2,842,792 matches
-
Service (Serviciul vamal american) este bucuros că a jucat un rol pivotal În această acțiune. Tablourile vor fi repatriate către Guvernul Român săptămâna viitoare la sediul băncii World Bank din Washington unde Președintele Emil Constantinescu le va accepta personal.” În articol se mai arată că acestea valorează Între 300.000 și un milion de dolari și că Între picturi se află și ‘Ecce Homo,’ tablou atribuit celebrului Tițian. În calitate de chimist, am fost solicitat să examinez autenticitatea cernelei cu care era scris
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
SUA, echivalentul american a Premiului Nobel. Considerat de studenți un adevărat fenomen, acesta susținea ca vârful creionului său este la fel de ascuțit ca și cel al oricărui savant american, ceea ce a și demonstrat cu prisosință. A scris nu numai circa 600 articole științifice În chimie, performanța incredibilă, dar tot atâtea și În fizică, realizare neegalată. Evreu fiind, a susținut, În ciuda persecuției la care a fost supus În trecut și dezaprobărilor oficiale de astăzi, că dacă În România ar fi fost cu adevărat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
semnificative." (Mircea Zaciu). În 1941, editează împreună cu Octavian C. Tăslăuanu și Dan Botta, revista Dacia, publicație cu titlu semnificativ, în acei ani de grea cumpănă pentru integritatea teritorială a României, amintind de cunoscuta revistă a lui Kogălniceanu și fixând în articolul Cuvinte de început, și programul revistei și dimensiunea profetică a poetului în asemenea timpuri: Când conducătorii slugarnici au uitat de demnitatea neamurilor, când un groaznic sentiment de neputință fu lăsat să cuprindă cetatea, poetul ar fi trebuit să se ridice
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
cu ochi de cărțar, vreme de câteva luni, mai multe ediții academice, neacademice și școlare din literatura română clasică, tipărite după 1990, am inițiat, cu bunăvoința României literare, o rubrică de critică textologică, deci filologică. Intenția inițială, mărturisită în primul articol, a fost și a rămas neclintită: combaterea gravelor manifestări de incompetență profesională, evidente mai cu seamă în colecțiile "populare" și "școlare" colecții devenite, prin nepriceperile impertinente ale unora, prin ifosele pseudo-editoriale ale altora și prin nepăsarea multora colecții de afirmare
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
din vânzarea unor cărți a căror calitate nu corespunde exigențelor specifice, înșelând astfel buna-credință a cumpărătorilor. Am criticat în acest răstimp de peste doi ani mai multe ediții "populare" și "școlare", majoritatea "îngrijite" de anonimi și neanonimi, sperând, la apariția fiecărui articol, nu că-i voi vedea ieșind, în lumina tiparului, pe păcătoși, ca să-și toarne cenușă în cap, ci presupunând că unii - cel puțin unii! - editori îmi vor da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de transcriere și adnotare corectă a textelor clasice antologate. Fiind sceptic din fire, nesocotindu-mi deci nici propriile-mi observații critice infailibile, m-am așteptat, după apariția fiecărui articol, ca unul sau altul din cei vizați, direct sau indirect, "îngrijitor de ediție" ori manager editorial prins cu mâța-n sac, să-și ridice condeiul împotrivă-mi și să demonstreze negru pe alb că observațiile mele sînt neîntemeiate. Regret - și
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
până acum, cu excepția a doi condeieri care și-au ridicat picsurile împotrivă-mi, însă au dat cu ele-n baltă, ceilalți au preferat ori să se facă a nu ști despre ce-ar fi fost să fie vorba în acele articole, ori să se facă a nu-i interesa critica edițiilor din România literară. Sau poate că mă-nșel. Poate că implicații au citit articolele respective, dar nu au priceput nimic. Oricum, tăcerea lor fudulă e semnificativă. Ca orice fudulie. Cu
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
să se facă a nu ști despre ce-ar fi fost să fie vorba în acele articole, ori să se facă a nu-i interesa critica edițiilor din România literară. Sau poate că mă-nșel. Poate că implicații au citit articolele respective, dar nu au priceput nimic. Oricum, tăcerea lor fudulă e semnificativă. Ca orice fudulie. Cu atât mai semnificativă cu cât edițiile apărute din 2004 până astăzi poartă, mai toate, amprentele acelorași vechi și criticate ignoranțe. Tot atât de semeață și de
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
mari de pământ, iaurt țapăn, de-l tăia cu cuțitul. O tutungerie simandicoasă - unde puteai găsi nu doar produsele tabacului, ci și ziare, reviste de tot felul -, despărțea zona alimentară de cea industrială, cu acel îmbietor magazin universal "5000 de articole", ce te îmbrăca din cap până-n picioare, pentru toate anotimpurile, pentru toate vârstele și sexele, de la șpilhozen la rochii de mireasă, de la salopetă la smoking, de la scutece la giulgiu. De-ar fi fost doar acestea... Fără a face concurență marilor
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
publicat volumele: Poate mâine (roman, Tel Aviv, 1994), Cei de dincolo (eseuri, Tel Aviv, 1996), Pe urmele altora (eseuri, Cartea Românească, 1997), Peregrinări (nuvele, Tel Aviv, 1997), Singurătatea alergătorului de cursă scurtă (roman, Albatros, 2003), înainte de a fi prea târziu (articole și eseuri, Hasefer, 2006). Povestirea pe care o publicăm alăturat face parte dintr-un volum în pregătire. Cu prilejul frumoasei aniversări îi urăm d-nei Gina Sebastian Alcalay multă sănătate și activitate literară spornică în continuare. (Red.) Am descoperit de multă
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
căderea pe panta lucrului neprofesional, adesea jenant și neplăcut sub aspectul fizionomiei. Prin reproducere, prin multiplicare, consumatorii ajung să creadă că de fapt, în acest malaxor se găsește etalonul, valoarea, că asta e calea de urmat. Am scris mai multe articole, despre manelizarea culturii. Se știe, maneaua este o specie indigen-orientală și probabil pentru occidentali extensia terminologică respectivă nu-i relevantă. Pentru noi cei de acasă, din vadul autohton în care supraviețuim, este. Manelizarea incumbă dominația derizoriului, a îndoielnicului, a zegrasului
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
neîntrecut în lăudăroșenie, nu se ține însă de vorbă. Mai mult, se dovedește a fi excesiv de arogant, impulsiv și bădăran. În 1925 are un conflict cu Stelian Popescu, directorul ŤUniversuluiť, pricinuit de publicarea în nr. 16 din 25 ianuarie a articolului aniversar Vasco da Gama; zgârcindu-se la preț, vine în redacție și se comportă ca un scandalagiu dâmbovițean. Mateiu, implicat în dispută prin prelucrarea textului, datorat academicianului lusitan Henrique Lopes de Mendonça, rupe relația cu el. Acum, după ani buni
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
veacul XX nu l-a putut însoți Ťdecât tăcerea, în sânul obștei saleť"... Const. Noica, Urma pașilor săi Scriitorului și savantului i-au fost consacrate, în ultimele șapte decenii - în țară și în străinătate - zeci de mii de pagini. în articolul de față nu vom putea nici măcar să trecem în revistă capodoperele și eșecurile exegezelor. Ne propunem să semnalăm erorile de informație, ignoranța și superficialitatea, alături de prezentarea unor citate desprinse din context, surse neindicate sau false, mărturii partizane. Există o diversitate
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
februarie 1907 (stil vechi), ora 5 dimineața. "împricinatul" confirmă această dată în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004, p. 473, versiunea americană, vol. IV, The University of Chicago Press, p. 88. într-un articol intitulat Dicționarul scriitorilor români (Jurnalul literar, nr. 1-2, ianuarie, 1999) apreciam textul despre Eliade din volumul al II-lea, coordonat de Mircea Zaciu. Remarcam analizele subtile ale operelor, judecățile de valoare și sesizarea timbrului unic al memorialisticii, literaturii realiste și
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
tipărit volumul al III-lea din Dicționarul General al Literaturii Române ,"Secțiunea" Mircea Eliade (p. 18-30) e redactată de același autor: Eugen Simion. Mă așteptam ca eroarea să fie corectată. Zadarnică speranță! Am publicat un amplu eseu: Despre un singur articol (Observatorul cultural, nr. 40, 1-7 decembrie 2005). Arătam - la început - că Eugen Simion este o personalitate pro-emi-nentă a criticii și istoriei noastre literare din ultima jumătate de veac. Opera lui Mircea Eliade îi era familiară de multă vreme. Domnia-sa
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
constituie un succes în exegeza eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat, deoarece în acest capitol mișună greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului, conchizând: "Aceste Ťnoutățiť ajunseseră în America cu peste 20 de ani în urmă, fiind consemnate de Mac Linscott Ricketts în monografia sa Mircea Eliade the Romanian
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
era suprasolicitat. Dar cei 11 cercetători care făceau parte din echipa sa de "coordonare și revizie" a Dicționarului, de ce nu au vegheat, comunicându-i toate observațiile critce? Să sperăm că acum... Nostimada e că, în aceeași revistă unde publicasem eu articolul (Observatorul cultural), peste câteva luni numai, un distins eliadist lua la rost pe autorul unei istorii literare că a îndrăznit să susțină că Eliade s-a născut la 13 martie 1907. Dar asta e data corectă! Ea corespunde celei de
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
28 februarie 1907. Pentru numele lui Dumnezeu! Adăugați, vă rog: 28 februarie stil vechi = 13 martie 1907. Cer scuze pentru insistența cu care am prezentat această incredibilă prestidigitație a datelor. Sarabanda continuă însă să ne joace feste și azi, prin articole și monografii, nu numai în România, ci și în Franța, Germania și Italia. întocmirea neatentă a acestui microscopic portret biografic din pagina a doua a volumelor editate la Humanitas, lasă să se strecoare și alte inadvertențe de titluri și date
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
s final ca marcă a pluralului în peste 20 de "prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile soldatului de plumb. Formele corecte sunt: Cum am găsit piatra
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
au fost menținute în textul tipărit în 2005 în Dicționarul General a Literaturii Române. Li s-au adăugat alte inexactități: Itinerar spiritual (pentru Itinerariu spiritual - de două ori, p. 22) și Revista Sânziana (pentru Sânzana). Reproduc un singur paragraf din articolul meu apărut în Observatorul cultural în decembrie 2005: Citirea în grabă poate provoca gafe de proporții. Parafrazând cele opt puncte ale programului de viață al adolescentului, copistul redă fraza: ŤSă cunosc concepțiile didactice și să pot să le combatť, înlocuind
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
dialectica? Tot e bine că nu a apărut materialist dialectice. Ar fi fost de tot hazul! Și culmea... ironiei. Citatul cu cuvântul buclucaș este extras din primul volum al Scrierilor de tinerețe, intitulat Cum am găsit piatra filozofală... Dar autorul articolului din Dicționar uită să facă trimiterea respectivă. Păcat! Și-ar fi dat seama și-ar fi îndreptat tacit cele două erori la care m-am referit"... Alți amatori transcriu mecanic până și greșelile de tipar, inventează ziare la care Eliade
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
sa nu a avut relații personale cu Eliade. Numele nu îi este menționat în Jurnal. Cine și când i-a vorbit despre lacunele lingvistice ale "subiectului" D-sale? Coincidența face, ca tocmai în timpul redactării paginilor de față să citesc un articol aniversar al unui celebru muzicolog, Guy Cherqui, apărut într-o importantă revistă italiană de muzică și reprodus într-o publicație românească. O paranteză îl amintește pe Mircea Eliade "care s-a distins printr-o remarcabilă deschidere față de limbile și culturile
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în orice Bibliografie. Sunt peste o mie de titluri. în 1934 un publicist obscur, Ilariu Dobridor a scris un articol intitulat Un foarte oarecare: Mircea Eliade. Se referea însă la o singură carte - considerată de marii noștri critici interbelici drept o reușită. Denigratorii au evoluat: contestă întreaga operă literară a lui Eliade (fără argumente!). Ce se va întâmpla peste alți
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ar trebui să mai amintesc o întâmplare dramatică, generatoare de confuzii. Ne-o destăinuie Mac Ricketts într-o recenzie a volumului îngrijit de mine Textele "legionare" și despre românism. Pentru prima oară învățatul american a venit în contact cu aceste articole ale lui Eliade în 1981, în sala 3 a Bibliotecii Academiei Române. Când am scris cartea Mircea Eliade - rădăcinile românești am apelat în unele cazuri la acele traduceri făcute în grabă în România și îmi dau seama acum că nu erau
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
găsit și alte carențe. Operele lui Eliade nu au fost traduse în 18 limbi, ci în 26 (cu o zi înainte ni se comunicase că transpunerea scrierilor sale fusese făcută "aproape în toate limbile"). Și cifrele celelalte (numărul volumelor și articolelor) diferă cu mult față de realitate. Bibliografiile ar fi oferit date mai precise. O altă "noutate" e contrazisă de orice manual școlar: "A publicat primul volum în 1927, Romanul adolescentului miop. Una din părerile eronate ale istoriografiei noastre literare este "proclamarea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]