4,171 matches
-
fie el și foarte tîrziu (pe la jumătatea secolului al III-lea?), a existat cu siguranță. CÎt despre gnoza pre-creștină, la capătul unei analize laborioase a tuturor dovezilor existente, Edwin M. Yamauchi conclude: „Un gnosticism cu o teologie, o cosmogonie, o antropologie și o soteriologie bine articulate nu poate fi clar identificat Înaintea erei creștine”6. Cu alte cuvinte, chiar dacă a existat probabil - după cum vom vedea - un „proto-gnosticism” samaritean sau iudaic, un gnosticism În toată puterea cuvîntului n-a apărut Înainte de sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
multă vreme Încercînd să demonstreze că toate credințele În metensomatoză provin din India și că pitagoricienii greci le-au preluat, În mod destul de bizar, prin Iran (unde acestea n-au lăsat nici o urmă)30. Dacă ar fi consultat cercetările de antropologie disponibile Încă dintr-o perioadă anterioară lucrărilor sale, Cumont ar fi descoperit că indienii și pitagoricienii nu sînt singurii care au crezut În reîncarnare. Această idee o mai aveau și alții, destul de numeroși: În Africa, populațiile swa din Kenya, wanika
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
omul se tîra asemenea viermilor, fără a izbuti să se ridice În picioare. Tatăl i-a trimis o scînteie de viață ca să-l Însuflețească. După moarte „scînteia se va salva, În rest omul va pieri”55. Aceasta este, in nuce, antropologia gnostică. Irineu lasă impresia că doctrina gnostică ar fi rezultatul unei evoluții de la simplitatea primitivă a scenariului lui Simon, cu lipsa lui de precizie În privința identității Îngerilor cerești, spre un sistem embrionic În care Dumnezeul Vechiului Testament este una din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
iar această Înțelegere greșită m-a urmărit ca un deochi de-a lungul mai multor Întîlniri internaționale. Ce Încercam eu să arăt era - pe lîngă o considerabilă amplificare a repertoriului de variante ale mitului Sophiei, conform unei proceduri curente În antropologie - că Tricksterița Întrupează un număr exagerat de trăsături negative atribuite uneori genului feminin. În toate cazurile, s-ar părea că ceva nu e În regulă cu pornirile ei erotice - nu că ea ar fi În mod necesar insațiabilă, cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Feminine, ed. cit., pp. 96-112. 58. Deirdre J. Good, Reconstructing the Tradition of Sophia in Gnostic Literature, Scholars Press, Atlanta, GA, 1987. 59. P. XIII.45. 60. VII.21. Caracterul falic al demiurgului sethian a fost documentat de Giovanni Casadio, „Antropologia gnostica e antropologia orfica nella notizia di Ipolito sui sethiani”, În F. Vattioni, Sangue e antropologia nella teologia, Roma, 1969, pp. 1295-1350; vezi și cartea mea Out of this World: A History of Otherworldly Journeys and Out-of-Body Experiences, from Gilgamesh
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pp. 96-112. 58. Deirdre J. Good, Reconstructing the Tradition of Sophia in Gnostic Literature, Scholars Press, Atlanta, GA, 1987. 59. P. XIII.45. 60. VII.21. Caracterul falic al demiurgului sethian a fost documentat de Giovanni Casadio, „Antropologia gnostica e antropologia orfica nella notizia di Ipolito sui sethiani”, În F. Vattioni, Sangue e antropologia nella teologia, Roma, 1969, pp. 1295-1350; vezi și cartea mea Out of this World: A History of Otherworldly Journeys and Out-of-Body Experiences, from Gilgamesh to Albert Einstein
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Literature, Scholars Press, Atlanta, GA, 1987. 59. P. XIII.45. 60. VII.21. Caracterul falic al demiurgului sethian a fost documentat de Giovanni Casadio, „Antropologia gnostica e antropologia orfica nella notizia di Ipolito sui sethiani”, În F. Vattioni, Sangue e antropologia nella teologia, Roma, 1969, pp. 1295-1350; vezi și cartea mea Out of this World: A History of Otherworldly Journeys and Out-of-Body Experiences, from Gilgamesh to Albert Einstein, Shambhala, Boston, 1991, cap. 8. 61. VII.35. 62. I.60. 63. BG
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Nashville and New York, 1973, În care Elaine H. Pagels a urmărit, În primul rînd, să respingă teza lui Hans Jonas că Origen ar fi fost influențat de gnosticism. 66. Vezi. U. Bianchi și H. Crouzel (ed.), Arché e Telos: L’Antropologia di Origene e di Gregorio di Nissa, Vita e pensiero, Milano, 1981, pp. 47-48. 67. I.75.35. 68. Vezi art. meu „Feminine...”, loc. cit., pp. 82-83. 69. I.76.3-4. 70. I.77.6; sublinierea mea. 71. EvPh II
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cel mai elaborat al acestei polemici Îl reprezintă tratatul Pistis Sophia, datînd dintr-o perioadă tîrzie și ale cărui raporturi cu maniheismul așteaptă Încă să fie studiate. În Pistis Sophia, teoria spiritului contrafăcut apare limpede drept legătura principală dintre cosmologie, antropologie și soteriologie. Antimimon pneuma Își face mai Întîi apariția În capitolele 111-115 din Cartea a II-a a scrierii Pistis Sophia. Spiritul contrafăcut provine aici din viciile Arhonților cosmici și Împinge sufletul către satisfacerea acelorași impulsuri vicioase, care sînt pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fi destul de consecventă, virtuțile acestuia Însă sînt calificate În moduri diverse. În orice caz, Demiurgul nu este niciodată rău. El este un intermediar care ocupă, de cele mai multe ori, o poziție ontologică similară cu cea a Sufletului și a „psihicului” din antropologia valentiniană, În vreme ce principiul răului este Vrăjmașul, Diavolul, reprezentantul Materiei și al oamenilor „hylici” sau „htonici”. Ignorant, chiar „prost și nebun”, acest Dumnezeu al Legii se arată de obicei dornic să primească mesajul pe care Îl aduce MÎntuitorul, căindu-se sincer
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de vedere gnostic, care susține că omenirea este superioară lumii și creatorilor ei, datorită consubstanțialității cu un Dumnezeu mai Înalt, omul lui Marcion este creatura cea mai de jos și cea mai nefericită pe care mintea poate s-o conceapă. Antropologia lui Marcion este Într-adevăr una profund pesimistă. Oamenilor nu li se cuvine defel revelația Dumnezeului bun, aceasta nu e nici rezultatul unei relații și nici al vreunui merit al lor. Dumnezeul cel bun este total străin de lume și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
asupra Lumii de Lumină, văzută ca typos față de care Întunericul este antitypos, matriță. Dacă În sistemul maniheist Lumina și Întunericul apar ca părtașe la veșnicie, În concepția lui Mani, și o putem afirma cu toată certitudinea, Întunericul este primordial. 6. Antropologie și etică Ar fi cu neputință să examinăm aici mai mult de cîteva dintre subtilitățile antropologiei maniheiste și consecințele lor de ordin etic. Maniheismul prezintă lista completă de „trăsături distinctive” asociate dualismului: anticosmism, antisomatism, encratism, vegetarianism și docetism. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
maniheist Lumina și Întunericul apar ca părtașe la veșnicie, În concepția lui Mani, și o putem afirma cu toată certitudinea, Întunericul este primordial. 6. Antropologie și etică Ar fi cu neputință să examinăm aici mai mult de cîteva dintre subtilitățile antropologiei maniheiste și consecințele lor de ordin etic. Maniheismul prezintă lista completă de „trăsături distinctive” asociate dualismului: anticosmism, antisomatism, encratism, vegetarianism și docetism. Din acest motiv, specialiștii l-au ales drept reprezentant al tipului ideal al oricărui dualism sau pesimism. Inutil
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
54. 65. Alfaric, Écritures II, pp. 45 sq. 66. De fide 14-16. 67. Această relatare a creației e confirmată de un fragment În limba pahlavi, M7981, care urmărește În continuare destinul monstrului. Între 1902 și 1914, cercetătorii de la Muzeul de Antropologie din Berlin au dezgropat În oaza Turfan din estul Turkestanului numeroase texte redactate În turca uigură, sogdiană, pahlavi și chiar În persana nouă. Cel mai important text uigur a fost editat și tradus de Jes P. Asmussen, Xuîstvânîft: Studies in
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
l’histoire de l’Origénisme chez les Grecs et les Syriens, Seuil, Paris, 1962. 27. Epiph., Pan. 64.4.5-6; vezi Guillaumont, „Kephalaia Gnostika”, p. 85. 28. Guillaumont, op.cit., pp. 85-86. 29. De principiis II.8.3; vezi Henri Crouzel, Antropologia, p. 43. 30. Ambrosius, Ep. 49:4; vezi P.F. Beatrice, „Le Tuniche di pelle: Antiche letture di Gen. 3, 21” În U. Bianchi (ed.), La Tradizione dell’Enkrateia: Motivazioni ontologiche e protologiche, Ateneo, Roma, 1985, pp. 433-484. 31. Guillaumont, „Kephalaia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Într-o anumită măsură gnostic este unul care nu figurează pe listele nici uneia dintre personalitățile menționate mai Înainte ale „gnosticismului modern”: Immanuel Kant, cel care În mica sa carte Die Religion innerhalb der Grenzen der blossen Vernuft (1793) Își apropriază antropologia gnostică. Omul este rău prin natura sa, Însă conține În fundul sufletului (Seelengrund) o scînteie divină de bunătate. Această scînteie Îi va Îngădui să devină un „Om Nou”, printr-o „revoluție morală”. Cazul existențialismului a fost discutat În altă parte 45
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. —, Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il male, la salvezza, Ateneo & Bizzarri, Rome, 1976. —, Selected Essays on Gnosticism, Dualism and Mysteriosophy, Brill, Leiden, 1978. U. Bianchi și H. Crouzel (ed.) Arché e Telos: L’Antropologia di Origene e di Gregorio di Nissa, Vita e Pensiero, Milan, 1981. Bibliothèque Copte de Nag Hammadi: Series published by the Univ. of Laval Press, Toronto, and Peeters, Louvain, Belgium. Charles Bigg, The Christian Platonists of Alexandria, Clarendon Press, Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În colaborare cu Matei Călinescu); Caietele lui Ozias (roman), Polirom, Iași, 2004; Paramnezii (roman), Editura Trei, București,2005. Smaranda Vultur este conferențiar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, unde predă literatură comparată și antropologia memoriei. Conduce din 1997 Grupul de Istorie Orală și Antropologie Culturală de la Fundația „A Treia Europă” din Timișoara. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998. A publicat: Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, Cartea Românească, București
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Iași, 2004; Paramnezii (roman), Editura Trei, București,2005. Smaranda Vultur este conferențiar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, unde predă literatură comparată și antropologia memoriei. Conduce din 1997 Grupul de Istorie Orală și Antropologie Culturală de la Fundația „A Treia Europă” din Timișoara. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998. A publicat: Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, Cartea Românească, București, 1992 (Premiul Uniunii Scriitorilor În 1992 pentru debut În eseu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sociale și discursive care formează bagajul său cultural, înseamnă a te adapta nevoilor și așteptărilor celuilalt. Domeniul comunicării interculturale: între teorie și practică. Domeniul comunicării interculturale se constituie la intersecția unor observații, date, analize, teorii provenite din domenii relativ diverse - antropologie, studii culturale, psihologie, sociologie, comunicare. Ceea ce dă unitate acestor perspective eclectice este scopul cercetărilor: de a oferi un cadru general menit să faciliteze comunicarea dintre oameni care s-au născut și trăiesc în diverse părți ale lumii, prin cunoașterea, înțelegerea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a fost redactată într-un stil accesibil unei largi categorii de cititori. Ea acceptă lecturi multiple, în funcție de scopul cititorului. Se adresează așadar studenților și profesorilor de la diverse facultăți umaniste (Comunicare și relații publice, Sociologie, Psihologie, Științe politice, Jurnalism, Relații internaționale, Antropologie, Litere, Limbi străine etc.) ca suport de studiu; cercetătorilor în domeniile implicate în comunicarea interculturală, care vor găsi sinteze și trimiteri utile în diverse probleme de interes actual; cercetătorilor interesați de specificul cultural al limbii române sau persoanelor care ar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
studiilor culturale este de a analiza fenomenele culturale de consum (moda, literatura, muzica) și interrelaționarea lor, de a contribui la înțelegerea contextului social, politic, economic, religios, cultural care le-a produs. Este un domeniu de studiu interdisciplinar, plasat la intersecția antropologiei cu sociologia, psihologia, semiotica și științele comunicării. Fundamentele acestei discipline academice au fost puse de Richard Hoggart, care a înființat la Birmingham, în 1964, HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Centre for Contemporary Cultural Studies" \o "Centre for Contemporary Cultural Studies" Centre for Contemporary
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lume: fast-food-urile, plățile electronice, folosirea computerului personal, cumpărăturile din supermarketuri, plecatul în week-end pentru relaxare sunt câteva dintre manifestările procesului de globalizare. 10. Relativismul culturilor. La baza studiilor culturale se află principiul relativismului cultural, formulat de Franz Boas (1858-1942), părintele antropologiei americane. Conform acestui principiu, toate formele de manifestare a unei culturi trebuie interpretate în contextul culturii care le-a produs. Principiul stipulează pluralismul cultural (există culturi diverse, caracterizate prin fenomene cu semnificații proprii, specifice, diferite de la o cultură la alta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în funcție de combinațiile în care intră cu alte simboluri. Ceremonia ceaiului japonez se bazează pe gesturi extrem de subtile învestite cu semnificații importante pentru participanți. 5.3. Modelul lui Geert Hofstede. Parametrii de variație culturală O influență deosebită asupra studiilor actuale de antropologie culturală, comunicare interculturală, comunicare organizațională o are teoria variației culturale propusă de Geert Hofstede în 1984, dezvoltată în 1997 și 2001. Modelul dimensiunilor de variație culturală, elaborat de Geert Hofstede, include elemente propuse în modelele precursorilor săi în domeniul investigării
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
femeilor și a minorităților sexuale ca manifestare a exprimării libere a eului, toleranță, încredere interpersonală). Următoarea hartă prezintă repartizarea celor două variabile în lume: SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 17. (Sursa: www. http://www.worldvaluessurvey.org/) 6. Emoția și cultura Cercetările de antropologie a emoției au demonstrat că emoțiile sunt modelate de cultură atât ca input (ce evenimente particulare declanșează anumite emoții la indivizii dintr-o anumită cultură; de exemplu, ce este perceput ca insultă sau ca pierdere), cât și ca output (dacă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]