6,861 matches
-
XV-lea (Enea Silvio Picolomini, viitorul papă Pius al Il-lea ș.a.) de asemenea erau de părere că românii „sunt de neam italic”. - Cronicarii și savanții români din secolele XVII-XVIII (Gh. Ureche, M. Costin, Const. Cantacuzino, D. Cantemir, reprezentanții Școlii Ardelene - Petru Maior, Samuil Micu, Gh. Șincai) au demonstrat originea comună a românilor din Transilvania, Țara Românească și Moldova din „vechii romani”, care au locuit în Dacia. - Dimitrie Cantemir a menționat și aportul dacilor la formarea poporului român. - Reprezentanții Școlii Ardelene
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Ardelene - Petru Maior, Samuil Micu, Gh. Șincai) au demonstrat originea comună a românilor din Transilvania, Țara Românească și Moldova din „vechii romani”, care au locuit în Dacia. - Dimitrie Cantemir a menționat și aportul dacilor la formarea poporului român. - Reprezentanții Școlii Ardelene considerau, însă fără temei, că dacii au fost exterminați (?!) în timpul războaielor cu romanii. Cercetările ulterioare ale istoricilor au combătut această afirmație. Tot nefondate sunt și teoriile cum că românii s-au format numai pe suportul dacic, fără o contribuție substanțială
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
a fost, bineînțeles, tot timpul așa. Cu medicamentele am stat cel mai prost. Ofițerul politic condiționa tratamentul de acceptarea de a fi turnător. Și, o, doamne, câțiva au căzut... Mi-aduc aminte că, odată, pătrunzând la noi niște streptomicină, un ardelean i-a dat-o lui Valeriu Gafencu, grav bolnav, însă acesta i-a dat-o pastorului Richard Wurmbrand. Cu timpul mulți, slăbiți și grav bolnavi, au început să moară. La un moment dat a fost strecurată o Sfântă Scriptură. S-
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
când schițase „Începuturile și cadrul unei prietenii”, poetul-filozof creionează acum sub cupola Academiei un remarcabil portret al vechiului prieten și colaborator „Nichifor Crainic”. Om al câmpiei române, adoptat spiritual de Ardeal, Nichifor Crainic intră solemn în Academie flancat de doi ardeleni: Octavian Goga și Lucian Blaga. Cu o operă poetică dominată de bipolaritatea pământ-cer (Darurile pământului - Țara de dincolo de veac), teologul-scriitor Crainic a depășit sămănătorismul prin gândirism, adăugând „pământului românesc” „cerul spiritualității răsăritene”. În jurul Gândirii îndrumate de el s-a dezvoltat
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
copilărie, centrul de greutate constituindu-l „căsuța” de la poalele Carpaților de Apus în care a crescut legănată de zâmbetul și bunătatea bunicii și sub aripa ocrotitoare a mamei dragi, alături de frățiorul mai mare, Paul, și, nu în ultimul rând, plaiul ardelean pe care micuța Diana făcuse primii pași... Cât de frumos curg trăirile poetei când e vorba de căsuța copilăriei: „Căsuța mea,/ pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
o cafea în față... Se făcu deja ora 18 (eram acolo de la 13)!!!!!!!!! Oare cât durează o ședință de Senat? Nimic nu mă deranja mai mult decât..o nevoie fiziologică. Dar dacă vine cât sunt plecată? Ca în bancul cu ardeleanul și cu cuiul de pe scaun, “Dacă trăbă...trăbă!”, mi-am încercat rezistența vezicii urinare. Pe la 18,30...când afară era aproape întuneric...intră decanul...în trening, cu papuci de casă. Venise să-și ia ziarele, după ce dormise de prânz. De
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
ani în urmă elev la un liceu francez, iar acum îl găsim student la University of Western Ontario, Facultatea de Stiință; Dl ing. Dan Manolescu (București) ; Dna. ing. Mihaela Moisin (București); Dl. tehnician mecanic Alexandru și Dna economist Olivia Colceriu (ardeleni); Ei au grijă că totul să funcționeze impecabil. Împreună cu alții, activează în cadrul Câmpului Românesc numai în calitate de voluntari.” Codrii mei frumoși, prietenii mei buni... Moldova e România În Palatul Nae Ionescu se organizează evenimente de tot felul: nunți, botezuri, revelioane, seri
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor notelor vrăjite, a unduitoarelor armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire, și asta datorită maestrului, dirijorul formațiilor reunite „ROMANȚA” și „ROMANTICII” Dan Ardelean. Sfinte!... ce mi-a fost dat să văd, că nici nu mă trezisem bine bine din starea de beatitudine, că pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, în acordurile fermecătoare, ce izvorau cu atâta dor și patimă din struna prim-
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor notelor vrăjite, a unduitoarelor armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire, și asta datorită maestrului, dirijorul formațiilor reunite „ROMANȚA” și „ROMANTICII” Dan Ardelean. Sfinte!... ce mi-a fost dat să văd, că nici nu mă trezisem bine bine din starea de beatitudine, că pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, în acordurile fermecătoare, ce izvorau cu atâta dor și patimă din struna prim-
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
pe timpul celor două conflagrații mondiale făcând cinste din plin locurilor de baștină. Tot în apropierea Sebeșului de Sus, la o distanță de câțiva kilometri se află, comuna de pe vremea copilăriei lui nea Mitică, respectiv orașul de azi, legendarul Avrig. Școala Ardeleană a avut un reprezentant de seamă care a aparținut acestor locuri - Gheorghe Lazăr, fiu al Avrigului, unde se găsește înmormântat astăzi. Din locuri cu o istorie zbuciumată și cu oameni bravi a plecat pe drumul pribegiei Dumitru Sinu! La Șelimbăr
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
cuvinte, te implici în poveste. Saga familiei Melaniei Cuc poartă amprenta locului și timpului de desfășurare. Cu toate acestea, nici unul din membrii familiei nu constituie un prototip, un clișeu, un șablon al țăranului de la jumătatea veacului XX, dintr-un sat ardelean. Fiecare are nota lui de specificitate, nimeni nu seamănă cu nimeni. În ipostaza de copil pe lângă casă, iubit de părinți și mai ales de bunica Vârvara, figură expresivă, cu mare potențial pedagogic, micuța Melania-Varvara s-a dezvoltat sub imperiul setei
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Costică Vâlceanu îl întâlnește pe nea Mitică în Canada, la Montreal. Neamurile ți le dă Dumnezeu, prietenii ți-i alegi Mitică Sinu nu s-a asociat niciodată cu oricine. Toată viața l-a urmărit sfatul bunicului său, nea Niculiță, un ardelean cinstit, cu mult discernământ, care i-a spus: Să stai în preajma unui om, doar dacă vezi că are sâmbure în ceea ce spune. Dacă nu are această virtute, lasă-l acolo unde l-ai găsit! Și bine-a grăit, cu înțelepciunea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
fost plină de viață, plină de farmec, frumoasa, doamna perfectă și avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizită, din cauza acestor calități superioare, făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”. Nemuritoarea muză eminesciana s-a născut în Năsăudul ardelean, în ziua de 22 aprilie 1850, în același an în care la Ipotești s-a nascut “Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu. Tatăl Veronicăi, Ilie Câmpeanu, a fost un erou al luptelor conduse de Avram Iancu și a murit în urmă
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
bursiera. A fost o elevă excepțională, dând dovadă de o inteligență deosebită. A terminat școala în 1863 și pe certificatul ei de absolvire este trecut calificativul “eminenta”. La examenul final a asistat rectorul Universității din Iași, profesorul universitar Ștefan Micle, ardelean de origine. El a fost vrăjit de frumusețea, inocentă și inteligența ei și deși era mai în vârstă cu 30 de ani, a cerut-o în căsătorie. La insistențele mamei sale, peste un an, frumoasa și tânăra Veronica devine respectabila
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
Malebranche căuta să înlăture de pe poziții idealist-teologice dualismul lui Descartes, scriind „Despre căutarea adevărului” (674-1675). (II) Idei democratice promovate de literatura secolului XIX În Ardeal la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, prin reprezentanții Școlii Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului. Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost: „Istoria lucrurile și întâmplările Românilor” de Samuil Micu-Klein, „Hronica Românilor și a mai multor
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
încep să plâng.// Simt în pieptu-mi un fior/ Și bătăi de zeci ciocane,/ Fiindcă inimii i-e dor/ După plaiuri transilvane!// Pe pământuri australe,/ M-a cuprins așa-ntr-o doară,/ Dor de gliile natale/ Ce călcam odinioară!//" (poezia „Transilvania”) Ardelean și imnuitor din stirpea poeților cu mult suflet, ca prietenul nostru Ioan Alexandru, „cântecul” său, nu are o substanță dramatică, dureroasă, cu tușă groasă a desțăratului, nu, dimpotrivă, întoarcerea acasă are la George Roca efectul binefăcător al revenirii pe pământ
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
și de cultură, prin activitatea bogată pe care o desfășoară în acest sens. Mulți oameni de marcă vin aici, susținând conferințe, simpozioane pe diverse teme sau concerte de muzică. La parohia „Sfântul Nicolae“ din orașul Câmpina, Părintele Petru Moga, un ardelean hotărât, a făcut adevărate minuni. De fapt, dacă ne luăm după vorbele sale, el nu a făcut decât să-i îndemne pe oamenii din parohie să facă ei înșiși minuni, adică să-și pună în valoare talentul și experiența. „Eu
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
Raul Cusak (Vama), Nicu Patoi, Sorin „Pupe” Tănase (Vița de Vie), Victor „Solo” Solomon, A.G.Weinberger, Cezar Zavate, Cristian Alivej (chitară clasică)... ș.a. Însoțit deseori în perioada mai recentă, de instrumentiștii Victor Hoaja și Nicolae „Nae” Matei, „clăpari foarte buni, ardeleni din Brașov!”, așa cum îi recomandă însuși, artistul Vasile Șeicaru colaborează cu prietenul său Mishu Constantinescu, de la trupa „Bandidos” (Victor Solomon „Solo”, Mishu Constantinescu și Vichi Stephanovici). După lansarea LP-ului „Nu trântiți USA”, al inegalabililor Mircea Vintilă și Florian Pittiș
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CÂNDVA TE-AM IUBIT... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cândva te-am iubit, Eram doi nebuni Ce soarele-n suflet purtau, Dar razele lui s-au risipit Și-un alt cer albastru vegheau. Cândva te-am iubit
CÂNDVA TE-AM IUBIT... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357822_a_359151]
-
totul a fost parcă ieri. Cândva te-am iubit, E mult de atunci, Iar anii s-au tors în fuior. Azi, din sertar, un portret prăfuit Mă face să-mi fie iar dor... Referință Bibliografică: CÂNDVA TE-AM IUBIT... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
CÂNDVA TE-AM IUBIT... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357822_a_359151]
-
fuior. Azi, din sertar, un portret prăfuit Mă face să-mi fie iar dor... Referință Bibliografică: CÂNDVA TE-AM IUBIT... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
CÂNDVA TE-AM IUBIT... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357822_a_359151]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
CÂNDVA TE-AM IUBIT... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357822_a_359151]
-
alcool îngurgitată. - Și de ce bei țuiculița? - Păi nu pot trăi fără ea. - Mă pui în mare încurcătură. Dumnezeu mi-a dat puterea să vindec iar dumneata mi-ai cere să te îmbolnăvesc. Oare ce-i de făcut? - Domnule doctor, sunt ardelean din Bihor. Deși inginer IT în capitală și cap de familie numeroasă nu mă despart de brișca cu care tai slana mâncată cu pită. Ori slana cere în avans o țuiculiță. Mică, dar tare. Nu pot fără ea. - Te înțeleg
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
dragoste pentru Maramureș „O declarație polifonică de dragoste făcută Maramureșului" este, în opinia bibliotecarei Ioana Dragotă, antologia "Maramureșul din cuvinte", lansată marți, 28 februarie, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu" din Baia Mare. La eveniment au luat parte, alături de ziariști, dr. Teodor Ardelean, directorul bibliotecii și coordonatorul lucrării, bibliotecarii Ioana Dragotă și Gabriel Stan, care au realizat selecția textelor, poetul și ziaristul Gheorghe Pârja, Justin Hodea Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (ambii având texte publicate în carte), dr. Ștefan Vișovan
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]