2,485 matches
-
drog cu "dependență/viciu". Cele două variante asociate cu cuvântul drog de populația elevilor de liceu cumulează 48,0 puncte procentuale din totalul menționărilor. În același timp identificăm că 148 de elevi (21%), oferă cuvântului conotații pozitive - plăcere (17-2,3%), anturaj - distracție (23-3,2%), noutate, curiozitate (30-4,1%), euforie, extaz (68-9,4%). 6,9% dintre liceenii participanți la studiu nu au oferit un cuvânt care să fie asociat cu cuvântul drog. Informațiile cu privire la droguri, indiferent de categoria de interes, sunt obținute
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au bani suficienți să aibă acces în astfel de locuri, ceilalți în locuri ascunse, la întuneric pentru că sunt activități de întuneric, mă refer la activități periferice. Probabil prin parcuri, undeva în spatele unor blocuri, fiecare își găsește locul, bănuiesc că în funcție de anturaj (profesor, fizică, 55 ani). Majoritatea profesorilor (15) spun că au auzit că se consumă, dar la alte clase, nu la clasele lor. "Eu, personal, la clasele la care predau, nu cunosc asemenea situații, dar sunt în școală elevi care fumează
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
liceul nostru și sper să nu se întâmple nici de acum încolo. În liceu nu au fost astfel de situații, în afara școlii fiecare este ... responsabil pentru el, iar noi ca profesori nu avem de unde să știm ce se întâmplă în anturajele lor (profesor, educație fizică, 38 de ani). Referindu-ne la tipurile de substanțe consumate profesorii identifică tutun și alcool (54 de răspunsuri), dar și droguri sau substanțe etnobotanice (12 răspunsuri). Putem vorbi de o externalizare a problemei din spațiul școlar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
iar 25,0% au menționat "alte locuri". 5.1.6. Factori determinanți ai consumului de droguri Analizând cauzele ce i-ar determina pe elevi să consume substanțe, profesorii (60) sunt de părere că aceștia, sunt în mare măsură influențați de anturaj (52) și de mediul familial (52), fie prin lipsa de control a părinților (15), fie prin istoricul de consum familial. "Educația de acasă, părinții plecați prin străinătate, chiar unii părinți vin la școală sub influența alcoolului și atunci știi de unde
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
plecați prin străinătate, chiar unii părinți vin la școală sub influența alcoolului și atunci știi de unde vine problema (profesor, sociologie 40 de ani). Mediul familial, părinții care nu sunt conștienți de nevoile copiilor lor (profesor, muzică 26 de ani). Curiozitatea, anturajul, îi determină prin faptul că se cred cool. În rândul celor "puternici"și cred că băutura, în concepția lor, ca fiind un semn al bărbăției sau poate fi de vină surplusul de bani de la părinți sau pot avea modele în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
puternici"și cred că băutura, în concepția lor, ca fiind un semn al bărbăției sau poate fi de vină surplusul de bani de la părinți sau pot avea modele în familie care consumă alcool. Poate o altă cauză ar fi curiozitatea, anturajul, plictiseală sau stima de sine scăzută, deprimarea. Pentru elevii din mediul rural, obișnuința, că de mici părinții le dădeau să "guste" vinul, țuică sub pretextul "să nu le fie poftă", iar gustatul, în acest caz, poate deveni o obișnuință (profesor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
părinți foarte ocupați (profesor, istorie, 33 de ani)". Figura 34: Factori determinanți ai consumului de droguri, din perspectiva profesorilor Întrebați în legătură cu factorii determinanți ai consumului, dintre cei 62 de elevi intervievați, 53 au pus pe primul loc curiozitatea, urmată de anturaj (28 de răspunsuri). Principalii factori care duc la consumul de substanțe menționați de studenți sunt: curiozitatea-31,12%, dorința de trăi experiențe noi (25%), prietenii (21,06%), conflicte în familie - 11%. (Cojocaru și colab., 2009) Figura 35: Factori determinanți ai consumului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de substanțe menționați de studenți sunt: curiozitatea-31,12%, dorința de trăi experiențe noi (25%), prietenii (21,06%), conflicte în familie - 11%. (Cojocaru și colab., 2009) Figura 35: Factori determinanți ai consumului de droguri din perspectiva elevilor Spre deosebire de profesorii care identifică anturajul, în proporție de 84%, ca factor determinant de consum, doar 45% dintre elevi, consideră acest lucru. Principalul factor al consumului - curiozitatea (85,4% dintre elevi) - este identificat de 38% dintre profesori. "Fumez ceva și, de obicei la teze, nu mă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o treabă (elev, 17 ani, grup școlar). Curiozitatea. I-am văzut ce făceau, cum râdeau din toate și am vrut și eu (elev, 18 ani, liceu vocațional). Băieții fumează "ciocolată" și învață mult mai repede (elev, 17 ani, liceu vocațional). Anturajul. Când am venit la liceu în clasa a IX-a erau mulți care fumau (elev, 18 ani, Liceu teoretic). Curiozitate, prietenii, plictiseală, plăcere, e super. Nu te mai poți opri din râs și îți vine să mănânci într-una. De la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pot! (elev, 18 ani, liceu teoretic)". Figura 36: Determinanți ai consumului de droguri din perspectiva elevilor (ancheta bazată pe chestionar) Putem observa, ca și în cazul interviurilor, că elevii chestionați prezintă în aceeași ordine principalii factori determinanți ai consumului: curiozitate, anturaj și probleme/ conflicte familiale. Principalul motiv care îi determină pe tineri să consume droguri a fost curiozitatea menționat de 32,6% dintre elevi. Dorința de noutate și anturajul/ distracția au fost menționate de 28,1% dintre elevi. Pe poziția a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
elevii chestionați prezintă în aceeași ordine principalii factori determinanți ai consumului: curiozitate, anturaj și probleme/ conflicte familiale. Principalul motiv care îi determină pe tineri să consume droguri a fost curiozitatea menționat de 32,6% dintre elevi. Dorința de noutate și anturajul/ distracția au fost menționate de 28,1% dintre elevi. Pe poziția a treia au fost menționate probleme/conflicte cu familia într-o proporție de 12,4%. 5.1.7. Disponibilitatea față de consum Disponibilitatea față de consum este prezentă la 27,6
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
33 de ani). În același timp, cea mai mare parte a profesorilor spun că implicarea familiei are din nou rolul primordial. În acest sens profesorii propun: un control al resurselor financiare puse la dispoziția elevilor de către părinți, dar și monitorizarea anturajului din care aceștia fac parte. Pentru o mai bună colaborare elev-profesor-părinte, cadrele didactice intervievate sunt de părere că sunt necesare programe de informare a părinților privind particularitățile de vârstă, nevoile, problemele specifice copiilor lor. În acest sens programele de tip
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ar putea determina tinerii să consume droguri, observăm diferențe semnificative între răspunsurile oferite de elevi, studenți și profesorii. Figura 57: Determinanți ai debutului în consum din perspectiva elevilor, studenților și a profesorilor Profesorii identifică un prim factor de risc prietenii, anturajul în proporție de 86,7% comparativ cu 47% dintre studenți care pun, consumul de substanțe, pe seama influenței grupului de prieteni, și 70,8% dintre elevi. Proporția cea mai mare a răspunsurilor, privind factorii care ar putea determina consumul, în rândul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
C., 127, 129 amfetamine, 12, 17, 18, 19, 21, 22, 24, 32, 36, 37, 38, 39, 133, 136, 139, 140, 141, 175, 176, 183, 204 Amza, T., 91 Anderson, P., 15, 43, 49, 50, 51, 66, 82, 83, 85, 87 anturaj, 70, 76, 81, 87, 161, 163, 164, 172, 173, 180, 181, 182, 193, 206 asistență socială, 101, 122, 130, 150, 151, 153, 154, 155, 156, 157, 163, 166, 167 B Babor, T.F., 26 Bailey, W., 108 Banciu, D., 57, 61
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihologii, prezintă o descriere concretă a abilităților și facilitează stabilirea obiectivelor și a metodelor de intervenție interdisciplilnară, un rol important îl are și identificarea punctelor forte sau slabe ale subiectului (tabelul Nr. 1). Socializare - se întoarce dacă este strigat, - cu anturajul obișnuit poate să-și desfășoare activitățile, - uneori, dacă este pregătit înainte, face față cu mai multă ușurință vizitelor - sunt momente în care acceptă jocul în grup sau asociat cu alt copil - nu suporta aglomerația, persoanele sau locurile noi, - nu interacționează
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Gâtul - cu toate că nu vei avea rang înalt, mulți ți se vor supune Sprânceana dreaptă - poftă mare de mâncare; veste bună Sprânceana stângă - după călătorie primejdioasă, te vei întoarce teafăr; sfadă cu cineva Pleoapa dreaptă - semn de veselie, însă atenție la anturaj Pleoapa stângă - după o vorbă necugetată, supărare mare Globul ocular drept - dorința și se va împlini Globul ocular stâng - o persoană apropiată îți va provoca un necaz, dar tu vei ierta Coada ochiului drept - te vei certa cu o persoană
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
definitorie: pesimismul. Salcia. Dorința de libertate este foarte importantă în concepția ta și nu accepți nicodată persoanele care ți-o nesocotesc. Ești foarte senzuală și romantică. Trăsătură definitorie: melancolia. Castanul. Contează foarte mult să nu fii singură ori într-un anturaj ostil. Tendințele tale agresive te țin deoparte de rafinamente și subtilități. Trăsătură definitorie: simțul dreptății. Smochinul. Impresionezi nu atât prin frumusețe, cât prin presonalitatea ta aparte. Ai nevoie de cineva cu care să te simți total dezinhibat. Trăsătură definitorie: sentimentalismul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
traduce în influx nervos diferitele caracteristici ale mesajului (schema 1). plan psihointelectual realizarea limbajului cortex motor căi motrice efectori periferici suflu pulmonar vibrații laringiene cavități supraglotice înțelegerea limbajului senzații auditive cortex auditiv căi auditive ureche autocontrol auditiv cuvânt emis modelul anturajului Influxurile nervoase încărcate cu informații se integrează în sistemul nervos și parcurg căile auditive până la cortex. Conștientizarea sunetului se produce. Această senzație evocă o imagine prestabilită a limbii și chiar dacă unele cuvinte nu sunt bine percepute ele sunt totuși înțelese
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
comanda și coordonarea a numeroși mușchi, dar, care nu-l ascultă. Aici intervin senzațiile corporale și kinestezice asociate cu mișcările efectuate și controlul auditiv care permite realizările din ce în ce mai apropiate de modelele furnizate de limbajul adultului. Deși primește modele corecte în anturajul său vorbitor, copilul cu despicătură velară congenitală nu le poate realiza întocmai, stocajul sub formă de memorie verbală înregistrând mișcările emise de un suport material deficitar, comparativ cu normativul cerut de achizițiile lingvistice. Percepția senzorială a sunetelor precum și reacțiile motrice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
precum și celor care cer o poziție mai precisă (o, u, e). Acest ansamblu de factori în care intră imitația, mai ales în cazul labialelor, va permite constituirea unui repertoriu de sunete, care vor fi fonemele limbii materne. Sunetele neauzite în anturajul copilului vor dispare din repertoriul său, în timp ce linia melodică a vocalelor se va apropia și amplifica, secvențele devenind mai lungi, cu variații de ritm și intensitate. Holofrazele reproduc deja tipurile funcționale ale frazelor adultului: afirmația, întrebarea, imperativul (170; p.1-13
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul că primul obstacol în emisia verbală se înregistrează în elementele consonantice explosive. Studiile observațiilor psihologice arată aproape în unanimitate că primele consoane care apar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prezența unor tulburări fono-articulatorii importante (grafic 10). Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile determinate de tulburările de pronunție, care generează dificultăți în fixarea și evocarea cuvintelor din idiomul vorbit de anturajul copilului rhinolalic. E. Pichon, demonstrează amplu că „Simbolul formează corpul material al memoriei, suportul necesar gândirii” (148; p.9). De asemenea, G. A. Miller afirmă că „limbajul execută numai un act de cărăușie a ideilor” (112; p.32). Pentru noi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
impuse de insuficiența velară cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Copilul rhinolalic - nu realizează dorința de a vorbi, lovindu-se de diferite obstacole și limbajul pierde astfel din intensitatea sa. El trebuie conștientizat de dificultățile respective, comportarea anturajului putând să aibă indirect o incidență asupra planului afectiv și să-l inhibe, sau dimpotrivă, să stimuleze dorința de relații sociale, apetitul de a vorbi, considerate de E. Pichon și S. Borel-Maisonny prima condiție de funcționalitate a limbajului și de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
studiul tulburărilor instrumentale ne dă posibilitatea de a stabili elementele generale și specifice unei categorii de subiecți, constrânși să adapteze funcția fonetică la defectul velar, prin acte compensatorii, în scopul combinării de semne, cât mai apropiat de idiomul folosit de anturaj. Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie de evoluție” precum și ritmul propriu de maturizare a sistemului fonologic, imprimă fonetismului specific copilului cu defect
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în care se supraadaugă elemente de encefalopatie. - Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile determinate de tulburările de pronunție, care generează dificultăți în fixarea și evocarea cuvintelor din idiomul folosit de anturajul copilului rhinolalic. El este frustrat parțial de mijloace și momentan de suportul necesar gândirii sale, cu repercusiuni asupra dezvoltării lingvistice. Probele de performanță, rezolvate mult mai bine decât cele verbale, demonstrează încă o dată decalajul care există între gradul de înțelegere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]