2,373 matches
-
și alte scrieri, vol. I, ediție Îngrijită și prefață de Sorin Alexandrescu, Editura Humanitas, București, 2006. 908. Victor Shnirelman, The Myth of the Khazars and Intellectual Antisemitism in Russia (1970s- 1990s), The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, The Hebrew University of Jerusalem, 2002. 909. În 1813 este atestată o „molitfă a gândacilor [de mătase] pentru tot felul de deochi” : „Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, [...] Înmulțește și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Europa a fost din cauză că „s-a izbit mai întâi de doctrinele de emancipare individuală și de ideologiile de asimilare înainte ca ele să fi putut da dovada incapacității lor de a răspunde într-o manieră convingătoare și definitivă provocărilor antisemitismului modern. Sionismul devine expresia politică a experienței evreiești, de fapt a unui popor încă în exil, nevoit să învețe să-și trăiască iudaismul în afara unei prezențe fizice în Palestina. Nașterea sionismului își datorează succesul condițiilor particulare date de legăturile între
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
poporul Israel, Tora Israel, pământul Israel, de altfel, legături pe care doctrinele asimilării - consecințe ale emancipării individuale - se străduiesc să le slăbească și chiar să le desființeze și pe care sionismul politic, sub influența mișcărilor naționale și ca răspuns la antisemitism le redescoperă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Evreii nu au fost stăpânii propriului destin, au avut peste tot un statut de inferioritate, iar comunitățile evreiești, deși aveau o largă autonomie juridică și financiară, nu aveau putere politică, ca urmare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adică, crearea unui stat pentru poporul evreu. În această căutare a unui proiect politic național, evreii Europei răsăritene, cu existența mereu amenințată atât în plan economic cât și politic, vor întâlni în Europa occidentală evrei asimilați, care, confruntați cu escaladarea antisemitismului, cu falimentul ideologiilor asimilării și cu o criză de identitate, elaborează un program politic și național și redescoperă existența unei „națiuni” evreiești pe care o negaseră multă vreme. Congresul de la Basel, din anul 1897, reprezintă o cotitură pentru istoria poporului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
emancipare, neputând și nevoind să dispară în mijlocul națiunilor, acest popor intră în secolul XX cu un proiect de eliberare națională a cărui realizare, traversând războaie, conflicte și divizări va ocupa întreaga sa istorie contemporană. Sionismul era și un răspuns la antisemitism, fenomen care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în mod vizibil face trecerea, de la anti-iudaismul tradițional, cu structuri esențialmente religioase, la antisemitismul modern, care-i consideră pe evrei o rasă inferioară, neasimilabilă, periculoasă. Antisemitismul pune în discuție existența anormală a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
realizare, traversând războaie, conflicte și divizări va ocupa întreaga sa istorie contemporană. Sionismul era și un răspuns la antisemitism, fenomen care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în mod vizibil face trecerea, de la anti-iudaismul tradițional, cu structuri esențialmente religioase, la antisemitismul modern, care-i consideră pe evrei o rasă inferioară, neasimilabilă, periculoasă. Antisemitismul pune în discuție existența anormală a evreilor, popor fantomă care nu vrea să moară, dar care provoacă spaime iraționale în jurul său, o boală incurabilă, iudeofobia”. În opinia lui
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Sionismul era și un răspuns la antisemitism, fenomen care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în mod vizibil face trecerea, de la anti-iudaismul tradițional, cu structuri esențialmente religioase, la antisemitismul modern, care-i consideră pe evrei o rasă inferioară, neasimilabilă, periculoasă. Antisemitismul pune în discuție existența anormală a evreilor, popor fantomă care nu vrea să moară, dar care provoacă spaime iraționale în jurul său, o boală incurabilă, iudeofobia”. În opinia lui Leon Pinsker, evreul neavând patrie devine străinul prin excelență, evreul este considerat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
scăpa de evreii lor. Turcia nu au putut fi convinsă să acorde o patrie Sionului, în schimb, Marea Britanie devenea favorabilă cauzei sioniste, mai ales după ce primise refugiați din Rusia și a cunoscut spaima de amenințarea imigranților și implicit de pericolul antisemitismului. Participând la lucrările Comisiei regale pentru imigrarea străinilor, în anul1902, Theodor Herzl a avut posibilitatea de a convinge pe englezi că, soluția pentru rezolvarea problemei evreilor refugiați era „recunoașterea evreilor ca popor și găsirea pentru ei a unei patrii recunoscute
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stat totalitar, cu o Constituție autoritară, cu un partid unic, cu regele șef de partid, cu toată lumea îmbrăcată în uniformă, cu salutul roman, etc. Toată acestea erau o simplă spoială care nu putea exclude realitatea pentru observatorul perspicace: România făcea antisemitism de circumstanță, regim totalitar cu masoni și democrați cunoscuți. Femeile au primit drept de vot dar nu puteau fi alese. Numărul alegătorilor s-a redus de la 4,6 mil. în 1937 la 2 mil. în 1939 (prin ridicarea vârstei de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care sub numiri de împrumut, cu o limbă defectuoasă au intervenit în afacerile noastre familiale și au batjocorit altarele sfinte ale sentimentelor românești. Ambasadorul Marii Britanii la București, își formase impresia că singura politică articulată de Goga este aceea a unui antisemitism violent, dar exprima încrederea că regele Carol al II-lea nu va arăta o prea mare simpatie față de o politică violent antisemită, că va încerca să modereze inițiativele persecutorii ale lui Goga. Totuși, în cercurile diplomației engleze exista înțelegerea că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ca să ajunga, de o parte, să paralizeze unele activități economice, iar pe de altă parte, să provoace o tulburare a ordinii publice și a stărilor așezate de astăzi, îndemnând lumea la excesele unei porniri antisemite în momentele când am făcut antisemitismul serios al reformelor, nu antisemitismul gesturilor și faptelor fizice, sau să face din aceste măsuri acte care să se întoarcă împotriva scopurilor serioase pe care le urmărim și opinia publică să nu înțeleagă eficiența măsurilor noastre. Referindu-se la dificultățile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să paralizeze unele activități economice, iar pe de altă parte, să provoace o tulburare a ordinii publice și a stărilor așezate de astăzi, îndemnând lumea la excesele unei porniri antisemite în momentele când am făcut antisemitismul serios al reformelor, nu antisemitismul gesturilor și faptelor fizice, sau să face din aceste măsuri acte care să se întoarcă împotriva scopurilor serioase pe care le urmărim și opinia publică să nu înțeleagă eficiența măsurilor noastre. Referindu-se la dificultățile și efectele pe care internarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Amintiri din țara pierdută, Alba Iulia, Paris, Editura Fronde, 1994. II. Lucrări generale Brestoiu, Horia, Impact la paralela 45. Incursiune în culisele bătăliei pentru petrolul românesc, Iași, Editura Junimea, 1986. Butnaru, I.C., Holocaustul uitat. Considerațiuni istorice, politice și sociale cu privire la antisemitismul românesc, Tel-Aviv, 1985. Buzatu, Gheorghe, Din istoria secretă a celui de al doilea război mondial, vol.I și II, București, Editura Enciclopedică, 1988;1995. Idem, Dosare ale războiului mondial (1939-1945), Iași, Editura Junimea, 1978. Idem, O istorie a petrolului românesc
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
industrial în România interbelică, Editura Hasefer, București, 2002. 331 Sebastian, Mihail, Cum am devenit huligan, București, Editura Humanitas, 1990. Theodoru, Radu, A fost sau nu Holocaust?, Editura Lucman, București,2003. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și „problema evreiască”. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor 30, București, Editura Humanitas, 1995. 332 ANEXE Anexa 1. Declarația secretarului Comunității evreilor din Dorohoi, Ștrul Șulimovici, referitoare la evenimentele din 1 iulie 1940. (DJANB, Fond Comunitatea evreilor din Dorohoi, ds.27/1945, f.31.) Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Despre curentul antievreiesc Desigur, că pe ștabii de la București Îi interesa foarte mult atitudinea băștinașilor față de alogenii evrei stabiliți În orașul Huși și județul Fălciu, cel mai probabil pentru a-și stabili strategiile viitoare vizavi de această problemă. Capitolului eventualului antisemitism manifestat de locuitorii români Îi fusese rezervat un spațiu destul de mare arătând că „Din cât se poate observa, nu este În creștere, Însă și aici este o situație specială”. Iată ce exemplu dăduse: „Vine un țăran sau o țărancă la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În orig.)”. Nu lipsesc din text și alte mizerii menite a manipula mințile celor slabi de Înger care nu aveau nici În clin și nici În mânecă cu evenimentele reale ale acelor zile din 1940, acuzându-l pe rege de „...antisemitism vădit” și de „...instigator la pogrom”. Aceasta a fost istoria falsificată grosolan de către cei În care unii oameni naivi mai au mare Încredere chiar și În zilele noastre. Organizarea reală a CDE s-a realizat abia după acapararea totală a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organizarea cercurilor de studii etc. Resortul cultural trebuia să organizeze „...o echipă artistică”. Printre cei ce urmau a conferenția În fața unui public minuscul fuseseră: „Tov. Sadi Herșcovici (URSS, țara unde nu există vrajbă Între popoare); tov. Vaigrah Maria (Ce este antisemitismul); dr. Iosef Max (Armata roșie); Hogaș Mihai (Patriotism și Internaționalism Proletar)”. Viitorul vorbitor de la tribună Herșcovici nu știa sau nu voia să știe că sub securea călăului Stalin nimeni nu putea mișca În front nici măcar preț de o clipă așa că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
motivat vizionarea acestei pelicule de un mare număr de spectatori scriind că „...afacerea a interesat Întreaga evreime” și avea și de ce deoarece Leon Blum (1872-1950) a fost unul dintre puținii evrei ajunși În vârful politicii europene În perioada interbelică, atunci când antisemitismul era, În multe țări, politică de stat. Raportul se termina cu două lozinci sacrosante pentru mulți ani, de atunci Încolo: „Trăiască Republica Populară Română” și „Înainte pentru depășirea Planului de Stat”. b.j. Ne-am Împrumutat, vai de capu’ nostru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
valoroși filologi din generația sa, ca un dascăl și cercetător de înaltă și autentică vocație, care a contribuit, decisiv, la progresul istoriei și criticii literare românești. În 2001, prof. dr. Ioan Constantinescu a fost premiat pentru contribuția la lupta împotriva antisemitismului și afirmarea valorilor democrației, de către Uniunea Mondială a Evreilor de Origine Română. Prof. univ. dr. Ioan Constantinescu a fost un dascăl deschis, atașat de studenți, devotat profesiunii, cu o bogată activitate didactică și un pasionat cercetător. A fost profesorul multor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
activ care contribuie la profilul gândirii și sensibilității romantice. Iată-l reluat într-o mizascenă ironică care trasează, de fapt, scepticismul scriitorului în ce privește progresul. Se cuvinte ca acest episod să fie recitit în contextul tiradelor despre progres ale personajelor sale. Antisemitismul este un fenomen încă latent, difuz în Europa la data când scriitorul își concepe povestirea. Caragiale nu intenționează să ilustreze în mod special un astfel de caz, dar alegerea nu rămâne străină de calitatea exemplară a personajului vizitat de angoase
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
minte ca să venim, mă-nțe- legi, și să ne revoltăm... da ! să ne revoltăm !”. Discursul mustește de violență, însă Lefter îl împrumută cu tropi cu tot discursului politic reprodus până la saturație în gazete. Revoluția îndreptată împotriva exploatării, revoluție condi mentată cu antisemitism constituie expresia acestui radi calism de școală nouă. O altă sintagmă fixează por- tretul-robot al omului-masă, „omul care a scuturat în fine jugul nesuferitei robii”, ale cărui aspirații se văd realizate doar prin intermediul revoluției. De ce naratorul inițiază un joc al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu-i apreciaz). Din când În când am b)nuiala c) omenirea ar fi bucuroas) s) văd) c) dispare și ultimul creștin și c) doar Îndârjirea evreilor Împiedic) acest lucru. Spun această amintindu-mi c) Jacques Maritain a caracterizat cândva antisemitismul european din secolul XX ca fiind o Încercare de a sc)pa de povară moral) a creștinismului. Și ce anume i-a f)cut pe evrei s) se stabileasc), dup) cel mai mare dezastru din istoria lor, Într-o regiune
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și simplu nu te las)”. Pe acest petic de p)mânt - o minuscul) fracțiune din teritoriile din Împrejurimi -, un popor h)ituit a venit s) se odihneasc), dar odihnă nu este posibil). Evreii se Întreab) adesea de ce a trebuit că antisemitismul s) se r)spândeasc), În chip misterios, atât de mult. Chiar și chinezii, care știu atât de puține despre evrei, sunt dușmanii Israelului. Da, evreii au numeroase defecte, Ins) nu au renunțat la vechile virtuți. (Exist) altele noi? Dac) da
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nu pot fi alții decât evreii americani. Aici Alsop seam)n) puțin cu generalul George Brown de la Statul-Major Interarme și cu Ernest Bevin din perioada celor mai dure atacuri Împotriva sionismului. (Ben-Gurion a avut totdeauna grij) s) fac) distincție Între antisemitism și antisionism; el nu a crezut c) Bevin era antisemit.) Faptul c) Israelul depinde de Statele Unite este destul de limpede. Oare ce Îl poate tentă pe un publicist american s) fac) ceea ce oricine vede atât de limpede? De la fereastra Îngust) a
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Israel, conținu) s) apeleze la categorii marxist-leniniste: capital financiar, colonialism și imperialism. Este suficient că naționaliștii arabi s) strige lozinci anticapitaliste și antiimperialiste pentru a obține sprijin În Occident. În plus, exist) În Franța și Germania o important) tradiție a antisemitismului celor de stânga. Istoria antisemitismului socialist este - vai! - veche și urât), Ins) m) Îndoiesc c) a supraviețuit prea mult din acest antisemitism de stânga printre intelectualii europeni. Ei nu sunt antisemiți pe fâț). Pentru ei, este suficient c) Israelul, beneficiind
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]