2,884 matches
-
623, continuă acesta. Despre Finlanda mai spune că este o țară care investește foarte mult în învățământ. Amintește de postul de radio finlandez care difuzează în limba latină, pe care l-am menționat mai sus, ceea ce "înseamnă că există și ascultători care înțeleg ce se vorbește"624. Repere culturale pe scurt În Rubrica DE-ALE VIEȚII, Mariana Codruț publică proze scurte. Din acestea face parte și Podul Înalt al sexelor. Într-un dialog, unul dintre personaje întreabă care este capitala Finlandei
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
introducerea traducătorului C. Balmuș (din Demetrios, 1943, p. 12), si nu la paragraful originar al lui Teofrast, care sună astfel: "anume că nu trebuie să spunem toate de-a-fir-a-păr și pe larg, ci să lăsăm unele lucruri la înțelegerea și socotința ascultătorului, care, de îndată ce a inteles ceea ce i-ai lăsat a intelege, nu ți-i numai ascultător, ci și martor, și încă un martor cu mai multă bunăvoință. El se crede inteligent prin faptul că i-ai dat ocazia să-și arate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ascultător, ci și martor, și încă un martor cu mai multă bunăvoință. El se crede inteligent prin faptul că i-ai dat ocazia să-și arate inteligență. Cine însă spune toate că unui nepriceput, acela face impresia că-și disprețuiește ascultătorul" (Demetrios, Tratatul despre stil, IV, 222). 26 De pildă, Gh.N. Dragomirescu spre deosebire de H. Tiktin nu crede că ar putea fi conjuncția un criteriu relevant pentru clasificarea propozițiilor dependente, respectiv a celor independente, "câtă vreme, cum am mai arătat, ea însăși
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unui confident dezinteresat; greșeală! Străinul nu e întrebat decât pentru a-i descoperi punctul vulnerabil; nu e consultat decât pentru a i se întinde o cursă; nu e ascultat decât pentru a trage profit de pe urma acestui fapt. Dacă există mulți ascultători, urechile sunt ciulite; te crezi singur, dar și zidurile au urechi. A doua zi cuvintele spuse fac înconjurul orașului, transformate, amplificate, denaturate până într-atât, încât autorul nu le mai recunoaște și e silit să le dezmintă. Pentru a spune
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
talent, o constanță, o probitate ce îi justificau ambiția. Având o constituție șubredă și bolnăvicioasă, mic, slab, dar cu ochii arzători și vocea stridentă, cu gura sa sardonică, el se metamorfoza la tribună; vorba sa îi făcea să tresară pe ascultătorii săi, cum tremura el însuși azvârlindu-și perioadele. D-l Catargiu era de o integritate capabilă să reziste tuturor încercărilor, virtute atât de rară! Credea în opinia, în cauza sa; le-a susținut energic. Intrat în minister cu mâinile curate
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Cristos. Totuși sigiliul divin nu e natural: el consistă în puterea și gloria care se cuvine unui Dumnezeu, care strălucește în Cristos. Prin aceasta El a voit să se facă cunoscut, și prin faptele sale să‑i înalțe sufletește pe ascultători la contemplarea sa cu toate că îl acoperea carnea vizibilă. Cuvântul, prin umilința sa și prin asumarea condiției noastre, a reflectat și pe chipurile noastre și în inimile noastre splendoarea gloriei care e proprie lui. Așadar nu o imagine sau un model
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Carpentier și americanul Dempsey. Marile cotidiene de informație s-au întrecut în ingeniozitate și cheltuieli pentru a fi primele care să anunțe marele public ce se înghesuia la ghișeele lor, rezultatul confruntării. Dar radioul este cel care creează evenimentul oferind ascultătorilor vestea în premieră (Dempsey învingător în runda a IV-a). Al doilea, fotbalul, devine totodată și sportul popular practicat de un număr tot mai mare de admiratori din toată Europa, în timp ce rivalul său, rugby-ul, rămîne din punct de vedere
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Biserica din Fârtățești, înarmată cu o coasă (sau cum apare în alte biserici, purtând felurite instrumente ale tăierii - coasa, secera 606), nu aparțin unor programe de calmare, ci încearcă să-i stârnească pe privitori (neștiutori de carte, la fel ca ascultătorii predicilor) să-și pună întrebări și să se frământe. Cei ce aveau acces la texte găseau și disertații despre moarte, despre întâmpinarea și semnificațiile ei într-un inventar literar aflat, în scrisul românesc vechi, în continuă ramificare și diversificare: orațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bărbați și mueri, pentru că toți dorescu și pohtescu să dobândească mila de la Dumnezeu și toți vor dobândi”), descrie, într-o ierarhizare ce ținea cont de prescripțiile „ideologiei” dominante, categoriile de participanți la ceremonia reînhumării. Regulile retoricii cereau acestor „destinatari”, prezumtivi ascultători ai cuvântării, să li se câștige interesul printr-o secvență specială a exordiului - captatio benevolentiae. Și Neagoe Basarab se conformează într-un mod ce consună, firește, cu spiritul întregii scrieri: „Și pre mine, ticălosul, încă mă ascultați cu ușurare, și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
românește din prima jumătate a secolului al XVII-lea) îl ajută pe Neagoe Basarab să sublinieze termenul ce figura obiectul elogiului. Osteneala, ca rezultat al unei preocupări necurmate (dar și ca un fel condiție a asumării acestei griji), este impusă ascultătorului - cititor prin reveniri, variate lexical și morfologic, realizate cu ajutorul derivării: „oasele tale céle ostenitoare”, „ostenințe”, „ostenințele tale” „te-ai ostenit pentru mine”, „să ostenești”, „osteneală”, „vruseși să te odihnești de ostenéle”, „ai luat alte ostenéle mai mari” etc. Efectul este
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semnal” („[...] cu fața cătră răsărit îl îngropăm de sămnăm învierea, că cum apune sorele și iară răsare, așé și mortul apune în pământul și iară să vor scula”), tâlcuirea alegoriei (soarele ca simbol al perpetuei „învieri”) urmând a o face ascultătorii - presupun - avizați în materie și familiarizați cu asemenea decriptări. Teza „egalității în fața morții”, sesizabilă în „definiția” citată mai sus, este - adevărat - un topos precreștin 623, dar prelucrarea pe care ea o îmbracă în „orația” lui Toader din Feldru amintește vădit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a introdus teza aceasta" sau "De aia s-a dus la Moscova" sau "De aia a avut o vizită și în China". Toți cei prezenți eram posesorii acelor celebre buletine de informare emise sub egida "Agerpres". Dar eu eram mare ascultător de Europa Liberă, v-am spus că microbul acesta l-am luat de la vârsta de opt ani și m-a bântuit până ce postul în limba română s-a desființat. L-a început când am intrat în cercul acesta, cu Mohora
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2); limpede (2); logic (2); matur (2); niciodată (2); ordonat (2); prieten (2); puternic (2); rațional (2); respectuos (2); reușită (2); sever (2); silință (2); a ști (2); voință (2); adecvat; admirabil; adult; ager; ajutor; Alex; altcineva; ambiții; apreciat; apt; ascultător; atenție; avar; avut; bunăvoință; bine; bine crescut; bine educat; binevoitor; bizuință; bucurie; caiet; capabil; cămilă; cetățean; cîinele; clasa I; consecvent; conservată; cu conștiință; continuu; credul; cult; cumpătat; cuviincios; da; dator; datorie; dejun; de nota 10; descurcăreț; determinare; determinat; devreme; dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meșterește (2); minuni (2); naște (2); se ocupă (2); poate (2); a putea (2); rău (2); rezultat (2); sport (2); totul (2); și tace (2); verb (2); act; active; e activ; adevăr; adopta; adună; ajută; alege; apă; aplică; are; asculta; ascultător; avea; baschet; beretă; binefacere; blocuri; borș; bucate; bucurie; bun; ceva bun; bunăvoință; bune; cadou; capacitate; carieră; cere; chip; cîntă; cîștig; clădește; a clădi; coace; conștiincios; copii; crime; dacă; dăruință; dedicare; demonstra; desen; determinare; diamante; distruge; divertisment; doarme; dorește; dori; dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copilaș (2); cumnat (2); dulciuri (2); Eric (2); frumușel (2); generație (2); grijă (2); împlinire (2); joacă (2); Luca (2); micuț (2); neamuri (2); pat (2); plăcere (2); răsfățat (2); 3-9 ani; buric; afecțiune; ajutor; amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător; Aurica; avere; băiete; băiețel mic; bătrînă; bebeluș; bebeluși; boală; botez; ceea ce nu are mama; compot; copii; copil iubit; credință; cumătru; curiozitate; Daniel; dar; Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împărtăși (2); încredere (2); laudă (2); minciună (2); mult (2); orice (2); poezie (2); povești (2); a relata (2); rostire (2); sfaturi (2); a ști (2); trădare (2); verb (2); vorba (2); vorbire (2); afirmație; ajută; aminti; asculta; ascultare; ascultă; ascultător; atractiv; auzi; bine; bîrfă; bolborosește; buna dispoziție; cal; căuta; ce ai de făcut; ce gîndești; ce?; citează; clar; compliment; concentrare; conexiuni; confesa; confidență; convorbire; cu glas tare; cu voce tare; cugeta; cuiva; cuminte; curios; cuvîntă; daca; de bine; declarație; demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de grup, comunicare directă sau mediată). Comunicarea presupune două etape: receptarea mesajului celuilalt și transmiterea propriului mesaj. În varianta comunicării directe ascultarea este primul pas în stabilirea unei relații de comunicare eficientă cu persoanele din jurul nostru. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei atitudini de respect și acceptare. Comportamentele care transmit acest mesaj sunt: Stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim; Folosirea răspunsului minimal și a încurajării; Concentrarea atenției pe ceea ce spune vorbitorul; Evitarea judecării sau a interpretării a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
gesturi), empatizare, parafrazare și alte expresii din care să rezulte faptul că subiectul ascultă și îl înțelege pe celălalt. Înainte de a-i învăța pe parteneri deprinderile de comunicare verbală, terapeutul trebuie să definească clar rolul de vorbitor și cel de ascultător. La început acesta va lua parte activ la modelarea respectivelor deprinderi și treptat, apoi, își va relua rolul de antrenor. Fără să dorim încorsetarea partenerilor, enumerăm regulile pentru diferite tipuri de cupluri ca moment de meditație pentru subiecți indiferent de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
un consilier trebuie să acționeze foarte eficient atât ca transmițător, cât și ca receptor al mesajului. Cu alte cuvinte, consilierul trebuie să transmită mesaje coerente (cu abilități avansate de comunicare verbală, scrisă și nonverbală) și să fie și un bun ascultător. Abilitățile de comunicare folosite în procesul de consiliere sunt de obicei clasificate în: A. Abilități de comunicare nonverbală. Lista propusă de Mark Young (2005) conține următoarele elemente : * contactul vizual; * poziția corpului; * pauzele; * tonul și intensitatea vocii; * gesturile și expresia feței
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
contactul nemijlocit cu realitatea. Sunt criticate metodele afirmative, axiomatice și pentru motivul că transmit cunoștințele Într-o formă „de-a gata elaborată”, În mod autoritar, pe calea „transferului direct dintr-un cap În altul”, cum zice Galperin, obligându-i pe ascultători să le accepte dogmatic, ca de la sine Înțeles, să le Înregistreze prin memorizare și apoi să se mulțumească cu reproducerea a ceea ce a spus profesorul. Fiind centrate pe activitatea profesorului, acesta dezvăluie conținutul teoretic, analizează problemele materiei expuse, citează faptele
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de judecată critică, menținându-l Într-o situație de dependență totală față de cele afirmate de educator. Nu este mai puțin adevărat că opiniile asupra acestei chestiuni rămân, totuși, controversate. Skinner sesizează, de exemplu, posibilitatea ca, În cursul audierii unei prelegeri, ascultătorii să anticipeze răspunsuri la ceea ce lectorul urmează deja să se refere, să prevadă ceea ce urmează să spună la un moment dat. Asemenea răspunsuri anticipate sunt justificate dacă următoarele idei confirmă anticiparea. În acest sens, Învățarea prin audiere presupune și ea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
argumentării lectorului. În afară de acestea, În condițiile unui flux de cunoștințe care urmează un sens unic, relația profesor-elev rămâne unilaterală, oferă slabe posibilități de interacțiuni personale și de conexiune inversă efectivă. Expus unui flux de informații prestabilit, cuantificat și ordonat dinainte, ascultătorul nu mai poate influența prin reacție inversă (feedback) cursul prelegerii. Nici profesorul nu are posibilitatea de a constata imediat efectele expunerii personale; din această cauză, expunerile sau explicațiile sale se adaptează anevoios situațiilor concrete individuale, nelăsând suficient loc unei tratări
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logică acomunicării; cu cât acestea se Întemeiază pe o cunoaștere și respectare atentă a legilor gândirii corecte, cu cât vor reuși să solicite efectiv anumite operații ale gândirii (analize, clasificări, opoziții, discriminări, ordonări, interpretări, sinteze etc.), să-i determine pe ascultători să examineze o idee, o ipoteză etc. și să pună În mișcare resursele lor afectiv-emoționale, cu cât profesorul va izbuti să cucerească simultan atât mintea, cât și inima acestora, cu atât mai mult el va reuși să transforme receptarea expunerii
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
subiectul pe care Îl abordează, materialul de predat („să aibă textul În cap și nu capul În text”), până la posibilitatea de a-l expune În mod liber și degajat, ceea ce Îi va permite să mențină un permanent „contact vizual” cu ascultătorii, să-i domine, să le mențină atenția Încordată, În loc să se lase el dominat de către aceștia. Desigur, aceasta nu exclude posibilitatea ca vorbitorul să se poată orienta după un plan de idei, prevăzut cu unele note, citate, cifre etc. Cercetări Întreprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
participare activă la analiza și dezbaterea problemelor pe baza orientării date la Început În alocuțiunea susținută de profesor. Trecerea de la expunere la dezbatere Îi permite profesorului o oarecare detașare de materialul prezentat, Îi dă posibilitatea să intre În dialog cu ascultătorii, să stabilească relații de cooperare. Persistă Însă riscul ca atunci când profesorul nu se poate asigura de o participare substanțială din partea interlocutorilor săi, discuțiile să devină superficiale, inconsistente, schimbul de idei și opinii infructuos și deci, dezbaterea să nu-și atingă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]