2,248 matches
-
Cumis. Într-o excavare realizată în anul 1949, a fost descoperit un covor excepțional de tip Pazirik în mijlocul ghețarilor din Valea Pazirik, în Munții Altai din Siberia. Covorul se afla în mormântul unui prinț scit descoperit de către un grup de arheologi ruși sub îndrumarea lui Serghei Ivanovici Rudenko. Testele efectuate cu izotopul radioactiv de Carbon 14 au demonstrat faptul că acest covor fusese țesut în secolul V înainte de Hristos. Acest covor măsoară 2,83 metri lățime și 2 metri lungime și
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
(n. 8 noiembrie 1951, Mediaș) este un arheolog și istoric medievist din România. Lucrează la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, care funcționează în cadrul Academiei Române. Este specialist în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
așezării se observă, că dinspre cîmp a fost săpat și înălțat un val înalt de pămînt, iar dinspre rîu, drept fortificație de apărare era malul abrupt. Cei, care au întemeiat așezarea au transformat podișul dat într-o cetate de necucerit. Arheologii au determinat că așezarea dată a fost înființată de geți în viacul IV-III înaintea erei noastre. După ce cetatea a fost părăsită, fortificațiile de apărare s-au ruinat, teritoriul a fost acoperit cu păduri, însă rămășițile așezării omenești bine se conturează
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
2 m. Valul exterior de apărare era ridicat din piatră de calcar, iar celelalte - din pământ. Lângă porțile cetății, în exterior, erau construite bastioane cu valuri de pământ. Ruinele cetății sunt destul de impunătoare, impresionate anume prin forță sistemului de fortificații. Arheologii au determinat că pe acest loc au existat succesiv 3 așezări. Primii locuitori ai cetății au fost tracii, care s-au situat aici prin sec. VII - VI i.Hr., adică cu 2600 de ani în urmă. După o întrerupere de 100
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
Cîmpia Sorocii, între localitățile Stoicani(la est), Vădeni și Rădulenii Vechi (la vest) și Ciripcău (la sud), e legat prin șosea cu s. Stoicani și autostrada Soroca-Chișinău. Regiune de platou. 325 m deasupra nivelului mării. Dealul Dubna. Materialele colectate de arheologi în siturile "Dubna-1" și "Dubna-2", descoperite la nord-est de sat, demonstrază că aceste meleaguri erau populate încă din adîncul istoriei. Deja în secolul II d. Hr. aici au apărut 2 sate, populate de oameni sedentari, care cultivau pămîntul, creșteau vite
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Bolata. Dealul dinspre sud-est are o înăltime de peste 300 m. La est de sat începe valea Hristici. În apropiere de satul Zastînca, ea se unește cu valea Voromida, care vine dinspre Rublenița și continuă pînă la Nistru. Pe aceste locuri arheologii au identificat vatra unei comunități străvechi, întemeiate în jurul anului 1300 i.Hr. Satul a căzut pradă focului, pe vatra lui fiind depistate urme de case arse, grămezi de cenușă, vase de argilă și alte obiecte din perioada tîrzie a epocii de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
-o. Obligarea acceptării acestei versiuni Sf. Scripturi a avut ca efect impunerea limbii latine ca limbă liturgică, lucru ce a sporit și mai mult supremația Bisericii de la Roma, care a devenit centrul educației creșine. Papa Damas I a fos un arheolog activ, s-a îngrijit să caute și să deschidă catacombele, să le consolideze sau să le refacă, marcându-le cu inscripții funerare demne de cei înmormântați. Fără măsurile luate de Papa Damas, multe dintre comorile subterane ale Romei astăzi nu
Papa Damasus I () [Corola-website/Science/305398_a_306727]
-
ani traficului rutier, pentru a compensa închiderea străzilor incluse în proiect. Măsura luată de primărie a cauzat îngrijorări, istoricul Ioan Hațegan declarând că traficul ar putea afecta clădirile istorice din piață și în special Muzeul de Artă. În februarie 2014, arheologii care lucrau în Piața Unirii au găsit porțiuni din pavaj și trotuare din cărămidă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, despre care se crede că duceau către dom. În aprilie în piață a fost făcută o descoperire arheologică neobișnuită, o
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
din vechiul Comtim. Pe 2 Aprilie 2009, dupa douăzeci de ani, Comtimul își redeschide porțile. Este deschis primul magazin de prezentare, situat în Freidorf. În 1984, când se făceau săpături la fundațiile unor fabrici au ieșit la iveală oseminte umane. Arheologii au făcut săpături și au stabilit că situl arheologic este situat la marginea de sud a cartierului și cuprinde o așezare daco-romană din secolele III - IV, suprapusă de o necropolă din secolul V după Chr. Începând cu anul 1986 s-
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
cel care îl instruia pe faraon. În fine, un alt suspect este vizirul său, Ay. Acesta l-ar fi ucis pentru a prelua puterea, fapt care s-a și întâmplat. În anul 2005, o echipă de la 'National Geographic' condusă de către arheologul Zahi Hawass, a analizat mumia prin scanare. S-au descoperit foarte multe fracturi produse de către Carter. Cutia toracică lipsea, mumia avea o gaură la cap, o gleznă de-a sa era înfășurată, posibil datorită unei fracturi, iar un dinte sănătos
Tutankhamon () [Corola-website/Science/301461_a_302790]
-
de sud a Timișoarei. ar putea fi considerat pe moment cel mai vechi cartier al Timișoarei deoarece aici au fost descoperite până acum vestigii ale așezărilor omenești din zonă, datate cu mai bine de 6.000 de ani în urmă. Arheologii au găsit aici urme ale unor bordeie ale agricultorilor și păstorilor ce au locuit pe aceste meleaguri. În apropiere, a fost scoasă la iveală și o necropolă de incinerație, cu peste 200 de morminte, când se făceau săpături pentru construcții
Fratelia () [Corola-website/Science/301469_a_302798]
-
și ceramică. De asemenea, au fost descoperite obiecte aparținând acestei perioade (anul 4000 î.Chr) în cartierele Cetate, Mehala și la Pădurea Verde. Referitor la perioada bronzului, cea mai relevantă descoperire este o necropolă de incinerație, în cartierul Fratelia, unde arheologii au scos la lumină 200 de morminte și 400 de vase. Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și în Fabric și Mehala. Epoca fierului, legată puternic de înflorirea
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
piatră mare sculptată cu un model complicat de spirale.Mormântul de la Knowth avea de asemenea ornamente sculptate în piatră, printre care s-ar putea afla și cea mai veche reprezentare a lunii. Multe din aceste monumente erau morminte megalitice, iar arheologii presepun că majoritatea aveau o importanță religioasă. Epoca bronzului a început în Europa în mileniul al III-lea î.e.n., și odată cu ea a a părut un nou mediu de propagare a artei. Eficiența crescută a uneltelor din bronz a adus
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
asemeni celei de la Arbore, datorită aceluiași sensibil arhitect care a fost Virgil Antonescu, a redat monumentului volumul său inițial, armonios și impozant, echilibrat în proporții și impunător în dimensiuni"". În vara anului 1998, în urma săpăturilor făcute de un grup de arheologi ieșeni, s-a descoperit o ciupercă numită "Cancerul zidurilor", care făcea ca zidurile interioare să fie afectate de o igrasie progresivă. Mai multe comisii de specialiști au sosit la Baia pentru a hotărî asupra măsurilor necesare pentru salvarea și restaurarea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
de amerindieni au populat ținuturi rele, pe întreaga perioadă a anului, pentru mii de ani. Zona era populată de celule sociale nucleare (tipic, familii extinse de aproximativ 12-15 oameni) care locuiau în vai izolate, în apropiere de râuri și vânat. Arheologii au recuperat, din malurile erodate ale râurilor, cărbuni petrificate și roci folosite pentru aprinderea focului, unelte pentru vânat și unelte de jupuit blană bisonilor, a iepurilor și a altor animale sălbatice. Din vârful dealului, amerindienii vegheau atât vânătul cât și
Parcul Național Badlands () [Corola-website/Science/313130_a_314459]
-
ce avea să fascineze multe generații viitoare. Costul în vieți omenești cerut de Marele Zid trebuie să fi fost uriaș atât pentru armată cât, mai ales, pentru țăranii supuși la corvezi. Documentele de epocă vorbesc de două milioane de victime, iar arheologii moderni confirmă mărimea prețului în vieți omenești al lucrării, cu excepția cifrei în sine a victimelor, care se ridică mai probabil la circa 250 000, descoperind că pe toată lungimea sa, Marele Zid este și cel mai mare cimitir din lume
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
stau de veghe cei peste 7 000 de războinici se află la peste un kilometru de cel de-al doilea zid. Primul indiciu despre posibilul conținut sunt soldații de teracotă, descoperiți la 1,5 km distanță de movila mormântului. Când arheologii au săpat spațiul dintre soldații de teracotă și movilă, o incredibilă lume s-a găsit: peste 180 de fose conținând mii de soldați, sute de dansatori din teracotă, muzicieni și acrobați care au fost construiți după aceleași standarde ca și
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
fortăreață pentru apărarea de eventuali agresori din exterior. În primele secole ale mileniului al II-lea î.Hr. au avut loc diverse conflicte între principii populației autohtone, hatticii, și grupul etnic al hitiților, imigrat, care încerca să-și extindă puterea politică. Arheologii au descoperit urme ale unui mare incendiu care a avut loc în jurul anului 1700 î.Hr. și care a cauzat mari distrugeri. Evenimentul este menționat într-un text redactat în scrierea cuneiformă. Potrivit acestui izvor, regele Anitta din Kușșara relatează că
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
însemnătate majoră și pe plan religios, ca oraș al zeilor și templelor. În orașul central de sus au fost descoperite resturile mai multor temple. Porțile orașului erau ornate cu figuri sacrale, lei, sfincși și figura în basorelief a unei zeități. Arheologii presupun că fragmentele făceau parte dintr-o instalație concepută ca stradă reprezentativă dedicată unor procesiuni rituale. Până în prezent, suprafețele rezidențiale și ale atelierelor meșteșugărești explorate arheologic sunt mici. Descoperirile arheologice relevă că hitiții au practicat cultivarea unor cereale (mai ales
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
Barth și Otto Puchstein. Primul cercetător care a avansat ipoteza că este vorba de capitala hitită Hattușa a fost asirologul berlinez, expert în scrierea cuneiformă, Hugo Winckler. În 1906, din însărcinarea societății "Deutsche Orient-Gesellschaft" (Societatea germană pentru Orient), Winckler și arheologul turc (de origine greacă) Theodor Makridi Bey au organizat prima campanie de săpături arheologice. Cercetările au continuat cu următoarele serii de săpături în 1907 și 1911-1912, în cadrul cărora au fost dezgropate circa zece mii de tăblițe de lut cu o mulțime
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
loc așadar sub egida Institutului German de Arheologie ("Deutsches Archäologisches Institut|Deutsche Archäologische Institut - DAI"). Anual sunt descoperite texte noi. Lucrătorii institutului au efectuat dupa anul 2000 lucrări importante de reconstituire și consolidare în privința unor segmente din instalația de fortificație. Arheologii au dezvoltat procedee de confecționare a materialului de construcție care să emuleze cât mai fidel materialul antic și tehnicile de lucru. Cartiere întregi așteaptă să fie explorate, iar mormintele regale încă nu au fost descoperite. Fragmente din sistemul de conducte
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
Morales, Sandrine Holt, George Henare și Cliff Curtis. Filmul a fost produs de Kevin Costner. Aku Akivi este o regiune cu șapte statui Moai pe Râpă NUI (Insula Paștelui).Regiunea și statuile sale Moai au fost restaurate în 1960 de către arheologul american William Mulloy și colegul său chilian, Gonzalo GarcA-a-Figueroa Huidobro. lui Mulloy pe Complexul Akivi-Vaiteka a fost de către Fundația Fulbright de subvenții de la Universitatea din Wyoming,Universitatea din Chile de Fondul pentru Monumente. Ahu Akivi , de asemenea, numele la din
Parcul Național Rapa Nui () [Corola-website/Science/314652_a_315981]
-
vindecată și o acreditează pe ea cu găsirea trupului lui Menas, după care Constantin a ordonat construirea unei biserici pe acel loc. (Unele versiuni ale poveștii îl înlocuiesc pe Constantin cu împăratul de la sfârșitul secolului al V-lea, Zeno, dar arheologii au datat fundația inițială a clădirii de la sfârșitul secolului IV). Până la sfârșitul secolului IV era un loc semnificativ de pelerinaj pentru creștinii care doreau vindecare și alte miracole. În timpul domniei lui Arcadius, arhiepiscopul local a observat că mulțimile depășeau cu
Abu Mena () [Corola-website/Science/314719_a_316048]
-
a adopta o decorație în gen italienesc, din marmură policromă, bronzuri aurite, picturi; dar această bogăție e ordonată tot într-un mod clasic, este supusă adică modelării arhitecturii. Oamenii sunt foarte preocupați să utilizeze detaliile antice, pe care le scot arheologii la lumină, alteori detaliile decorative sunt luate de pe vasele grecești. Lemnele rare sunt înlocuite cu acaju (mahon), un lemn frumos în ceea ce privește culoarea, însă mai dur și mai greu de lucrat. Mobilierul, specific stilului imperial, este plin de bronzuri cizelate, terminându
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
echipament, fiziologie, fizică, procedee, accidente de scufundare, pregătire practică, fotografiere subacvatică etc). 1967: cercetarea arheologică subacvatică în România a căpătat un caracter organizat odată cu investigațiile întreprinse în presupusa zonă a anticului port Callatis (Mangalia de astăzi) de grupul de scafandri arheologi condus de căpitanul-locotenent de marină Constantin Scarlat. În perioada 1968-1969 a întreprins observații asupra părții scufundate a cetății Tomis. Rezultat al muncii de excepție a grupului de scafandri-arheologi condus de Constantin Scarlat, în 1973 s-a deschis pentru public la
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]