3,340 matches
-
și teritoriul emoțiilor cu curaj și îndrăzneală. Nu le acceptați timiditatea și nesiguranța cu resemnare sau cu nepăsare. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să ne acceptăm limitele. Părinții buni își pregătesc copiii pentru aplauze, părinții inteligenți își pregătesc copiii pentru eșecuri Părinții buni educă inteligența copiilor lor, părinții inteligenți le educă sensibilitatea. Stimulați-i pe copii să aibă obiective, să caute succesul în studiu, în muncă, în relațiile sociale, dar nu vă opriți aici
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
din nefericire, a fost cazul „marilor deconspirări” din presa românească -, ci din interpretarea rațională, fără prejudecăți și fără resentimente a faptelor, atât cât pot fi ele cunoscute. E drept că în felul acesta discursurile noastre ar fi mai terne și aplauzele mai discrete, dar în același timp am judeca mai puțin și am înțelege mai mult. Cenzura noastră cea de toate zileletc "Cenzura noastră cea de toate zilele" Liviu Antoneseitc "Liviu Antonesei" 1. La ce bun presa studențească? Acum este simplu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
auditivă și auditiv‑verbală 1.1. Probe nonverbale - se cere copilului să recunoască cu ochii închiși diverse zgomote produse de obiecte sau ființe: - căderea unei monede; - sunetul sticlei; - sunetul unei legături de chei; - tic‑tac‑ul ceasului; - mototolirea unei hârtii; - aplauze; - sunete emise de diferite animale; - voci ale unor persoane; - strănutul; - plânsul unui copil; - sunetul unui instrument muzical. 1.2. Probe verbale a) Evaluatorul, având fixat în dreptul feței un ecran (cartonaș), pronunță sunete, silabe, cuvinte, propoziții, pe care copilul, așezat la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de anxietate. Nu știu. Terapeutul - Tristețe. In legătură cu trecutul. Pacienta - Hum. Terapeutul - Ați spune că anxietatea are nivelul? Pacienta - Unu. Terapeutul - Atunci imaginați-vă scena pe care ați inventat-o ultima dată. O motocicletă trece pe lângă dumneavoastră, traversați în aplauzele trecătorilor... La ce nivel se situează starea de rău provocată de această situație? Pacienta - Această situație nu-mi provoacă o stare de rău ci... euh... din cauză că m-am gândit mult la momentul de după accident, mi-e greu să mă detașez
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
e greu să mă detașez de toate acestea, este... Terapeutul - Da, mai este mult de lucru aici... Pacienta - Hum. N-am ieșit din spital cu totul. Terapeutul - Da. V-ați putea imagina scena. Motocicleta trece aproape de dumneavoastră, și mergeți în aplauzele trecătorilor traversând trecerea de pietoni. Reușiți să vă imaginați? Pacienta - Nu seamănă deloc cu ceea ce s-a întâmplat ultima dată. Terapeutul - Adică? Pacienta - Adică, da, reușesc să traversez. Nu sunt probleme, dar îmi revine mereu imaginea cu mine la spital
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dar sunt gata să colaboreze ca experte și ca sfătuitoare, căci femeia cuminte este un judecător liniștit și chibzuit. Vrem ca administrația să scape de jugul politic, care de ani de zile aduce la cârmuire pe cei mai răi (vii aplauze). Dacă femeia în noua ei viață socială, va avea o părere deosebită de aceea a soțului său, acesta nu va vedea nici un inconvenient în faptul că soția sa votează cu gruparea. Va fi însă liber s-o oprească de la vot
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
face prima educație morală și socială a femeilor române. Vom merge la sate, pentru a vedea ce se petrece în inima săteanului. Nu ne vom duce acolo pentru a turbura sufletul țărăncii, care a păstrat flacăra mântuitoare a tradiției (vii aplauze). Asemenea, nu vom face acolo, politică ponegrind pe unii, lăudând pe alții. Noi femeile trebuie să facem front ca să scăpăm de dușmanul dinafară și dinăuntru. Vom cerceta asistența socială unde în vederea campaniilor electorale se risipesc milioane, care favorizează lenea și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noi. În Franța, d-l Herriot este de 20 de ani primarul orașului Lyon. În străinătate, se simte nevoia ca orașele să aibă ani în șir același primar. La noi această demnitate este un mijloc de căpătuială al politicienilor (vii aplauze). Le incumbă femeilor, să înalțe moralul țării, cer solidaritatea femeilor. Chiar de n-ar exista uniunea ar trebui înființată. Pe zidurile clădirilor unde lucrăm, ar trebui săpat: „Totul pentru țară, nimic pentru noi”. D-lor, toți aci prezenți, și cei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Senatul, în ședința din 15 aprilie, cu 110 bile pentru și 9 contra. Legea a fost promulgată la 21 aprilie. La Senat, raportor al legii a fost d-l Profesor C. Dissescu, d-sa, luând cuvântul, a fost primit cu aplauze și a spus următoarele: Proiectul de lege care vine în discuțiune acordă femeilor măritate drepturile civile. Am fost totdeauna un călduros apărător al drepturilor femeii și sunt fericit să văd astăzi că li se face un început de dreptate. Art.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Unite, lozincile feminine democratice, emblemele Congresului și steagurile, toate la un loc dau Palatului Deputaților un aer festiv, plin de strălucire. Apariția membrilor guvernului în frunte cu d-l Dr. Petru Groza, care-și iau locurile pe banca ministerială stârnește aplauzele entuziaste ale delegatelor. Cu multă însuflețire și căldură au fost salutate și delegatele străine din Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Albania și Olanda, care iau loc pe băncile foste ale opoziției. Mai târziu, abia la sfârșitul Congresului, vor sosi și delegatele sovietice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru partid, asigurând organizația că nici o muncitoare conștientă, nu se poate alătura decât de acei lângă care e toată țara. Se dă apoi cuvântul d-nei Lelia Mihăilescu, președinta sectorului III Albastru, a cărei apariție este primită cu un ropot de aplauze. „Nu știu ce aș putea spune eu mai mult ca celelalte - începe d-sa - fiindcă este un fapt verificat de toată lumea, că niciodată femeia româncă nu și-a dat seama mai mult ca astăzi, de ce mare importanță este venirea ei în viața
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Micaela Manasse. În ziua a 3-a a conferinței a prezidat tov. Florica Mezincescu la ordinea de zi fiind discuții la rapoarte în continuare, raportul la statut, votarea statutului și alegerea Comitetului Central. La deschiderea ședinței se dă citire, în aplauzele sălii, unei telegrame de felicitare, trimisă Conferinței de delegația economică română ce se află la Moscova. Între delegatele înscrise la discuții asupra rapoartelor, vorbesc prietenele Ani Belea care dă îndrumări cu privire la munca de lămurire și Dida Mihalcea, din comisia interimară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
național, nu mai poate exista cale de mijloc. Femeile, ca soții și mame, care doresc liniștea și fericirea căminului lor, nu pot fi decât alături de U.R.S.S. în frontul popoarelor iubitoare de pace și libertate, împotriva imperialismului ațâțător la războaie”. Aplauze prelungite au întărit cuvintele tov. Eugenia Rădăceanu. Concluziile la problemele ridicate de delegate au fost puse de tov. Alexandra Sidorovici. Constatând că o singură categorie de femei a lipsit la conferință, femeile exploatatoare și soții de exploatatori, tov. Alexandra Sidorovici
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
chiar și la sate, unde noi n-am muncit destul. Viitorul Comitet Central pe care-l veți alege va ști că are în toate colțurile țării femei pe care se poate bizui în munca lui!” Ca un angajament au răspuns aplauzele furtunoase ale sălii. Se trece la punctul următor din ordinea de zi, raportul la statut, pe care-l prezintă tov. Micaela Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate din România - organism viu de luptă antifascistă și antiimperialistă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
bucuria. Alegerea noului Comitet Central Se trece apoi la alegerea Comitetului Central. Tovarășa Liuba Chișinevschi rostește propunerile în numele comisiei de candidare: „Prima noastră propusă este tovarășa Ana”. Nu se aude mai mult. Numele tovarășei Ana Pauker a ridicat valuri de aplauze. Au fost alese în unanimitate 81 de membre ale Comitetului Central, în frunte cu: Ana Pauker, Constanța Crăciun, Dr. Florica Bagdasar, Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin, ing. Alexandra Sidorovici, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu, Ofelia Manole, Micaela Manasse, Liuba Chișinevschi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
retragere. — Da, strașnic a mai îmbătrânit, nu-i așa? mi-ai răspuns, cercetându-l pe omul cu titirezul. Era un cunoscut disident expulzat din Moscova și care trăia la München. Jucăria mai execută câteva rotații gâfâite și rămase nemișcată, în aplauzele invitaților. I-am ajuns din urmă pe Șah și pe filatelist. Acel prim contact s-a desfășurat întocmai după cum fusese prevăzut. Doar imaginea titirezului trecea când și când prin fața ochilor mei. Ieșind în parc, am rămas câteva clipe în mijlocul enormelor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sentințe biblice se ridica asupra patimilor mărunte, se închidea în negura de fum a unei înălțimi inaccesibile și întocmai ca Moise, spărgând tablele legii aduse unui popor netrebnic, tunând asupra sălii profeții grozave, fugea întunecat de o justă mânie, în aplauzele ropotitoare ale auditoriului” (G. Călinescu, 1941, pp. 544-545). 6.5. Interviul Îndemnat să explice puținătatea interviurilor acordate de-a lungul vieții, Roland Barthes definea interviul de presă ca fiind „agresiunea omului de către om”. În stilul său lapidar și inteligent, cunoscutul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Când aceste exprimări asupra valorii au ca prim obiectiv acela de a încuraja atleții să depună în continuare efort , sunt cunoscute sub denumirea de harturi. Acestea pot include comentarii verbale ( așa , continuă , e bine !) sau acțiuni non-verbale cum ar fi : aplauze, a bate palma sau oricare gest care este la modă în acel moment. Aceste exprimări pozitive , care indică satisfacția profesorului cu privire la activitate (Faci o treaba buna !) , au în general un efect de încurajare asupra grupului sau indivizilor. Totuși , aceste exprimări
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
mai întâi din genunchi, apoi cu picioarele întinse; corpul este întins, bazinul nu trebuie să coboare, palmele așezate cu degetele orientate puțin către interior. Variante: 1. cu palmele depărtate mai mult sau mai puțin înainte și înapoi împingere dinamică cu „aplauze” (desprindere și bătaie din palme). Exercițiul nr. 16 Împingeri în brațe: din sprijin la banca de gimnastică, împingeri și îndoiri din brațe; ca exercițiu pentru forță în regim de rezistență și într-o primă fază, cu ajutorul picioarelor (bandă elastică); într-
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
din Păuna Mică, comparabilă cu cea din Cefalu de Lawrence Durrel. Alta e modalitatea artistică în Imitație de coșmar (1995), unde nu realul preia atribute ale fabulosului, ci o scenerie onirică revelă uluitor un implicat al realului. Romanul Sertarul cu aplauze (1992) se integrează doar parțial tipului de proză cultivat în precedentele cărți ale autoarei. Există și în el poezie, simboluri, parabolă, irealitate, creația încorporează în cuprinsul său reflecție, însă construcția (nu străină de „iluziile noului roman francez”, chiar dacă scriitoarea crede
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
istorică, în realitate o boicotează, instalați în infraistorie. Dedesubtul structurilor sociale în care sunt formal integrați, ei și-au recreat structuri de tip arhaic. Altfel spus, țăranii au fugit din istorie. Roman-parabolă, structurat de situații cu încărcătură metaforică, Sertarul cu aplauze devine, prin comentarea situațiilor metaforizante și prin frecvența enunțurilor reflexive în general, și un roman-eseu. În subtext, un roman polemic. Nedeclarat și, aproape sigur, neintenționat, meditația pe tema fugii devine o replică la o idee ce traversează ca laitmotiv proza
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
București, 1986; Orașe de silabe, București, 1987; Întâmplări de pe strada mea, București, 1988; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 1989; Arhitectura valurilor, București, 1990; Poeme fără Arpagic, pentru cititorul cel mai mic, București, 1991; 100 de poeme, București, 1991; Sertarul cu aplauze, București, 1992; ed. pref. Rumiana Stanceva, Cluj-Napoca, 2002; Imitație de coșmar, București, 1995; În dimineața de după moarte, București, 1996; Balanța cu un singur talger - Die Waage mit einer einzigen Schab - La Balance à un seul plateau - The Balance Scale with
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
I, 154-155, 159-161, III, 191-193, 422-425, IV, 127-129; Perian, Pagini, 209-214; Manolescu, Litere, 63-67; Milea, Sub semnul, 39-43; Dicț. esențial, 89-92; Iulian Boldea, Ana Blandiana, Brașov, 2000; Grigurcu, Poezie, I, 112-131; [Ana Blandiana], F, 2000, 3 (număr omagial); Alex. Ștefănescu, Aplauze pentru Ana Blandiana, RL, 2000, 47; Gh. Grigurcu, În spatele celebrității, RL, 2001, 12; Alex. Ștefănescu, De la monolog la dialog, RL, 2001, 21; Manolescu, Lista, I, 263-274; Pop, Viață, 141-143; Popa, Ist. lit., II, 560-563; Alex. Ștefănescu, Ana Blandiana, RL, 2002
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
surpriză. Hai, hai, repede copiii s-au plictisit ! Gigel: - Eu am...luat câteva pocnitori rămase de la revelion pentru a speria animalele dacă ne atacă. scoate din rucsac pocnitorile) Sunt bune ! Paul: - Nu ! Nu ! Le păstrăm pentru revelion... Aventură cu pocnitori !... Aplauze copii ! Tu, Alina... Alina ( scoate din rucsac o pungă cu aptibilduri și figurine din ouăle Kinder ) Cu ajutorul lor am marcat drumul, să nu ne rătăcim la întoarcere... Paul: - O mare aventură cu pocnitori și aptibilduri ! Mă întreb, cum de-
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
și vor realiza împreună cu alte ,,personaje’’ scenele care vor urma). Raluca: Eu am venit și cu roboțelul. Cu Ana II. Da, Ana II, pentru că este a doua generație. Roboțelul este o fetiță simpatică. Va sosi la semafor...( apare Ana II ) Aplauze! (sala aplaudă). Ana II ( cu voce metalică specifică ): Salut ! Am vrut să vă fac o surpriză, dar Raluca, ca întotdeauna, vorbește și pentru alții. Voi faceți la fel ? sala : nu ! ) Ofițerul ( către sală): Cum vi se pare roboțelul ? Ana II
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]