complex, cu o istorie proprie. Ar fi o Brasília, un Sankt Petersburg sau un Chandigarh, nu un Rio de Janeiro, o Moscova sau o Calcutta. Numai timpul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
șanse să fie selectate. Scopurile implicite ale acestor comparații nu diferă de cele ale statului premodern. Lizibilitatea este, la urma urmei, o condiție necesară aproprierii, precum și transformării autoritare. Diferența crucială constă În amploarea cu totul nouă a ambiției și intervenției, animate de modernismul extrem. Principiile de standardizare, control centralizat și lizibilitate sinoptică de la centru ar putea fi aplicate În multe alte domenii. Cele notate În tabelul următor sunt doar informative. Dacă ar fi să le aplicăm În Învățământ, de pildă, cel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de simple cifre. Pe lângă faptul că Îi impresionează pe privitori, asemenea demonstrații pot, cel puțin pe termen scurt, să constituie o auto-hipnoză liniștitoare, ce ajută la Întărirea scopului moral și a Încrederii În sine a elitelor. Estetica vizuală modernistă ce anima proiectul satelor planificate este curios de statică. Ea seamănă cu o pictură terminată, la care nu se mai pot aduce Îmbunătățiri. Construcția sa este rodul unor legi științifice și tehnice, iar premisa implicită susține că, o dată realizată forma, misiunea devine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a fi fost excesiv de ambițioși, de a fi uitat că sunt muritori și de a se fi comportat asemenea unor zei. În al doilea rând, acțiunile lor, departe de a fi cinice Încercări de obținere a puterii și averii, erau animate de o dorință profundă de a Îmbunătăți condiția umană. O dorință cu un defect fatal. Însuși faptul că aceste tragedii au putut fi atât de intim asociate cu viziuni optimiste asupra progresului și ordinii raționale este un motiv să Încercăm
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cercetări istorice efectuate au arătat deja foarte bine cât de generalizat era În Occident sprijinul adus ingineriei eugenice. Convingerea că statul trebuie să intervină pentru a proteja caracteristicile fizice și mentale ale raselor era Împărtășită de foarte mulți moderniști și anima aproape o Întreagă mișcare socială internațională. În 1926, douăzeci și trei din cele patruzeci și opt de state ale SUA aveau legi ce permiteau sterilizarea. Vezi Gareth Stedman-Jones, Languages of Class: Studies in English Working-Class History, 1831-1982, Cambridge University Press
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Atenția se îndreaptă acum către cercetările lui Eduard Pamfil, liderul cercului timișorean de bionica. Cutia de chibrituri (1987), „român scris între 7 decembrie 1979 și 28 noiembrie 1982”, întâlnește altă generație literară, nu fără a repune în discuție idei care animau experimentul românesc la sfarsitul deceniului al șaptelea. Criticul are la îndemână toate mostrele pentru a face incursiuni în literatura lui D. Țepeneag, Sorin Titel, George Bălăiță, autori care atrăgeau atenția la începutul anilor șaptezeci prin verva lor novatoare. Dar și
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
sunt realizate dintr-o perspectivă apatică față de imediat și tranzitiv, incluzând pe traseu deformări ce țin de falsa fluentizare a unor surse eterogene. Altfel, poezia lui I. profită prin prelucrare cerebrală de micile detalii, de banalele flash-uri vizuale care animă preț de câteva momente o memorie obosită: „De-o parte și de alta, priveliștea zilelor de sfințenie, animale surpându-și casa către sfârșitul anului școlar. Se-nchide cercul iarăși, spulberă vântul semințe de soi, cerul devine strident, stele sclipesc bronzate
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
apoi medic internist și psihiatru în capitală. A debutat cu două poezii în revista „Iașul literar” (1965), iar editorial, cu volumul Balerina de fier, apărut în 1970. În versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de cea a baladelor minulesciene. Prozodia e tradiționalistă (versuri scurte, fără ingambament, rimate), notația descriptivă (inclusiv la nivel lexical) depășește
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
cu condiția să plătească zecimea Bisericii catolice. Puterea centrală a solicitat acestui grup social, în schimbul condiției juridice de care beneficia, taxe substanțiale și servicii - construirea, pe socoteala comunității evreiești, de fortificații urbane etc. Ca să dea satisfacție forțelor sociale recalcitrante sau animată de propriile ambiții, regalitatea a întreprins uneori acțiuni în defavoarea respectivei categorii de supuși - a dispus să fie anulate dobânzile, nu însă și datoriile, pe care creștinii trebuiau să le ramburseze creditorilor, a procedat periodic la confiscări de averi și la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în RdI, nr. 1, 1984, p. 49). • J.O. Noyes, op. cit., p. 122. • Ibidem, p. 148. Dunărene, ci cuprinzând și alte trei din afara granițelor 22, ar fi stimulat și întreținut mândria națională, îndreptățindu-i năzuința spre unitate de care era animat, chiar dacă personal își exprima scepticismul asupra șanselor de împlinire pe motivul că „naționalitatea, sufletul și virtuțile lor (ale românilor - n.ns.) au fost zdrobite“ de tiraniile cărora le fuseseră supuși 23. Nelipsite sunt și informațiile - multe de împrumut - privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
op. cit., p. 614. • Gheorghe Teodorescu, op. cit, p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la mutațiile specifice veacului produse în spațiul extern; căci „a scrie istoria elitelor e în fond a scrie istoria pur și simplu, fiindcă elitele nu pot fi tratate ca valori în sine, izolat, ci numai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
familiale și, de ce nu, sentimente. Mai mult, politica externă a celor două țări, natală și adoptivă, avea numeroase ținte comune, derivate din poziția geografică, dimensiunea redusă a forței și influenței în concertul european și idealurile de unitate și independență care animau ambele nații 63. Revistele grecești se arată preocupate de începuturile arheologiei române și în general de inițiativele istoriografice și culturale. Pe lângă cercetările epigrafice ale lui G.G. Papadopol 64, aici apar știri despre conferințele lui Tocilescu asupra geografiei antice a Dobrogei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
teamă să nu se găsească, iarăși, singur în fața unei coaliții, așa cum s-a întâmplat în 1853. Diplomația rusă și-a limitat, însă, acțiunile numai pe terenul încurajării intențiilor războinice ale Turciei. Eforturile ei au vizat atragerea unor oameni politici români, animați de idei separatiste, în vederea declanșării unei mișcări ce ar fi permis Rusiei să susțină că Moldova dorea să scape de o Unire care semăna mai mult cu o cucerire 79. Acțiunile diplomației țariste erau conjugate cu concentrările de trupe de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că aceștia se află în joc și atunci când ea spune adevărul. Cunoașterea reprezintă, potrivit marxismului, produsul acestor forțe, nu o reflectare a obiectului ei43. Mitul regenerează și justifică acolo unde știința doar explică 44. Și nu oricum: față de explicația științifică, animată de un determinism fragmentar, cea susținută de mit este funciarmente teleologică 45, o singură cauză fiind responsabilă pentru milenii de istorie. Coroborat cu fetișizarea marxistă a progresului, „mitul Vârstei de Aur“ ieșea din illo tempore și devenea universal, dar preocupat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
separat de problematica tragică a societății. În consecință, ecoul puținelor voci protestatare a fost modest, nereverberând decât vag în societate. Lipsa abordării tragice, de tip Adam Michnik ori Václav Havel, nu poate fi • Gustave le Bon, Psihologia mulțimilor, București, Ed. Anima, 1990. • Etienne de la Boétie, Discours de la servitude volontaire, Paris, 1983; apud Claude Karnoouh, Românii. Tipologie și mentalități, București, Ed. Humanitas, 1994, p. 143. explicată doar prin duritatea regimului stalinist din România. Va trebui să invocăm în cauză și fatalismul paralizant
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
modă de ultimă oră În medicina alternativă. Este În mod fundamental o nouă modalitate de a afla cine sîntem. În perioadele dificile din istoria noastră, după cum veți citi și În partea introductivă scrisă de Donna, „o carte despre energii care animă trupul femeii trebuie să te direcționeze către o conexiune mai profundă cu principiul feminin arhetipal care trebuie re-adoptat, dacă vrem ca specia noastră să supraviețuiască...Femininul arhetipal nu este doar un set de idei și valori venite de undeva, din
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
tehnici avînd convingerea că ele sînt printre cele mai eficiente instrumente existente În Îmbunătățirea sănătății și mărirea vitalității. ACCEPTAREA FEMININULUI ARHETIPAL Trăim În una din cele mai primejdioase perioade de timp din istoria umanității. O carte care prezintă energiile ce animă organismul feminin trebuie să vă faciliteze o legătură mai profundă cu principiul femininului arhetipal care trebuie readoptat, daca vrem ca umanitatea să supraviețuiască. Trebuie să fie mai mult decît un ghid de sănătate. Adoptînd natura feminină profundă, veți reuși mult
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
care sprijină calitățile noastre umane: ce raționament nobil! CÎte talente! Ce Îngeresc! O zeiță În adevăratul sens al cuvîntului!2 ÎNCURAJAREA EVOLUȚIEI Acest sistem de ghidare, la fel de remarcabil ca și inteligența corpului, a energiilor și a cîmpurilor energetice care Îl animă, a evoluat pe o planetă care, În mare parte, nu mai există. Este, Încă, legată de un mediu lipsit de poluanți În aer sau mîncare, fără agende Încărcate, fără călătorii motorizate, fără tirania mailurilor, neajunsurile lipsei de exercițiu, incompatibilitatea dintre
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și să Învețe cum să aibă grijă ca acele energii să rămînă pline de vitalitate și sănătoase. După aproape un sfert de secol de practică intensă, chiar Înainte de schimbarea mileniului, mi-am schimbat cariera Într-un mod care mi-a animat-o. M-am dedicat Învățării oamenilor să se ajute pe ei și pe ceilalți folosind tehnici pline de forță și totuși noninvazive din medicina energetică. Prima mea carte, Medicina Energetică, este rezultatul acelei schimbări de carieră. La fel sînt și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și să conceapă intervenții benefice sănătății și stării de bine. Acestea sînt recomandările mele privind această carte. Medicina Energetică pentru Femei vă va arăta modul În care energiile corpului dumneavoastră vă afectează fiecare parte a vieții și cum să vă animați celulele, organele și Întreaga ființă prin perceperea corpului ca pe o rețea de energii care sînt receptive la tehnici fizice simple. ATITUDINEA „ARATĂ-MI” Vă invit să adoptați atitudinea „arată-mi” pe tot parcursul lecturării cărții și să vă gîndiți
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]