1,991 matches
-
și completitudine proprii, ca la Sf. Petru, unde pilonii puternici ai lui Michelangelo îndulcesc colțurile transeptului prin crearea a patru fațade orientate central înspre impunătorul baldachin al lui Bernini. Diferența compozițională discutată aici corespunde interacțiunii spațiului și timpului în experiența arhitectonică. Ordinea în care diferite componente ale multor clădiri sunt dispuse este determinată nu numai de simultaneitatea atemporală - felul în care colțurile cubului coexistă într-o configurare atemporală -, ci de o anumită desfășurare specifică. Urcând treptele unui portal, pătrunzând în lărgimea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nu poate fi totuși descrisă doar ca desfășurare de acute compuse static, legate prin elemente tranzitorii. O astfel de abordare ar omite adevărata natură a compoziției temporale, interesate mai degrabă de evenimente decât de imagini imobile. Am putea compara experiența arhitectonică cu cea a unui rulou oriental. Și acolo, ca și în arhitectură, privitorul trebuie să fie conștient de totalitatea spațială a întregii opere dacă dorește să obțină o justă apreciere a oricăreia dintre părțile ei; acolo, de asemenea, momentele culminante
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în acele momente. Dar, după ce-a fost restaurată (întîia oară) la sfîrșitul anilor ’20 ai secolului trecut, un ziarist o considera „arătoasă” și o descria astfel: „Este curată și albă ca o patrată de zahar (...). Deși nu are frumusețea arhitectonică bizantină (fiind în „stil neoclasic” - n. m.), și nici vreo bogăție deosebită interioară, are totuși o sobrietate impresionantă”.4) Astăzi, într-un peisaj schimbat, pare mică, întrucît are în spate un cvartal de blocuri turn, iar lîngă ea un hotel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ceasta I” sau „cea de sus”, avînd ca axă ulița dinspre răsărit și „ceasta II” sau „cea de jos”, avînd ca axă ulița de apus. E de remarcat că, din această împărțire, lipsește centrul. Motivul? Fie că nu se impusese arhitectonic, fie că nu se impusese administrativ. Centrul se detașează două decenii mai tîrziu, cînd Bacăul era format din „urbea centrală” și cinci suburbii: Buna Vestire, Alexandru cel Bun, Poștei, Sfinții împărați și Sf. Ioan. Pe teren, lucrurile nu erau însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Chambord, hotărît să profite de primul prilej favorabil scopului său. Prilejul se ivi. Chiar în dimineața zilei hotărîte pentru vînătoare, Regele îi trimise vorbă că-l așteaptă la Scara Crinului. Să pomenim în treacăt cîteva cuvinte despre această uluitoare alcătuire arhitectonică. La patru leghe de Blois, la o leghe depărtare de cursul Loirei, în fundul unei văi foarte adînci, între smîrcuri întunecate și un codru de stejari bătrîni, departe de orice drum, se înălța un castel regal sau mai curînd din basme
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentative creații dramatice ale sale fiind componenta mistică declarată sau implicită. Mistica devine și mijloc de vehiculare a unor considerații filosofic existențialiste cultivate în epocă. Conflictul este, de regulă, dispersat într-o atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor, care trebuie să evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
morală. Roma nul este, așadar, o construcție diegetică stratificată, complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Item 2: prezentarea, prin referire la romanul ales, a patru elemente de structură și de compoziție Compoziția romanului urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității și pe cronologia derulării seriei de evenimente. În chip simptomatic, primul capitol se numește Începutul, iar ultimul, Sfârșitul, sugerând ideea de incipit și final, dar și imaginea „unui corp sferoid“ (L. Rebreanu, Jurnal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru construcția personajului ales Traseul existențial al protagonistului este reliefat și prin alte secvențe narative cu semnificații majore, construite după principiul simetriilor inverse (capitolele Zvârcolirea - Sărutarea, Nunta - Ștreangul etc.). Compoziția romanului urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității și pe cronologia derulării seriei de evenimente. În chip simptomatic, primul capitol se numește Începutul (titlul inițial: Veselie), iar ultimul, Sfârșitul, sugerând ideea de incipit și final, dar și imaginea „unui corp sferoid
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
necruțător“ (Ov. Crohmălniceanu), Liviu Rebreanu construiește o lume ficțională pusă sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Conflictele care dinamizează planurile narative sunt de ordin psiho logic, moral, socialeconomic și erotic. Compoziția acestui „romanoglindă“ (N. Mano lescu) urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității și pe cronologia seriei de evenimente. În chip simptomatic, primul capitol se numește Începutul (titlul inițial: Veselie), iar ultimul, Sfârșitul, sugerând ideea de incipit și final, dar și imaginea „unui corp sferoid“ (L.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și cea a clădirilor din jur, pentru bolnavul aflat în suferință charisma clădirii impune siguranța iar pentru pacientul spitalizat ieșit pe balconul generos al salonului priveliștea parcului interior cu zăpada curată în timpul iernii dă liniște și relaxare. Subliniem aceste virtuți arhitectonice pentru a scoate și mai mult în evidență caracterul generos al fondatorului care a imaginat spitalul ca pe o unitate deschisă, cu largă adresabilitate. Dar, după cum spunea un regretat profesor „nu zidurile operează”, considerent pentru care grija pentru calitatea actului
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să întreb cine este arhitectul. Nici nu l-aș sfătui de fapt să ridice două degete pentru a răspunde. Kitsch curat! Eu nu-mi pot închipui a cui ochi a vrut să încânte, căci nu este altceva decât o aberație arhitectonică plasată în Centrul Civic al orașului, un smoc de spini plasat in grădina cu lalele. Fost sediu de bancă, mai exact al Băncii Agricole, monstruozitatea încarcă obositor de mult atmosfera orașului. Din orice unghi am privi nu cred că rezistăm
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
legislației finalității de la om asupra naturii nu reprezintă un fapt întâmplător; el ține de însăși condiția noastră ca locuitori ai lumii fenomenale. Dar aici putem observa un temei pentru o idee prezentă la Kant în locurile cele mai semnificative ale arhitectonicii rațiunii pure: statutul omului ca locuitor al lumii inteligibile (al "imperiului scopurilor") condiționează statutul său ca locuitor al lumii fenomenale; în termenii din subcapitolul anterior, personalitatea condiționează persoana. În plus, este vorba despre împlinirea unui fapt care în înțelesul limitat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului ca scop în sine, capabil prin facultatea de judecare să "impună" norma de finalitate naturii, atunci finalitatea fără Intelectul arhitectonic dătător de sens pentru aceasta potrivit structurii conceptului său din filosofia prekantiană își are sensul legat de structura "operațională" a ființei raționale; așadar, structura sa formală este legată de această schemă operațională. Aici se află concentrată semnificația extinderii legiferării prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate de la existența proprie ființei raționale (omului) la natură. O operație necesară, socotește Kant, pentru orientarea cunoașterii naturii (nu pentru creșterea și adâncirea acestei cu-noașteri) și posibilă datorită întemeierii sale pe o facultate a ființei raționale necesară ea însăși în arhitectonica acesteia din urmă. Conceptul kantian al finalității dezvăluie faptul că determinarea relației finale se face a priori, împreună cu legea ei; așa încât, relația finală este necesară, fără a fi nevoie de o Inteligență exterioară care să pună un sens al evoluției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cunoscută"; altfel nu ar fi posibil un adevăr (desigur, în supoziția naturii adevărului ca o corespondență între gând și fapt). Până la Kant, spune Rădulescu-Motru, filosofii au susținut în diferite chipuri unitatea lumii, toate acestea decurgând mai degrabă dintr-un detaliu arhitectonic al conștiinței, dintr-o anumită poziționare a "formelor" acesteia față de obiect. Kant, însă, postulează unitatea conștiinței și, pe acest temei, susține și unitatea lumii și identitatea conștiinței cu lumea. Acest fapt reprezintă un veritabil câștig în sensul înțelegerii omului și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanului, al cărei revelator este conceptul de libertate. În plus, acest concept este răspunzător în cea mai mare măsură pentru ceea ce pare a fi ideea "finală" a personalismului energetic, judecata care încheie această reconstrucție filosofică, referitoare la locul omului în arhitectonica universului: omul cumpănește condiționatul natural și Necondiționatul. De asemenea, conceptul de libertate aruncă o lumină și asupra relației de identitate structurală dintre microcosmosul uman și macrocosmos. Și tot în conceptul libertății își găsesc încheierea firească și gândurile despre cultură privită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cum este posibilă fizica pură? Cum este posibilă metafizica în genere? Cum este posibilă metafizica știință?), timpul kantian, ca intuiție a priori, are sensuri care trimit la o "realitate"; el posedă o funcție constitutivă față de fenomen și este necesar în arhitectonica subiectivității transcendentale. Programul pe care și-l propune C. Rădulescu-Motru în filosofia sa este sensibil diferit de cel kantian; iar legitimitatea criticilor filosofului român, relative la filosofia kantiană, este justificată prin asumpțiile pe care sistemul său se întemeiază. Cert este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie să fie cauza lumii, nu numai ca natură atotputernică, acționând orbește prin fecunditatea ei, ci ca inteligență, acționând prin libertate; 4) "unitatea acestei cauze poate fi conchisă din unitatea relației reciproce a părților lumii, ca elemente ale unei construcții arhitectonice artistice ...". Imm. Kant, Critica ratiunii pure, p. 474. 84 "Condițiile formale ale experienței nu sunt numai și în primul rând condiții logice, condiții de consistență și noncontradicție, ci condițiile sub care toate corpurile, proprietățile și relațiile sunt gândite ca aparținând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
solar, stabilit în funcție de împărțirea timpului pe săptămâni, astfel că întotdeauna prima zi a anului trebuia să cadă în prima zi a unei săptămâni. În paralel, plecând de la mitul despre moartea și învierea naturii, exista un calendar ritualic. În urma interpretării complexului arhitectonic dacic de la Sarmisegetusa, s-a constatat că sistemul calendaristic dacic, civil și ritualic, era unul din cele mai exacte ale vremii. Astfel, calendarul era structurat pe o perioadă ciclică de 13 ani, anii fiind de patru tipuri, în funcție de numărul de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
niște canoane: • în sculptura egipteană: corpul este geometrizat, simplificat în atitudini statice și rigide; • în pictura bizantină: omul este spiritualizat și reprezentat prin forme plate, decorative, proporțiile variind în funcție de spațiul arhitectural; • în arta romantică: forma, proporțiile corpului sunt încorporate elementelor arhitectonice pe care le decorează; • în stilurile clasice umaniste (de exemplu: renașterea, clasicismul greco-roman neoclasicismul): predomină căutarea idealului de frumusețe fizică și morală a omului superior; • în stilurile anticlasice (elenistic, gotic, baroc, romantic): personajele exprimă trăiri și sentimente intense, proporțiile diferă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a mormântului regelui Iacob; în partea dreaptă este mormântul (decorat cu statui de bronz care reprezintă Speranța, Adevărul, Bunătatea și Credința) a celuilalt iubit al său, ducele de Richmond și Lennox, Regele Iacob s-a ocupat de restaurarea și modificările arhitectonice ale Capelei Henri al VII-leaprobabil pentru a putea sărbători, în eternitate, dragostea sa pentru cei doi bărbați“ (trad. n.). Pentru a spori misterul, există o serie de străzi în apropiere de Charring Cross, considerat în secolul al XVII-lea ca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la îndeplinire în totalitate datorită cheltuielilor extrem de mari, a reușit să reconstruiască 51 de biserici, biserica Sfântul Paul, precum și un monument a cărui temă comemorează dezastrul care a avut loc. Monumentul este deosebit de interesant, nu numai din punct de vedere arhitectonic, ci și din perspectiva simbolisticii. Se știe că Sir Christopher Wren era un pasionat om de știință, care pe lângă arhitectură studiase atât matematica, cât și astronomia. Aceste cunoștințe le-a aplicat în planurile monumentului, care are o înălțime de 203
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și editată de către Thames & Hudson. Cartea descrie aventurile lui Poliphilo care își caută iubita Polia. Printr-o magie este transportat într-o pădure unde se rătăcește, întâlnește o serie de personaje mitologice dar mai ales descrie o serie de ansambluri arhitectonice. Din nou adoarme și se trezește într-un al doilea vis, asemenea unei povestiri în povestire. În această nouă aventură este condus de către nimfe la regina lor, unde i se cere să-și exprime dragostea pentru Polia. După o înfocată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
puțini cercetători care și-au arătat interesul pentru această lucrare, probabil datorită dificultății textului. Dintre aceștia, bibliologul Ștefania Cecilia Ștefan, de la Institutul de Memorie culturală din București, abordează aceeași temă remarcată și de noi, în cercetările efectuate: cea a perspectivei arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară: „[...] Fiind mai mult decât un obiect frumos, cartea a atras admirația savanților de pretutindeni pentru înaltul nivel de erudiție privind, în principal, chestiunile filologice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al XIV-lea a declanșat o adevărată vânătoare artistică, achiziționând cât mai multe dintre operele artistului. Intendentul șef al finanțelor a arătat un interes deosebit în redecorarea unui castel menționat mai puțin de către criticii de artă: Vaux le Vicomte. Planurile arhitectonice ale acestui palat au fost reproduse identic în construcția palatului Versailles. Castelul Vaux le Vicomte a fost construit de către Nicolas Fouquet între anii 1658-1661. Arhitecții au fost Louis LeVau și Jules Hardouin Mansart, iar grădinile au fost realizate de André
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]