4,609 matches
-
recunoașterea generală a coerenței cu care el a știut să-și dezvolte discursul filozofic. Firește, criticile care l-au preocupat pe Severino nu au fost acelea care s-au limitat să polemizeze cu acesta, ci acelea care, intrând în miezul argumentărilor sale, au urmărit să slăbească din interior edificiul neoparmenidian. A fost mai ales cazul criticilor adresate lui Severino de către maestrul său, Gustavo Bontadini, de Cornelio Fabro și Enrico Berti acesta din urmă dintr-o perspectivă aristotelică, impunând așadar motivele acelei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
inimă astrologilor interpretarea acestor reveniri periodice, limitându-ne pur și simplu să observăm că panorama teoriilor etice contemporane oferă un spectacol babelic. Confuzia domnește suverană atât în tradiția gândirii continentale, unde se poate porni de la "neoaristotelismul" lui Gadamer sau "etica argumentării" a lui Habermas și Apel până la "etica responsabilității" a lui Hans Jonas, cât și în câmpul dezbaterii anglo-americane, unde se trece de la utilitarism la metaetică, de la neocontractualism la etica publică, de la liberalism la comunitarism, de la bioetică la etica mediului. Catalogul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor să-și exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a-și susține argumentele. 3. Manifestarea conștiinței de sine. Adolescenții pot să se transpună în postura celorlalți și să se gândească la ce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
efort suplimentar de înțelegere și asimilare a cunoștințelor chiar din momentul predării. Știm să expunem ceea ce am învățat? În expunerea cunoștințelor asimilate foarte important este să ne înarmăm cu puncte de vedere proprii și metode și tehnici de persuasiune, de argumentare și convingere. În activitatea intelectuală ce promovează principiul ascultării active un rol decisiv îl au mijloacele audio-vizuale. 15. Principiul esențializării și organizării conținuturilor Știți să consultați o bibliotecă, un fișier, un dicționar, o bancă de date, o sursă bibliografică sau
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
colab. cu A. Petitjean), 1992 [Textul descriptiv, Institutul European, Iași, 2008); Le Texte narratif, 1994; L'Analyse des récits, (în colab. cu F. Revaz), 1996 [Analiza povestirii, Institutul European, Iași, 1999); L'Argumentation publicitaire (în colab. cu M. Bonhomme), 1997 [Argumentarea publicitară, Institutul European, Iași, 2005]; Linguistique textuelle, 1999 [Lingvistica textuală, Institutul European, Iași, 2008]. Jean-Michel Adam, Les textes types et prototypes, 4e édition (c) 2001, Éditions Nathan/HER (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
consideră că a spus suficient din ce era de spus, în funcție, pe de o parte, de cunoștințele pe care le transferă interlocutorului său și, pe de altă parte, de stadiul interacțiunii (adică, de exemplu, de dezvoltarea povestirii sau a argumentării în curs sau, mai mult, a genului de discurs). Astfel, caracterul succint din (3) este perfect explicabil prin faptul că textul se poate juca ușor cu ceea ce se presupune că cititorii cunosc deja despre personajul Charlot. Atribuirea întârziată a temei-titlu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Fémina, nr. 4, ianuarie 1992: 34, Lausanne. Stabiliți schema arborescentă descriptivă a acestor două descrieri de rase de elefanți. Într-o primă etapă, structura descrierii elefantului "de pădure", iar mai apoi pe cea a elefantului "de savană". Textul 3.3. Argumentarea prin descriere Determinați, într-o primă etapă, schema structurii descriptive a acestei scurte legende care însoțește fotografia unei faleze cu perete de escaladare din regiunea Evian și Thonon: Decor verde Stânci masive și de neclintit Pasul Ursului Are totul pentru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Toulmin,26) sintetizează această mișcare: Analizând mai în profunzime regulile de inferență (sau de trecere), ar fi cu siguranță posibil să propunem o tipologie a formelor comune de argumentație și să facem distincția dintre demonstrație (înlănțuire deductivă de propoziții) și argumentarea propriu-zisă. Las la o parte această problemă destul de delicată pentru a acorda mai mult interes schemei generale, care ar putea furniza baza unui prototip al secvenței argumentative. Înainte de a discuta despre acest prototip și mai ales de a insista, și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
interacțiune propunând Lupului să renunțe la violență. ("Nu-și au rostul mînia Dobitociei tale"). Citatul din Perelman, prezent în capitolul 2 (p. 82), arată că decizia de a argumenta înseamnă o renunțare la forță. Mielul este nevoit să recurgă la argumentare la dialogul dialectic care caută probele afirmînd adevărul și denunțînd minciuna într-o încercare de a contracara violența inițială. În raport cu lupul care se angajează în interacțiune prin această falsă întrebare, "un fals"dialog un dialog eristic 34 Mielul se află
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
face parte atât din firea lucrurilor (Lupul), cât și din cultură (Mielul, câinii, ciobanii). Aceste două lumi nu sunt supuse acelorași legi. În opinia mea, dacă morala are rolul de a ironiza, aceasta este îndreptată împotriva ordinii lumilor: capcana acestei argumentări sau parodia procesului, ce are clar un aspect eristic, demonstrează că încă trăim într-o lume fără principii, barbară, în care nu se ține seama de cuvînt. Trebuie precizată și clauza destul de ciudată [14] care pare să relativizeze sigurul motiv
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Exclamații precum și noua cerere de povestire (6) Povestire (1498-1570) (7) Exclamații-comentarii (1571-1573) (8) Urmarea povestirii (1574-1592) (9) Întreruperea scenei (sosirea Fedrei) Povestirea lui Teramen se supune acelorași constrângeri pragmatice și textuale precum cea a lui Rodrigue. În plan scenic, apare argumentarea: Teramen, care s-a văzut obligat să-i predea garda lui Hippolyte, trebuie să-i explice (prin narațiune) lui Thésée că nu este cu nimic mai răspunzător de moartea fiului său, însă pe de altă parte el aduce elogii eroului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descrierile și aici după modelul portretului în paralelă pe care le voi detalia, redând structura ierarhică a fiecăreia dintre aceste secvențe. Cea de-a doua schemă este mai simplă decât precedenta, însă construită exact după același tipar: Textul 3.3.: Argumentarea prin descriere Deși foarte scurt, textul acestei legende, alăturat unei imagini, reprezintă un tot unitar. Unitatea corespunde schemei 1, propusă la finalul acestei părți introductive: structura exemplului reprezintă o ocazie de a sublinia felul în care o reprezentare poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
3 cărți comandate reducerea este de 15 %; • pentru 4 cărți comandate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de semnificația propriilor creații. În urma unei analize a miturilor Greciei Antice, Anton Dumitriu 250 observă rolurile acestora în transmiterea unui adevăr, considerând că acestea au două semnificații majore, fiind o metodă de prezentare a unei probleme și un mod de argumentare specific filosofiei. În această ordine de idei, Dumitriu susține că mitul nu mai poate fi văzut ca o poveste inventată, întrucât el este o modalitate de a gândi și de a da sens realității. Investigând perspectivele moderne ale interpretării mitului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
etc. Termenul englezesc cel mai adecvat pentru savoir faire este „skill”, ce vizează competențele dintr-o perspectivă „behavioristă” (comportamentală), În scopul extinderii abordării prin prisma obiectivelor specifice sau obiectivelor operaționale. VI.2.2. În sensul de savoir-faire general , care presupune: - argumentarea; - căutarea informației; - structurarea propriilor gânduri; - exprimarea orală și scrisă; - sintetizarea informațiilor; - transpunerea Într-un alt limbaj; - gerarea (administrarea) informației; - evaluarea; - verificarea; - managementul timpului; - lucrul În echipă, etc. În acest caz avem de-a face cu competențele transversale. Această abordare presupune
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
o schemă sau model; anticiparea unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea unor invarianți; rezolvarea de probleme prin modelare și algoritmizare. 4. Exprimarea, care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene; generarea de idei, concepte, soluții; argumentarea unor enunțuri; demonstrarea. 5. Prelucrarea secundara (a rezultatelor), care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: compararea unor rezultate, date de ieșire, concluzii; calcularea, evaluarea unor rezultate; interpretarea rezultatelor; analiza de situații; elaborarea de strategii; relaționări Între diferite tipuri de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Le Récit (1984); Pour lire le poème (1985); Éléments de linguistique textuelle (1990); La Description (1993); L'Analyse des récits, în colaborare cu F. Revaz, 1996 (Analiza povestirii, Institutul European, 2001); L'argumentation publicitaire, în colaborare cu Marc Bonhomme, 1997 (Argumentarea publicitară, Institutul European, 2005), Le Style dans la langue (1997) etc. ANDRÉ PETITJEAN este profesor de lingvistică la Universitatea din Metz. A publicat Pratiques d'écriture (1982), iar în colaborare cu J.-F. Halté Pratiques du récit (1977), precum și numeroase
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Bărbaților le plac femeile care au mîini fine. nu poate fi izolată sau definită prin ea însăși sau prin condițiile sale de adevăr (nu este, cel puțin, punctul nostru de vedere). Acest enunț poate să constituie la fel de bine premisele unei argumentări publicitare, ca și morala unei fabule sau a unei anecdote. Totul depinde de locul său într-o suită secvențială dată, adică de secvențialitatea sa. La fel, o propoziție descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în funcție de scopul pe care și-l propune, ea nu reține decît esențialul suprimînd (...) elementele parazitare". Această primă definiție se aplică perfect descrierii; am putea crede că este concepută tocmai pentru definirea ei; b) poate fi completată: valabil pentru conversație sau argumentare, însă cu atît mai mult pentru descriere, care este susceptibilă de a fi prelungită la infinit, așa cum notează Cl. Simon la începutul Lecției despre lucruri (1975, p. 10): Descrierea (compunerea) poate continua (sau să fie completată) aproape la infinit în funcție de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin "descriere homerică" ceea ce tradiția a privilegiat. Exemplul nostru (4) din prima parte și nota 14 de la sfîrșitul capitolului 3 arată că găsim la Homer mult mai multe feluri de descrieri, în mod inexplicabil uitate sau neglijate. Concluzie Descriere și argumentare Am insistat mai sus asupra caracterului dinamic al modelului pe care îl preconizăm. Vom încheia această parte lingvistică a studiului nostru prin analiza unui exemplu în care dinamica internă a descrierii este marcată de argumentare. Astfel, în pasajul descriptiv din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau neglijate. Concluzie Descriere și argumentare Am insistat mai sus asupra caracterului dinamic al modelului pe care îl preconizăm. Vom încheia această parte lingvistică a studiului nostru prin analiza unui exemplu în care dinamica internă a descrierii este marcată de argumentare. Astfel, în pasajul descriptiv din La Chasse à l'ours de L. Bodard: (59) (...) Servitorul chinez: de cîte ori mă gîndesc la el! Cît de mare ne-a fost surpriza, lui Anne-Marie și mie cînd am fost să-l luăm
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între prezentarea orașului Fougère din capitolul III din Șuanii de Balzac și cea din Ghidul verde (Michelin) despre Bretania. Acest tip de abordare comparativă trebuie, bineînțeles, să permită o observare atentă a funcțiilor comunicaționale și textuale din aceste descrieri: a) Argumentarea subiacentă a ghidurilor (a incita pe cineva să vină să vadă): Fougère, cu toate că este un oraș industrial, va trezi din plin interesul turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-un loc pitoresc, pe un promontoriu ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson, 1987. 3. Preluam acest exercițiu de la I. Delcambre, 1985. 4. A se vedea J. Ricardou, 1978. Index de noțiuni teoretice A ancorare (operație de) 125-127, 129-131, 141, 143, 149 argumentare / argumentație 17, 18, 42, 93, 94, 191, 206 asimilare (operație de) (ASM) 30, 77, 130, 141-143, 146-149, 155-159, 163, 208, 218, 221, 233 aspectualizare (operație de) 45, 46, 130, 142-147, 149, 160, 207, 209, 221 atribuire (operație de) 125, 128-131
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A. Exerciții de analiză / 201 B. Exerciții de producție / 212 1. Exerciții de contextualizare / 212
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Suma minimă Suma maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]