26,529 matches
-
a cuplului 20, sens mult mai „tare” decât sensul erotic. Sărutul pe gură, scos în prim-plan și răstălmăcit de toți neognosticizanții tantrici actuali, se înscrie în același context semantic, fiind semnul intimității spirituale între un maestru și un ucenic apropiat. De altminteri, sărutul pe gură se practica în semn de salut intim nu doar de persoane de sex diferit, ci și de persoane de același sex. În evangheliile canonice există mai multe notații de felul: „Isus l-a iubit” pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
certă intimitate între Învățător (numit Rabuni) și Maria Magdalena, chemată pe nume de Isus. Cazul al doilea: de ce Maria Magdalena stă chiar lângă Isus, ținându-și capul pe pieptul Lui? Pentru că, răspunde autoarea, Isus și „ucenica iubită” sunt rude foarte apropiate, Maria Magdalena fiind nepoata ori cumnata Fecioarei Maria (se invocă 19,25-26). Scena va fi invocată drept argument și pentru punctul 3. 2. Anonimatul se explică prin faptul că avem de-a face cu o femeie, prost văzută în anturajul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe care Domnul l-a iubit”. Atât studiul lui De Boer, cât și cel al lui Jusino pleacă de la o schemă ideologică apriorică, formulabilă astfel: Maria Magdalena a devenit foarte curând după răstignire victima unui complot machist. Marginalizarea celei mai apropiate și fidele ucenice a lui Isus s-a răsfrânt asupra unei întregi comunități creștine, care, de teama represaliilor, a trebuit fie să colaboreze cu aripa dominantă, fie să-și camufleze identitatea. Adevăratul mesaj al victimelor s-a păstrat în sectele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
revoltat împreună cu apostolii de risipirea parfumului prețios, ci pentru că pur și simplu diavolul s-a înstăpânit asupra lui. Explicația e tranșantă și definitivă. Luca nu va mai reveni asupra personajului, nici măcar la Cina de Taină, unde remarca lui Isus despre apropiata Sa predare autorităților pică oarecum în gol. Ucenicii încep să se certe nu cu privire la identitatea celui care va juca rolul de paradidous, ci cu privire la ierarhia lor: cine este mai mare dintre ei? Luptă deschisă pentru putere (Lc. 22,21-23). Iuda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pozitiv. De asemenea, atunci când Isus își binecuvântează apostolii, El îl binecuvântează automat și pe Iuda, împărtășindu-i din puterea Lui sfântă. Origen tratează foarte serios „misterul Iuda”, nemulțumindu-se cu un verdict aprioric. Drama în care este implicat acest ucenic apropiat al Domnului nu se joacă la un nivel social sau politic, nu e o dramoletă cu un hoț avar și un stăpân naiv, ci o veritabilă dramă cosmică, avându-i ca protagoniști pe Isus și pe Satana. Origen reia, prelungește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
verdict definitiv asupra Evangheliei lui Iuda trebuie amânat. Cred însă că lectura prezentată mai sus, pe baza cercetărilor grupului de la Universitatea Laval, este cea mai fidelă versiunii de care dispunem la ora actuală. Cine știe ce surprize ne pregătește viitorul, chiar foarte apropiat! Nu trebuie să omitem nici faptul că lectura în cheie pozitivă a lui Iuda realizată de specialiștii de la National Geographic va fi fost influențată și de mărturiile Antichității. Într-adevăr, despre o Evanghelie a lui Iuda amintesc Irineu al Lyonului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
din mijloc. Acest cap impune o dictatură fără seamăn peste tot pământul, apoi dispare. Mai rămân cele două capete mici: cel din dreapta îl înghite pe cel din stânga. Un leu năprasnic iese dintr-o pădure și un glas anunță vulturului moartea apropiată. Într-adevăr, după domniile efemere ale ultimelor două aripi mici, vulturul este înghițit de flăcări, iar pământul, de spaimă. Interpretarea din capitolul al XII-lea nu prea lămurește lucrurile. Îngerul-hermeneut trimite direct la viziunea celor patru fiare din Cartea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
jos a imoralității. Oamenii au decăzut, în sensul că au căzut de la fața lui Dumnezeu, repetând aventura nesăbuită a îngerilor răzvrătiți. Conflictul cu divinitatea se înăsprește. De altfel, oamenii vor ajunge la o confruntare directă cu Dumnezeu în viitorul foarte apropiat 135. Această confruntare eshatologică va pune capăt lumii vechi, instaurând lumea nouă, transfigurată. Între cele două evenimente, distrugerea și cosmogeneza, există un antract dominat de o tăcere copleșitoare: „Apoi, Mesia va muri cu toți oamenii. Lumea se va întoarce la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
armă ofensivă a discipolilor lui Isus. Condamnarea creștinismului ca erezie a însemnat implicit și condamnarea fără apel a „Bibliei de la Alexandria”. Începând cu secolul I d.Hr., nu mai există o singură Biblie în două versiuni mai mult sau mai puțin apropiate (ebraică și greacă), ci două Biblii - iudaică și creștină -, cu două tradiții de interpretare diferite. * După această „paranteză” alexandrină, urcăm în Palestina, centrul de conservare a tradiției iudaice „pure”. Cum se știe, la origine, textele biblice erau scrise în serie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
glasuri, nici zgomote care să le sugereze prezența , ca și cum în casă nu s-ar mai fi aflat nimeni, în afară de ei. Nu văd nici un geamantan pe-aici! constată Ticu, uitându-se prin antreul larg, care nu oferea, într-adevăr, indicii în privința apropiatei plecări din țară a familiei. Nu cumva te-ai răzgândit și nu mai vrei să pleci?... Iorgu, care tocmai trăsese zăvorul la ușă, se întoarse spre frații săi și oftă. De-abia atunci observă Stelian că fratele lor vitreg nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ascet zâmbi îngăduitor, ca în fața cuiva care cunoștea adevărul, dar numai pe jumătate. Te înșeli, domnul meu, clătină el din cap. Acela de care ai pomenit dumneata este Zalman Rabinsohn, un adevărat sfânt printre noi... Eu sunt doar prietenul său apropiat și frate cu el întru credință și năzuințe... Noi credem în Eretz-Israel! întări medicul Gutman, apăsând pe cuvinte, iar ochii îi străluciră în dosul ochelarilor. Și dacă îl arestează iar pe Valentin, noi n-o să mai stăm cu mâinile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o sumedenie de rude, prieteni și cunoștințe pentru a-și lua rămas bun. Unii sperau să ajungă la rândul lor în scurtă vreme în Israel. Seara, la cină, în jurul mesei mari din sufragerie se reuniră rudele și prietenii cei mai apropiați ai celor două familii. Zalman Aron păstorea demn și grav adunarea dintr-un capăt al mesei. În dreapta sa stătea Levi, tăcut și misterios ca întotdeauna, dar cu un vag zâmbet de satisfacție pe chip pentru succesul Comunității în confruntarea subterană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lungă și în ea Nando Rossi îi vorbea pe larg despre sine și despre părinții lor, care erau amândoi bine. În ceea ce-l privea, Nando încă nu se hotărâse să se însoare, dar se gândea s-o facă în viitorul apropiat, fiind deja logodit cu fata care avea să-i devină soție. La "Fiat" fusese avansat și era bine apreciat de șefii săi și de patronat, în ciuda orientării lui politice de stânga. În finalul epistolei sale el le dădea de veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
scaun și întinse mâna tovărășește. Ion Gheorghe Maurer, i se recomandă celălalt simplu, fără nici un fel de emfază. Spune c-a venit aici, Jeane, ca să discute cu noi o problemă foarte serioasă, îl puse Gheorghiu-Dej la curent pe colaboratorul său apropiat, dar încă nu s-a hotărât să ne spună despre ce e vorba. Pe coridor se văzu trecând un funcționar grăbit și Dej stătu câteva clipe în cumpănă. Te superi, tovarășe, vru el să știe, dacă o să discutăm problema dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din brațele lui Virgil, îl puse să stea pe marginea prispei și îi dădu să bea niște ceai dintr-un biberon. Copilul nu bău însă decât câteva înghițituri și rămase cu biberonul în mâini, cu ochii spre crengile unui vișin apropiat, de unde se vedeau zbenguindu-se câteva vrăbii. Nicăieri nu e mai bine decât acasă la tine! proclamă cu satisfacție Virgil mai târziu, după ce se schimbă de hainele transpirate și reveni în curtea casei în maiou și cu picioarele goale. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
marginea prispei, ca să mai stea de vorbă ca de la om la om. Spre deosebire de alții, Virgil nu se arătase nemulțumit că tatăl său lucra la sfat, în schimb îi plăcea, între patru ochi, să critice regimul și să-i prezică sfârșitul apropiat și inevitabil, eveniment în care el unul continua să creadă cu tărie. Și când crezi tu că o să vină americanii?... îl întrebă tatăl la un moment dat pe fiu., nu prea convins de ce auzise. Că îi tot așteptăm și uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și întâmplase. Bănuiala ei era că adevăratele motive erau legate de situația delicată a unor rude aflate în închisoare, de obiceiul lui Sever de-a spune lucrurilor pe nume, fără menajamente, precum și de faptul că tatăl lor avusese în trecutul apropiat probleme cu regimul, care-l privea ca pe un element burghez și ostil... Cu alte cuvinte, fu de părere Norica, soțul ei era victima celor care gândeau cam în următorii termeni: ia să-i dăm afară pe toți cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
casei, la lumina lămpii și a lumânărilor, ca în plin ev mediu, dar ce mai conta. Drept invitați, soții Teodorescu se mulțumiră cu o mână de oameni, printre care, în afară de popă și de doctorul Rigani, se mai aflară, drept rude apropiate, Lazăr și Iustina Popescu, precum și câțiva colegi de la serviciu și, bineînțeles, moș Panciu, bunul lor proprietar, care le fu, de altfel, de mare ajutor și folos în acele împrejurări. Vinul lui Vică Scorțeanu le plăcu la toți, dar cu ouăle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Pasărea, cu Vică Scorțeanu împreună, câteva hectare bune de pământ, pe care avea de gând să facă, în asociere cu ardeleanul, o grădinărie clasa-ntâi. Așa că el unul nici nu-și punea problema colhozului și nici nu se îndoia de apropiata venire a salvatorilor apuseni; că doar nu era lumea nebună să îi aștepte, iar ei să nu mai vină!... Așa ceva nu era cu putință!... Ei, și atunci când avea să vină ceasul mântuirii, el, Grigore Gospodin, îi garanta cuscrului său că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
seceră sau la coasă, pe când Virgil făcea excursii cu bicicleta lui franțuzească de curse sau petrecea cu nababul de Spirică Anastasescu la cârciuma lui Panaitescu din Ciocoveni. Alt soi de viață!... Acum, însă, în lipsa vechilor prieteni, popa îi deveni prieten apropiat, un om de la care putea să se informeze în legătură cu o mulțime de lucruri, popa fiind la curent cu toate și putând să-i comunice prompt orice noutate, folosindu-se de alfabetul surdo-muților, pe care îl învățase cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
am timp să stau să citesc cărți... 10 Ceasul deșteptător nu sunase. Victor sări din așternut și începu să se îmbrace în viteză, apoi se strecură neauzit afară și o apucă cu pași grăbiți spre stația de tramvai cea mai apropiată. Aici, însă, ghinion: o mulțime de oameni așteptau de aproape o oră zadarnic, fiindcă, după cât se părea, pe traseu era o pană de curent și circulația se întrerupsese. Doi pensionari îmbrăcați în haine ponosite, croite după moda din urmă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
claviatură a portabilului. Visează... Visează cu ochii deschiși. Nu reușește însă să formeze numărul cunoscut căci o voce metalică, o inumană voce aspră o întrerupe din reverie : Se poate intra la pacienta Dora Matei, sectorul nr. 3. Maximum două rude apropiate. Formați "03" pe claviatura de la intrare. Victor este deja în picioare, a și format codul indicat și ușa interzisă s-a deschis cu o fâlfâire asemănătoare cu cea a aripilor unei păsări de noapte. În spatele ușii, o mică barieră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cunoscut efortul de a înfrunta vântul de Nord din ce în ce mai șuierător și mai rece. Dora aruncă o privire pe harta detașată din atlas și decide fără prea multe ezitări : va coborî la Cacica, localitate de pe linia ferată care pare cea mai apropiată de Arbore. * * * Coborârea de pe scara mult prea înaltă ar fi imposibilă dacă mâna unui bărbat nu i-ar lua geanta, n-ar susține-o și încuraja cu o voce spulberată de vânt. Sunt singurii pasageri care au coborât în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și cât am păcătuit fără voia mea. Și încă ceva, te rog să mă tutuiești, altminteri curgerea povestirii mele se va poticni mereu în piedica distanței dintre noi, or ceea ce am eu de spus se poate spune doar unui prieten apropiat. Dar spune-mi, este foarte important : ai păstrat în suflet credința moștenită de la părinții tăi ? Simion era credincios. Dora răspunde cu jenă și după o lungă ezitare întrebării directe pe care i-a pus-o Teodora : Nu sunt practicantă ferventă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pe care "buna cuviință" ar trebui să o alunge de la ospățul bunelor amintiri. Ciudățenia este însă că această femeie străină pe care ar trebui să o resping, să o detest, împreună cu fructul iubirii ei vinovate îmi devine din ce în ce mai dragă, din ce în ce mai apropiată pe măsură ce își deapănă firul amintirilor." După trei săptămâni de încartiruire, ordinul a căzut sec, într-o seară : În zorii zilei de mâine trebuie să plecăm. Frontul avansează", mi-a spus el fără nici un alt comentariu. Am trăit cu adevărat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]