3,682 matches
-
Buzatu, Claudiu Secașiu, "Din arhiva istorică a României contemporane (II)", în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986, vol. II. 15 Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași, (III)", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXII, 1985/ 2; Idem, "Istoria social în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986/2. 16 Pompiliu Teodor, "Gheorghe I. Brătianu istoricul. I. Dimensiunea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași, (III)", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXII, 1985/ 2; Idem, "Istoria social în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986/2. 16 Pompiliu Teodor, "Gheorghe I. Brătianu istoricul. I. Dimensiunea operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, 1983. 17 Ion Agrigoroaiei, "Gheorghe I. Brătianu. În apărarea drepturilor naționale ale poporului român
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Istoria social în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986/2. 16 Pompiliu Teodor, "Gheorghe I. Brătianu istoricul. I. Dimensiunea operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, 1983. 17 Ion Agrigoroaiei, "Gheorghe I. Brătianu. În apărarea drepturilor naționale ale poporului român", în Ion Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, (coordonatori), Românii în istoria universală, vol. III/1, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. 18 Stelian
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2001, nr. 1, p. 32. 49 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, p. 60. 50 Lucian Năstasă, "Istoria socială în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, XXIII, 1986, Iași, vol. II, p. 758. 51 Dan Prodan, "Gheorghe I. Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, XXIII, 1986, Iași, vol. II, p. 758. 51 Dan Prodan, "Gheorghe I. Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p. 619. 53 Lucian Boia, op. cit
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p. 619. 53 Lucian Boia, op. cit., p. 62. 54 Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 615. 55 "Mișcarea", nr. 840, 865; 10 octombie, 12 noiembrie 1933; pp. 1, 1. 56 Idem, nr. 1268, 1 iunie 1935, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Academiei Române, București, 2012, p. 146. 59 Vlad Georgescu, Istoria românilor.De la origini pînă în zilele noastre, Editura Humanitas, București, 1992, p. 21; Gh. I. Florescu, "Gh. I. Brătianu, Originile și formarea unității românești", recenzie, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXVI, Iași, 1999, p. 204; Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, " Un trio pentru istorie: N. Iorga, I. Antonescu, Gh. I. Brătianu", în România sub imperiul haosului (1919-1989) II, Editura Tipo Moldova, 2011, p. 358. 60 Al. G. Savu, Dictatura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în România sub imperiul haosului (1919-1989) II, Editura Tipo Moldova, 2011, p. 358. 60 Al. G. Savu, Dictatura regală, Editura Politică, București, 1970, p. 83. 61 Mihai Chioveanu, "Istoricii și politica în România interbelică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p 612. 62 Valeriu Râpeanu, op. cit., p. XI; Marius Voinaghi, "Gheorghe I. Brătianu-un multiplu și definitv prezumptiv ministru" în Caietele Bărtianu, nr. 2, 2011, p. 3-6. 63 Gheorghe I. Brătianu, Problemele politicii noastre externe, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Paideia, București,1999, p. 204. 80 Maria G. Brătianu, Gheorghe Brătianu enigma morții sale, traducere de Antoniu Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 41; Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași", (III), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985/ 2, p. 371; Constantin Bălan, "Gheorghe I. Brătianu", în Revista Arhivelor, 1993, nr. 4, p. 439; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion I.C. Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996, p. 245; ***PNL Acte, explicațiuni
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. XX . 113 Al. Zub, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, București, 1989, p. 171, 175; Ștefan Gorovei, ""Școala nouă" de Istorie. Mărturii documentare" (I), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII/ 1985, pp. 336-338. 114 "Mișcarea Liberală", nr. 3, 4 septembrie 1930, pp. 5-6. 115 Idem, nr. 2, 28 august 1930, p. 15; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 151. 116 Idem, nr. 9, 18 octombrie 1930, p. 6
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
octombrie 1931, p. 1. 337 Cristian Preda, Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești, Editura Meridiane, București, 2003, p. 138. 338 Lucian Năstasă, "Istoria socială în polemica dintre Ștefan Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, nr. XXIII, 1986, vol II, pp. 757-758. 339 "Mișcarea", nr. 824, 21 septembrie 1933, p. 3. 340 Cristian Preda, "Postfață", în Francisco Vergara, Temeiurile filosofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, București, Editura Nemira, 1998, p. 123
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mișcarea", nr. 1209, 1398; 12 martie, 30 noiembrie 1935; pp. 2, 1. 752 D. Deletant, citându-l pe Ion Gheorghe Maurer, afirmă că acesta a intrat în mișcarea comunistă "cam înainte de 1936". Denis Deletant, op. cit., pp. 27, 33; Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, Editura Eminescu, București, 1992, pp. 51, 52; Avangarda românească în arhivele Siguranței, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 196-197. 753 "Curentul", nr. 3020, 30 iunie 1936, p. 6. 754 Ibidem. 755 Gabriela Gruber, "PNL (Gheorghe Brătianu) și problemele politicii externe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acuarelă, desen. 1962 octombrie, Iași, Galeriile Fondului Plastic Organizează la Iași, prima personală, unde a etalat 60 de lucrări de grafică. noiembrie, Iași, Galeriile Fondului Plastic A doua personală, unde a expus 44 de lucrări - acuarelă. 1963 martie, Muzeul de arheologie, Piatra Neamț Expoziție de artă plastică 19641965 In luna mai, deschide a treia personală, la Muzeul Regional din Bacău. Expoziția a cuprins 73 de lucrări, de grafică, majoritatea reprezentând peisaje din zona Neamț și Cehoslovacia: Ceahlăul, Detunata, Înserare, Toamna, Amurg, Pe
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Istorie a Franței cu prefața cunoscutului medievist Jacques Le Goff nu ar avea nevoie de recomandări în plus. Totuși, cititorul român trebuie să știe că de această dată i se oferă traducerea unei sinteze moderne, bazată pe rezultatele certe ale arheologiei, ale cercetărilor de istoria ideilor și instituțiilor politice și administrative, a credințelor religioase, a economiei, comerțului etc. Nu avem, așadar, un expozeu palpitant al succesiunii monarhilor, cu tradiționala trenă de războaie, intrigi, asasinate, ci, predominant, imaginea complexă a evoluției societății
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
precum cuvîntul celt equoranda, frontieră, care a dat în toponimia modernă numele de Ingrandes, Aigurande, etc. Spațiul intern al teritoriului cetății este el însuși subdivizat în districte sau pagus. Se găsesc acolo mari exploatații cu curți multiple, aedificium, pe care arheologia aeriană le-a descoperit în departamentul Somme. Organizarea politică. În interiorul acestui cadru, puterea a fost mai întîi exersată de un șef-rege: poporul arvern ne furnizează exemple cu regele Luern în secolul al II-lea î.I.C, celebru pentru distribuirea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este mai complexă și mai nuanțată. Galia celtică, în ajunul cuceriri romane, este o țară prosperă, deschisă influențelor exterioare, dar avînd și propria sa originalitate. În absența surselor celtice scrise, acest dinamism al Galiei independente se percepe mai ales prin arheologie și mărturiile artistice. Ne-ar place să cunoaștem mai bine mediul religios al galului înaintea cuceririi, dar cea mai mare parte a documentelor sînt posterioare și, deși fac referire la o tradiție mai veche, ni s-a părut preferabil să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
militare asemănătoare au însoțit, la Cluj, în biserica calvină din strada Farkas , în decembrie 1942, ceremonia de reînhumare a voievozilor transilvani Apafi Mihály I și II. Ministerele Comerțului și Transporturilor motivau sprijinul financiar acordat și săpăturilor de la Porolissum, întreprins de arheologii clujeni, spunând: "S-au soldat cu rezultate cât se poate de importante din punct de vedere al istoriei Transilvaniei și al teoriei continuității dacoromâne, însă, pe lângă rezultatele științificem, importanța națională și politică a cercetărilor este, în aceeași măsură, cât se
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
parte a istoriei baconiene poartă astăzi numele de istorie. Sursele ce trebuie folosite de istorie sunt: memoriile (fie comentariile unui eveniment, fie descrierea acestuia) cronici, biografii, relatări, antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază plinătatea vieții, dar urmărește numai datele importante, fără a se opri la viața oamenilor de rând. Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei, pentru că viața politică este cea care face istoria. Acțiunile marilor puteri și ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la chestiuni de strictă actualitate religioasă: menirea episcopatului și reîmprospătarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]