2,289 matches
-
Gen 1,26. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 39 sfântul Grigore de Nissa: cel iubitor care arde de dorința frumuseții, privind continuu ceea ce îi apare ca o imagine a ceea ce dorește, tinde să fie mulțumit de însăși figura arhetipurilor 76. Așa cum a fost necesar ca să vină Isus pentru ca Duhul Sfânt să locuiască în Fiul Omului, tot la fel e necesar ca Isus să ni‑1 trimită după ce se va întoar‑ ce la Tatăl: Duhul însuși vă va călăuzi spre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
corespunde afirmației că Dumne‑ zeu este asemănător omului. Astfel Dumnezeu ia ființă umană într‑o icoană vie: Dumnezeu nu este străin, omul este chipul uman al lui Dumnezeu. Creștinismul, religie a chipurilor, ne orientează astfel mereu spre Chipul chipurilor, spre arhetipul tuturor icoanelor pentru a descifra în chipul plin de frumusețe, un mister: Doar chipul lui Dumnezeu în noi ne permite să desci‑ frăm chipul oricărui om în Dumnezeu, să descifrăm misterul chipurilor care îl înconjoară pe omul contemporan 82. Această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
străduința unei elaborări definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași manieră 97. Un astfel de concept în artă nu trebuia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
paginile care dezvoltă capitolele I - IV pe cei care îi citesc cu admirație exprimarea în egală măsură conceptuală, muzicologică, precum și sensibil estetizată, la un excurs profesional, critic - adică atât analitic, cât și sintetic - în lumile sonore ale miniaturilor pianistice, adevărate arhetipuri de gen, articulate în algoritmuri sui generis, caietele de Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind importanță și relevanță tuturor detaliilor constructive debussy - ene, de la figurile melodice și metroritmice, până la delimitarea structurală a agregatelor armonice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de Felicia Cordoneanu pe baza unei valoroase literaturi științifice de specialitate (preponderent teologică). Ipostaza ultimă, totală, a feminității sacre este însă sfințenia. Pe ea o aprofundează sociologic Felicia Cordoneanu, referindu-se în mod special la Sfânta Fecioară Maria un autentic arhetip creștin al sfințeniei. Sunt apoi pagini importante de analiză sociologică a monahismul feminin, charismei și inefabilei comuniuni trăită în cuprinsul unei comunități sociale dintr-o mănăstire ortodoxă de maici. Remarc aici și interesanta analiză despre feciorie în creștinism, cu accente
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
cea postmodernă este dată, printre altele, și de faptul că ambele se declară credincioase, adepte ale creștinismului ortodox românesc. Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special, raportarea la cele două arhetipuri ale feminității creștine dintotdeauna: Eva și Sfânta Fecioară Maria. Felicia Cordoneanu rezolvă elegant dilema, pledând pentru evitarea judecăților maniheiste, simpliste, bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
tatarkiewiCz, Istoria celor șase noțiuni, Ed. Meridiane, București 1981, 51. 8 Cf. i. kant, Critica facultății de judecare, Ed. Trei, București 1995, 52. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 19 etc., vehiculul privilegiat al sensurilor și adevărurilor ei, este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să oferim o determinare suplimentară universa‑ lității fără concept: frumosul este universal concret, universal abstract cu pro‑ priile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări con‑ crete pentru care arhetipul este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să oferim o determinare suplimentară universa‑ lității fără concept: frumosul este universal concret, universal abstract cu pro‑ priile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări con‑ crete pentru care arhetipul este o imagine mai adecvată decât conceptul pur analitic fiind astfel tot un adevăr dar, întrupat sensibil. Concretul este întot‑ deauna concretizarea unui universal. Semnificația este tocmai sensul formei, altfel nu ar avea sens ca forma să aibă o anumită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Gen 1,26. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 39 sfântul Grigore de Nissa: cel iubitor care arde de dorința frumuseții, privind continuu ceea ce îi apare ca o imagine a ceea ce dorește, tinde să fie mulțumit de însăși figura arhetipurilor 76. Așa cum a fost necesar ca să vină Isus pentru ca Duhul Sfânt să locuiască în Fiul Omului, tot la fel e necesar ca Isus să ni‑1 trimită după ce se va întoar‑ ce la Tatăl: Duhul însuși vă va călăuzi spre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
corespunde afirmației că Dumne‑ zeu este asemănător omului. Astfel Dumnezeu ia ființă umană într‑o icoană vie: Dumnezeu nu este străin, omul este chipul uman al lui Dumnezeu. Creștinismul, religie a chipurilor, ne orientează astfel mereu spre Chipul chipurilor, spre arhetipul tuturor icoanelor pentru a descifra în chipul plin de frumusețe, un mister: Doar chipul lui Dumnezeu în noi ne permite să desci‑ frăm chipul oricărui om în Dumnezeu, să descifrăm misterul chipurilor care îl înconjoară pe omul contemporan 82. Această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
străduința unei elaborări definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași manieră 97. Un astfel de concept în artă nu trebuia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Finalul este acela al necesității acestui concept de „interdisciplinaritate”, prin sine, prin analiza sinelui poetic, depășindu-se „sărăcia esențială”, aceea a laitmotivului degradării cunoașterii. Prin transfer de metode A, B etc. valorizăm la nivelul miturilor un sistem dinamic de simboluri, arhetipuri și scheme, întrucât se utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în schemă, iar arhetipurile în idei. ANEXĂ „E temnița în ars, nedemn pământ, 10 De ziuă, fânul razelor înșală; 11 Dar capetele noastre, dacă sunt, 10 Ovaluri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sărăcia esențială”, aceea a laitmotivului degradării cunoașterii. Prin transfer de metode A, B etc. valorizăm la nivelul miturilor un sistem dinamic de simboluri, arhetipuri și scheme, întrucât se utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în schemă, iar arhetipurile în idei. ANEXĂ „E temnița în ars, nedemn pământ, 10 De ziuă, fânul razelor înșală; 11 Dar capetele noastre, dacă sunt, 10 Ovaluri stau, de var, ca o greșală. 11 Atâtea clăile de fire stingi! 10 Găsi-vor gest închis
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ideală a iubitei transfigurată în cântecul care dăinuie. Orfeu nu e un poet, e Poetul însuși. Mitul nu va fi umbrit niciodată de conștiința timpurilor, rămânând o prezență cu multiple avataruri și semnificații: prezență paradoxală și misterioasă, cântăreț, poet, magician, arhetipul îndrăgostitului, erou civilizator, inițiator în misterele orfice. În semnificațiile originare ale mitului se disting două mari direcții, una religioasă, debutând cu orfismul și continuată în creștinism, în care cântărețul devine alegorie a viciilor și virtuților și una laică, poetică, sugerând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
așa cum l-am urmărit, se desfășoară pe fundalul metafizical unei cosmopei nu va înceta să ne țină încordați, cu ochii ațintiți la un uriaș caleidoscop. Capitolul 5: Un Faust al românilor Faust și Sărmanul Dionis În paradigma literaturii naționale regăsim arhetipul eroului faustian în nuvela fantastică Sărmanul Dionis, al cărei autor, M. Eminescu, s-a distins în contextul romantismului european. Creatorul romantic își structurează textul din perspectivă mitofolclorică prin inserția motivelor literare romantice: motivul dublului romantic, pactul mefistofelic, prăbușirea luciferică, fericirea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nume. Este soră și mamă, iubită, prietenă, diavol și monstru. Simbolizează distrugerea, răul, ghinionul și, unde apare ea, lasă în urmă suferință și însoțește ghinioanele. Cultul ei se săvârșește în procesiuni obscene, în cimitire. Lasya, zeitate tibetană, femeie bodhisattva, este arhetipul divin al femeii ispititoare, seducătoare, simbolul atracției erotice feminine. Zeități din Orientul Apropiat și Mijlociu Mylitta este zeița fecundității și a sexualității din Orientul Apropiat căreia tinerele fete îi sacrificau virginitatea și practicau, în temple, prostituția sacră. Este asimilată lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este considerată de specialiști cea mai perfectibilă formă de conducere politică fiindcă este mai aproape de realitatea umană imperfectă. Cea mai imperfectă! Un prost - un vot. Un geniu - un vot. De aceea, democrația permite apariția politicianismului, care este dracul gol pe lângă arhetipul Pericle în politică. De aceea, politicianismul este negarea faptei în folosul umanității, erodează totul, inclusiv politica și ideea de democrație. Este diavolul pe lângă bunul Dumnezeu. De aceea, majoritatea îl confundă cu... politica. Probabil că primele manifestări politice datează din grotă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
intrată în legendele românilor. De altfel, același Emil Constantinescu și-a lansat campania electorală din 1996 la castelul de la Ruginoasa. Aici ajungem la clădirile-simbol, ridicate de politicieni în scopuri politice, tot ca “semne” ale trecerii lor și pentru translarea spre arhetip a mentalului colectiv. De la Piramidele faraonilor egipteni la Capitoliul Romei este un drum lung. Pentru a induce sentimentul forței și ordinei logistice la care a ajuns doar Imperiul Roman, americanii au copiat Capitoliul de la Roma și l-au dus peste
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sport și în viața de zi cu zi. Nu întâmplător declara Protagoras că omul este măsura tuturor lucrurilor. O pornire de neînvins păstrează mereu activ acest antropomorfism originar, care rămâne principiul oricărei activități sportive. Alcătuirea corpului nostru a furnizat primele arhetipuri ale ideologiei noastre și primele noastre unități de măsură: brațul, cotul, palma, degetul, piciorul și pasul. Prima unealtă a omului a fost corpul său și, mai presus de toate, mâna lui, modelul tuturor uneltelor de mai târziu, "instrumentul instrumentelor" cum
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a sportului ca întreprindere, apariția pieței de muncă în care spectrul remunerărilor este mai deschis ca niciodată. Integrarea economică și integrarea culturală a sportului au efectuat, împreună, un veritabil salt înainte. Să semnalăm printre altele această dublă integrare: campionul, altădată arhetip al reușitei populare, este în zilele noastre un câștigător care nu are nimic să invidieze în termen de imagine, notorietate și adesea avere, spre deosebire de alți oameni care excelează în alte domenii, staruri ca și el. În sens invers, industriașii, oamenii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
degetele se găsesc în contact cu degetul cel mare, degetul mijlociu și inelarul de la mâna dreaptă [...]112. În al doilea paragraf, descrierea suspendă momentan cursul acțiunii: datorită prezentului narațiunii, mișcările aruncătorului de mingi sunt date ca exemplu, un fel de arhetip al tuturor aruncătorilor de mingi. În literatura recentă, remarcăm la numeroși scriitori folosirea generalizată a prezentului, în locul și pe poziția perfectului simplu din narațiunea clasică. Această apetență contribuie la construcția unui univers deosebit. Este cazul următoarei povestiri de J.-M
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]