8,644 matches
-
calitate superioară; datorită conjuncturii nefavorabile a pieței apare, uneori, necesitatea depozitării produselor, acestea putându-se deprecia în condițiile inexistenței unor spații de depozitare adecvate; cheltuielile de comercializare cresc în condițiile vînzării în loturi mici. În județul Iași se experimentează forme asociative de vânzare a produselor agricole. Aceste asociații au fost constituite pentru un produs sau grupe de produse omogene. Principalul neajuns al acestora este că nu dispun de un fundament juridic adecvat. Ele au fost înființate în baza Ordonanței 26/2000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nivelului calitativ al producției agricole a membrilor asociați și pentru perfecționarea tehnologiilor de producție; în al treilea rând aceste asociații ar putea efectua și operațiunile de aprovizionare a exploatațiilor membrilor cu resurse materiale etc. Pentru diversificarea organizațiilor economice de tip asociativ în agricultură este necesară elaborarea unei legislații corespuzătoare. În legătură cu acest aspect considerăm necesară elaborarea unei legi generale a cooperației și adoptarea aquisului comunitar referitor la asociațiile de producători agricoli (asociațiile de marketing). Trebuie evitată elaborarea unei legislații cooperatiste întortocheate care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ce concură la creșterea rentabilității exploatației agricole. În acest fel proprietarul de terenuri agricole va fi liber să aleagă forma pe care o consideră mai potrivită atingerii intereselor sale. Considerăm că este necesar să se acorde mai multă atenție formelor asociative de organizare a activităților de aprovizionare cu factori de producție și de valorificare a producției agricole. Creșterea viabilității exploatațiilor agricole din țara noastră poate fi obținută și prin creșterea eficienței legăturilor exploatației agricole cu piața. B I B L I
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
7 4 Agromec 9073 -4 16 14 10 15 14 19 8 Sursa: Ministerul Agriculturii și Alimentației Anexa 5 Ponderea suprafețelor agricole din mediul rural pe forme de exploatare Nr.crt. Județul Suprafață din care: agricolă În exploatare individuală În exploatare asociativă* Domeniul statului totală Ha. % Ha % ha % 1 Bacău 302148 262059 86,7 16827 5,6 23262 7,7 2 Botoșani 372006 335512 90,2 33268 8,9 3226 0,9 3 Iași 355598 236046 66,4 46273 13,0 73279
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1935, pag. 196 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3 13 8 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 9 Cuprins 68 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 13 Prefață 17 Cuvânt introductiv 59 Capitolul I Teorii privind asocierea și cooperația 69 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 124 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 125 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 126 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 190 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 163 Capitolul III Tradiții ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 13 Prefață 17 Cuvânt introductiv 59 Capitolul I Teorii privind asocierea și cooperația 69 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 124 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 125 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 126 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 190 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 163 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României 189 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 200
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Prefață 17 Cuvânt introductiv 59 Capitolul I Teorii privind asocierea și cooperația 69 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 124 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 125 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 126 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 190 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 163 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României 189 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 200 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 201
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
contemporană 125 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 126 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială 190 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 163 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României 189 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 200 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 201 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 206 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 207 Capitolul IV Structuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
190 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 163 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României 189 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 200 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 201 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 206 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 207 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 230 Mihai Talmaciu Cooperația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
actuale în agricultura României 200 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 201 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 206 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 207 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 230 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporan 231 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 258 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în politica agricolă contemporană 201 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 206 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 207 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 230 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporan 231 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 258 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 259 Capitolul V Posibilități de ridicare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
politica agricolă contemporană 207 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României 230 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporan 231 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 258 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 259 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 269 268
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporan 231 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 258 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 259 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 269 268
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 258 Mihai Talmaciu Cooperația în politica agricolă contemporană 259 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative 269 268
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu modificările și completările ulterioare; ... 27. produse neagricole - produsele de origine agricolă, dar neprevăzute în anexa I la TFUE, obținute prin procesarea materiilor prime produse agricole conform anexei I la TFUE, cu excepția produselor piscicole și de acvacultură; ... 28. forme asociative - grupuri de producători - recunoscute potrivit Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, societăți cooperative
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
cu modificările și completările ulterioare, societăți cooperative - organizate conform Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cooperative agricole - organizate potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare; formele asociative au personalitate juridică și sunt asimilate unei întreprinderi, potrivit definiției de la pct. 2 ; ... 29. beneficiar de ajutor de stat- întreprindere care primește finanțare sub formă de ajutor de stat în baza prezentei măsuri de sprijin; ... 30. derulare proiect - totalitatea
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
2 sau 3 anticipări corecte a întregii serii). Ordinea silabelor din serie se păstrează neschimbată, motiv pentru care metoda se numește a "anticipării seriale". Fiecare silabă din serie este atât stimul cât și răspuns. În urma repetițiilor se constituie un lanț asociativ în care fiecare silabă din serie este semnal pentru silaba următoare. Excepție fac numai prima silabă (care este numai stimul) și ultima (care este numai răspuns). Metoda anticipării seriale permite experimentatorului să stabilească natura și numărul erorilor cu prilejul fiecărei
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ca cele două litere inițiale ale celor două elemente din pereche să nu fie litere succesive ale alfabetului; ca elementeIe unei perechi date sau ale unor perechi în succesiune să nu fie sinonime sau antonime; să nu formeze o legătură asociativă uzuală (de exemplu ceas-timp) etc. Uneori se utilizează silabe consonante, adică o succesiune de trei litere (trigrame), toate consoane (de exemplu RML, DPC etc.). Silabele consonante sunt cele mai dificile (de reținut) unități verbale. Mai rar se utilizează și litere
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o prezentăm în cadrul metodelor de studiere a învățării senzorio-motorii sau perceptiv-motorii, implică în mare măsură și elemente ideaționale. În general în probele sau testele de substituție se cere subiectului să substituie unele simboluri în locul altora. În probele de situație legăturile asociative se consideră treptat. La început subiectul se uită mereu la cheie (rândul mai scurt de deasupra), dar treptat reușește să se dispenseze de ea și să efectueze proba numai pe bază de memorie. Acest fapt iese și mai mult în
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
nu sunt cuprinse în listă, pentru a face înțeleasă metoda, apoi se trece imediat la proba propriu-zisă. Experimentatorul va nota timpul care trece de la rostirea cuvântului stimul, până la rostirea de către subiect a cuvântului răspuns, timp care se numește de reacție asociativă. În funcție de scopul experimentatorului, se mai poate nota cuvântul răspuns, comportamentul general al subiectului, exclamările etc. Cuvântul stimul poate fi prezentat oral, de către experimentator, sau vizual, iar timpul de reacție asociativă se va măsura fie cu un cronometru uzual, de 1
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
subiect a cuvântului răspuns, timp care se numește de reacție asociativă. În funcție de scopul experimentatorului, se mai poate nota cuvântul răspuns, comportamentul general al subiectului, exclamările etc. Cuvântul stimul poate fi prezentat oral, de către experimentator, sau vizual, iar timpul de reacție asociativă se va măsura fie cu un cronometru uzual, de 1/5 sau 1/10 sec., fie cu un cronoscop, care va fi pornit și oprit prin apăsarea pe o cheie. Sunt însă și aparate special adaptate pentru măsurarea timpului de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cheie. Sunt însă și aparate special adaptate pentru măsurarea timpului de asociație verbală, de care ne vom ocupa în paginile care vor urma. Când cronometrul este pornit și oprit de către experimentator prin apăsarea pe o cheie, la timpul de reacție asociativă al subiectului se adaugă și timpul de reacție simplă al experimentatorului, ceea ce viciază întrucâtva rezultatul. Unii autori propun ca acest timp, care este relativ scurt și constant, să fie scăzut din timpul total de reacție.Camera în care se face
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de-o parte, și cele din categoria ideilor estetice, pe de alta, o anticipare a distincției, curente azi, între imagini denotative și conotative, între cele care funcționează ca simple semne și cele care au capacitatea de a stimula avansul gândirii asociative 183. La fel înțelegea această poziție kantiana Salim Kemal, cănd deslușea în indeterminarea semantica specifică poeziei, despre care vorbea filosoful german, nu confuzie sau inarticulare, ci posibilități multiple de conexiune interconceptuală 184. Pentru a rezolva, în planul teoretic, problema expunerii
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
În afara perimetrului orașului, constituind zona periurbană (preorășenească), care formează o parte complementară mediului urban. De asemenea, În afara limitei administrative a orașului, dar În strânsă legătură cu acesta, se organizează de multe ori așezări urbane sau rurale, care alcătuiesc o grupare asociativă extraurbană, care aparține mediului „urban efectiv”. Urbanizarea constituie, fără Îndoială, una dintre trăsăturile cele mai importante ale civilizației contemporane. Procesul de urbanizare a atins o amploare diferită În timp, dar și pe regiuni geografice. Caracteristicile mediului urban efectiv se referă
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
utilizarea calculatorului și internetului, comerțul pe internet, locul și frecvența utilizării internetului. Ancheta utilizării timpului (TUS) Obiectivul principal al anchetei este asigurarea unor informații comparabile privind gradul de ocupare al persoanelor din gospodării în activități productive, participarea acestora la activități asociative și cultural-sportive, precum și modul de utilizare a timpului și de repartizare a acestuia între diferite activități. Ancheta asupra sănătății (SAN) Cu ajutorul acestei anchete, pe lângă evaluarea stării de sănătate a populației (prin chestionare separate pentru copii și adulți), se evidențiază morbiditatea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]