2,292 matches
-
recunoscut în pictura sa și care, aparent, sunt elementele unor potențiale naturi statice, cum ar fi merele, sau pietrele sau orice altceva, nu sunt decît spectre, sigle ale unei lumi încă neinstituite, concepte solitare într-un discurs neformulat, sau chiar arhetipuri platoniciene, realități primordiale și incoruptibile. Ovidiu Maitec vine de jos, din lumea fenomenală, dintr-o îndelungată civilizație a statuarului, și încearcă să mîntuie efemerul prin ridicarea lui la semnificație spirituală, să transforme materia în sursă de comunicare. El vine, așadar
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
sau creștină, era expresia populară a maximei biblice „Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți”. Materialismul societății contemporane a redus-o la „Fii loial când faci un schimb. Dă atât cât te aștepți să primești.” C. Braga, De la arhetip la anarhetip „Este cunoscut faptul că unul dintre simptomele postmodernității este pierderea certitudinii ontologice sau, mai precis, a încrederii în sistemele care fundamentează ontologia. Marile scenarii explicative ale metafizicii sau ale științei au fost deconspirate ca simple construcții intelectuale, ca
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
în termeni de adevărat/fals concepțiile despre lume diferite de ale noastre. Viziunile materialiste, pozitiviste, atee nu dispun de mai multe argumente de certificare și validare decăt viziunile religioase, mitologice, șamanice sau de altă natură.” Corin Braga surprinde în De la arhetip la anarhetip denaturarea valorilor de orice natură în societatea actuală. Postmodernitatea atât de apreciată duce la pierderea corectitudinii ontologice, a încrederii în sistemele care fundamentează ontologia. Autorul afirmă că „marile scenarii explicative ale metafizicii sau ale științei au fost deconspirate
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
Linia de sosire este momentul startului, restul sunt doar tururi de onoare. Sau câtå întâmplare se adunå în / din secundă când omul își då seama de sine, de calitåțile disponibile, și-și propune så devinå? Chiar dacå e de neatins arhetipul, plåsmuit în imaginate zeitåți, este de ajuns luarea acestuia drept țintå, din el izvorând credință în norme etice și estetice, pre supuse monade comune. „Adevårul, mai înainte de a ne stă întreg în fațå, se manifestå treptat”. Am poposit în aceastå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
deruta, voi spune că și eu greșesc uneori... deși răspunsul corect ar fi că nu. în ziua aia trebuia să merg cu trenul la oraș, la facultate. Aveam bagaje puține, dar multe cărți, păr lung, aroganță bine controlată: semănam cu arhetipul meu încă neronțăit. Când am intrat în compartiment, fata aia frumoasă își lipise fruntea de fereastră și părea că stă la pândă, deși pe peron nu se vedeau decât niște amărâți de soldați care răcneau ocări spre alți tâmpiți în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
brusc în seara aia. Tu te-ai întâlnit cu cavalerul Morman Mort. — Nu știu cine e Morman Mort, a bombănit, bănuind pe bună dreptate o capcană. Nici n-ai cum. Eu am descoperit asta. O completare a psihologiei occidentale a abisurilor, a arhetipu rilor lui Jung etc. Dacă vrei îți spun. Vrei să-ți zic ce-i cu tine? — Așa. Hai, amețește-mă. Ce-i cu mine, după capul tău? — Perfect. Știam că ai să te încordezi palpitând. Acum îți zici: „Ah... și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
chiar de el și având același nume ca și prezentul volum: "Cutia cu bătrâni", ca și cum coperta ar fi imaginea din oglindă a cărții. Este primul joc de simboluri dintr-o scriere în care te poți ușor rătăci printre semnificații și arhetipuri. Ce este acest obiect care servește drept titlu și copertă? O aflăm la pagina 132, unde autorul, continuându-și jocul, dă o descriere detaliată a "cutiei": "Era o veche valiză cazonă de lemn, țintuită pe canturi ca să nu se tocească
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
universul înghețat al ideilor platonice. Asta înseamnă meditația. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios în fața esențelor. Față de măreția lui Cristos, Platon e un personaj mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și să constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Cristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea e un simplu „demiurg“, ceea ce în grecește înseamnă „meseriaș“. POLITICĂ Când Charles Maurras
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
meditația. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios în fața esențelor. Față de măreția lui Cristos, Platon e un personaj mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și să constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Cristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea e un simplu „demiurg“, ceea ce în grecește înseamnă „meseriaș“. POLITICĂ Când Charles Maurras a spus la politique d’abord (politica
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cu ambiție de pregătire a condițiilor pentru apariția geniului 2. Personajul principal, don Avito Carrascal, cu pretenții la cunoaștere științifică, "îndrăgostit de sociologie", aspiră să procreeze un geniu, idee în vogă la finalul secolului al XIX-lea. Problematica geniului, acest arhetip capabil să manipuleze viața umană cu voința de a pătrunde în cele mai adânci mistere ale creației, a dat naștere la numeroase interpretări literare, printre care și această lucrare unamuniană. Personajele au un final tragic, cum trebuie să sfârșească orice
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
deosebit de onorante pe care Corneliu Dan Georgescu le-a parcurs cu rezultate remarcabile: etnomuzicolog la "Institut für vergleichende Musikstudien und Dokumentation" între 1989-1991 și la "Freie Universität" între 1991-1994, ambele din Berlin.) - Sunteți unul dintre cei mai avizați teoreticieni ai arhetipurilor sonore. Cu două decenii în urmă, Ștefan Niculescu vorbea despre o direcție arhetipală în componistica secolului 20. Cât de actuală (ori de prezentă) mai este ea acum? - Accepțiunea care se acordă acestei noțiuni este uneori atât de vagă, încât trebuie
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
componistica secolului 20. Cât de actuală (ori de prezentă) mai este ea acum? - Accepțiunea care se acordă acestei noțiuni este uneori atât de vagă, încât trebuie mai întâi să precizez pe scurt ce înțeleg eu și ce înțeleg alții prin arhetip muzical, pentru a nu crea și mai multă confuzie: eu definesc astfel un fel de cadru psihologic, un nivel primordial al muzicii (în sensul lui C. G. Jung), funcționând "înaintea" celui semantic sau estetic, existent deci în orice fel de
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
temă, în acei ani încă neabordată teoretic de nimeni. Cam în același sens folosește și Dan Dediu mai târziu această noțiune, ca bază pentru o încercare de sistematizare. Accepțiunea acordată de Octavian Nemescu este intens colorată simbolic, el subînțelegând prin arhetipuri, cel puțin la început, un conținut religios-creștin. în general, Nemescu îmi pare înclinat către o metaforizare a domeniului, ceea ce nu vine în contradicție cu noțiunea de arhetip, care - după Jung - nu poate fi descris decât alegoric. Uneori se denumesc diferit
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
sistematizare. Accepțiunea acordată de Octavian Nemescu este intens colorată simbolic, el subînțelegând prin arhetipuri, cel puțin la început, un conținut religios-creștin. în general, Nemescu îmi pare înclinat către o metaforizare a domeniului, ceea ce nu vine în contradicție cu noțiunea de arhetip, care - după Jung - nu poate fi descris decât alegoric. Uneori se denumesc diferit aceleași idei. Se folosește însă mai ales accepțiunea foarte generală în sens platonician, conform căreia, tot ce este mai simplu ar fi arhetipal; în muzici tradiționale pot
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
generală în sens platonician, conform căreia, tot ce este mai simplu ar fi arhetipal; în muzici tradiționale pot exista asemenea structuri simple - cu cât este un gest muzical mai primitiv, "natural", mai puțin "înflorit" cultural, cu atât este mai aproape de arhetip. în studiile scrise pe această temă am folosit de la început termenul de "arhetip muzical" (și nu arhetip sonor) tocmai pentru a evita confuzia cu arhetipurile la nivel fizico-acustic, care nu sunt rezultatul unei activități umane. Referitor la interesul pentru arhetipuri
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
arhetipal; în muzici tradiționale pot exista asemenea structuri simple - cu cât este un gest muzical mai primitiv, "natural", mai puțin "înflorit" cultural, cu atât este mai aproape de arhetip. în studiile scrise pe această temă am folosit de la început termenul de "arhetip muzical" (și nu arhetip sonor) tocmai pentru a evita confuzia cu arhetipurile la nivel fizico-acustic, care nu sunt rezultatul unei activități umane. Referitor la interesul pentru arhetipuri: m-am referit aici la teoretizări, dar hipertrofierea nivelului arhetipal (astfel aș numi
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
pot exista asemenea structuri simple - cu cât este un gest muzical mai primitiv, "natural", mai puțin "înflorit" cultural, cu atât este mai aproape de arhetip. în studiile scrise pe această temă am folosit de la început termenul de "arhetip muzical" (și nu arhetip sonor) tocmai pentru a evita confuzia cu arhetipurile la nivel fizico-acustic, care nu sunt rezultatul unei activități umane. Referitor la interesul pentru arhetipuri: m-am referit aici la teoretizări, dar hipertrofierea nivelului arhetipal (astfel aș numi eu "direcția arhetipală"), poate
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
un gest muzical mai primitiv, "natural", mai puțin "înflorit" cultural, cu atât este mai aproape de arhetip. în studiile scrise pe această temă am folosit de la început termenul de "arhetip muzical" (și nu arhetip sonor) tocmai pentru a evita confuzia cu arhetipurile la nivel fizico-acustic, care nu sunt rezultatul unei activități umane. Referitor la interesul pentru arhetipuri: m-am referit aici la teoretizări, dar hipertrofierea nivelului arhetipal (astfel aș numi eu "direcția arhetipală"), poate ignora explicațiile conștiente, după cum ea le-a precedat
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
arhetip. în studiile scrise pe această temă am folosit de la început termenul de "arhetip muzical" (și nu arhetip sonor) tocmai pentru a evita confuzia cu arhetipurile la nivel fizico-acustic, care nu sunt rezultatul unei activități umane. Referitor la interesul pentru arhetipuri: m-am referit aici la teoretizări, dar hipertrofierea nivelului arhetipal (astfel aș numi eu "direcția arhetipală"), poate ignora explicațiile conștiente, după cum ea le-a precedat în orice caz - dacă ne gândim, de pildă, la Brâncuși, la Arcadele lui Aurel Stroe
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
arhetipală"), poate ignora explicațiile conștiente, după cum ea le-a precedat în orice caz - dacă ne gândim, de pildă, la Brâncuși, la Arcadele lui Aurel Stroe sau Isonurile lui Ștefan Niculescu, dintr-o perioadă în care încă nimeni nu vorbea despre arhetipuri. în context post-modern, unde există practic orice, nu mai văd totuși o asemenea tendință generalizată. (O întâmplare amuzantă, ce dovedește totuși fierberea ce există în acest domeniu: într-o excelentă lucrare de sinteză se atribuie fraza "muzica poate fi considerată
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
văd totuși o asemenea tendință generalizată. (O întâmplare amuzantă, ce dovedește totuși fierberea ce există în acest domeniu: într-o excelentă lucrare de sinteză se atribuie fraza "muzica poate fi considerată un limbaj universal doar în plan arhetipal" la capitolul arhetipuri lui Octavian Nemescu, însă autorul cita în acel articol al lui doar un studiu mai vechi al meu, în care eu enunțasem textual această idee, desigur, menționându-mă. Numai că realizatorul sintezei nu a observat acest detaliu...) - încă din perioada
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
al interesului pentru cvartet - poate cu excepția unor aparente dezavantaje la nivelul timbrului, mai monoton - ci doar o modă. Vorbim de arhetipalitate: patru voci egale, puritatea și omogenitatea timbrului, lipsa efectelor coloristice, solistice ar putea fi privite ca o ilustrare a arhetipului Quaternar; corul la 4 voci, ce stă la baza unui atare ansamblu, are o logică a sa ce nu poate fi neglijată decât temporar. Acest aspect mă interesează mai mult decât unele mode curente, de aceea îi voi rămâne fidel
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare: deși toți au ochi, nas, urechi etc., fiecare are o fizionomie unică. Rolul compozitorului este de a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare o chestiune legată de ideea
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Dumitriu nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
Transformarea lentă, dramatică și, adesea, chiar tragică a vieții satului, raportîndu-se la indivizii care îl populează, este văzută de M. Preda ca o înfruntare dintre două lumi, dintre o civilizație seculară și conservatoare prin natura ei, a țăranului văzut ca arhetip, și elementele înnoitoare care se insinuează și o modifică. Formele rezistenței țăranilor la procesul istoric nu mai apar schematice, nici false. M. Preda descrie faptele cu deplină obiectivitate, observând că procesul istoric este extrem de profund, implicând o schimbare de mentalitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]