52,791 matches
-
eminesciene îmi pare a fi un gest cel puțin orgolios. Să fie chiar atît de original eseul încît să nu mai fie nevoie de trimiteri, de analiză a receptării? Poate un filolog să ignore referințele (sau să se mimeze această atitudine), cuprins fiind de un inexplicabil "flux eseistic"? Pentru a căpăta cîteva răspunsuri trebuie să vedem exact ce aduce nou eseul lui Dan Mănucă. Cartea are trei părți ("cercuri", le numește autorul): Destinul, Legenda și Ființa. Titlul "Destinul" nu ascunde, cum
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
Pavel Șușară Într-o evaluare preliminară, de ordin descriptiv, expoziția lui Camilian Demetrescu își sprijină discursul pe trei mari compartimente: sculptură, grafică și tapiserie, iar în ceea ce privește perspectiva morală, ea se fundamentează pe două tipuri de atitudine: unul negativ, care privește deopotrivă agresiunea comunismului din Est și agresiunea pragmatismului liberal din Occident, și unul afirmativ, care identifică aspirația religioasă, dar numai în varianta ei creștină, ca unică rațiune a vieții, în general, și a formei artistice, în
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
lexicale se poate astfel urmări evoluția de la frenezia și agitația primilor ani către o relativă normalizare politică. La începutul anilor '90 am comentat cîteva din formulele de desemnare ale lui Ceaușescu: ele constituiau un veritabil indicator al pozițiilor politice, al atitudinilor publice dominante. Primul președinte de după decembrie 1989, Ion Iliescu, a suferit presiunea modelului prezidențial anterior și - într-o perioadă de mare polarizare politică - a declanșat în presă o inventivitate onomastică notabilă. Președintele în exercițiu, în schimb, n-a mai provocat
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
16) - și lista e aproape încheiată. Cum sugeram de la început, puținătatea invenției onomastice mi se pare în acest caz un semn de normalizare. În fond, jocurile lingvistice nu sînt decît un substitut al luărilor de poziție, al acțiunilor și al atitudinilor propriu-zis politice.
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
Gheorghe Grigurcu Între alte învinuiri ce-l potopesc pe Virgil Ierunca (probă indirectă ele însele ale unei personalități puternice, cu atitudini deranjante, căci numai neantul nu iscă nici o adversitate), e și cea că n-ar avea o "operă". "N-a făcut nimic", îmi spunea cu seriozitate un notoriu teoretician literar. Dar opera lui Ierunca e încă în cea mai mare parte
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
farmec. Unele, antologice, ar merita studiate în școală. Iată, ca eșantion, fragmentul din Junimea și junimismul în care este evocată dușmănia la care ajunseseră în 1917 doi foști lideri junimiști, Titu Maiorescu și Petre Carp: " Nu vrem să spunem că atitudinea lui Carp a fost a unui colaboraționist. Dar a acceptat să întâlnească pe Mackensen de câteva ori și convorbirile nu au ocolit chestiunile politice. Pe când Maiorescu a respins orice contact cu ocupanții. Oricine venea la el pentru intervenții pe lângă oficialitățile
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
de la "Contemporanul", București, Editura Eminescu, 1977. Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, Editura Eminescu, 1980. Comentarii, București, Editura Eminescu, 1981. Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Editura Cartea Românească, 1982. Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Editura Cartea Românească, 1983. Atitudini, București, Editura Eminescu, 1984. Viața lui Titu Maiorescu, vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1986-1987, Viața lui C. Stere, vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1990-1991, înțelesuri, București, Editura Minerva, 1994. Anii treizeci - Extrema dreaptă românească, București, Editura
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
ce evită și ce exclude în mod consecvent limbajul lor: dușmanii săi principali par a fi vulgaritatea și prostia. E importantă și corespondența dintre maniera stilistică și ideile expuse de autor în repetate rînduri: permisivitatea stilistică se face ecoul unei atitudini generale asupra vieții - făcută din îngăduință, surîs, acceptare a omenescului.
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
mesajul ei poate fi corect evaluat. Camilian Demetrescu însuși folosește expoziția, în primul rînd, pentru a transmite un mesaj spiritual, iar în al doilea rînd, pentru a afirma un set de valori morale și pentru a-și acredita o anumită atitudine politică și civică. într-un mod implicit, premisa, parcursul și finalitatea expoziției sînt marcate de o foarte clară formulare ideologică. Sensul acestei ideologii este dat de aspirația spre Dumnezeu prin spiritualizarea progresivă, pe trasee de codificare creștină, a formelor artistice
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
au numărat și scriitori, puțini, dintre care unii au dispărut. Unii dintre ei scriau cu sincer regret despre dispariția zilei de 23 August. Sau despre ignorarea frăției de arme dintre armata română și cea sovietică, producînd chiar exemple pozitive în privința atitudinii ostașului sovietic. În anumite privințe, aș zice că a trecut o viață de atunci. În altele, mă văd silit să recunosc că nostalgia bunelor vremuri de pînă în '89 cunoaște un proces de întinerire căruia îi lipsește obiectul. Ceaușism, fără
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
complexitatea operei literare și academice ale lui Mircea Eliade. Volumul lui Rennie ar fi "mai puțin un studiu critic al lui Eliade, cît o apologie a viziunii proprii activității sale de Religionswissenschaft", în care autorul "eșuează regretabil în adoptarea unei atitudini critice asupra operei lui Eliade, sfîrșind inevitabil prin a deveni apologetul ei". Pe lîngă faptul că recenzia nu vădește o disociere clară între sferele de semnificații ale unor termeni - cazul termenilor "cultură"/ "cultural" și "știință" din sintagma "his vision of
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
și "știință" din sintagma "his vision of the cultural work of Religionswissenschaft" -, care ar fi, totuși, argumentele, pentru care opera în discuție nu ar merita travaliul unei apologii, care ar putea fi și ea o formă sau un rezultat al atitudinii critice, în orice caz al unei viziuni culturale sau științifice? Familiar cu imensul volum de texte eliadești - mai puțin cunoscută fiindu-i beletristica lui Eliade, exceptînd traducerile din engleză și franceză - , Bryan Rennie subliniază diferența calitativă dintre diversele moduri de
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
nu e dacă puteau fi scoși din Istorie toți aceștia ori doar unii dintre ei și nici măcar dacă vinovăția lor era egală, meritînd a fi puși în aceeași oală. Istoricii (și literari) privesc astăzi cu mai multe nuanțe ideologia și atitudinea acestor scriitori în perioada războiului. Problema e dacă ei pot fi socotiți colaboraționiști. Părerea mea este că termenul nu e potrivit. Și, în tot cazul, el nu trebuie extins la o perioadă nedefinită. România n-a fost o țară ocupată
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
îl avea în modelarea unor elite în devenire. - Plămada aceasta era formată cu foarte multă grijă, care este răspunderea marelui profesor față de studenții lui și față de posteritate. Această pedagogie superioară, pentru că așa socot eu că se poate chema o asemenea atitudine și comportament. Cum să zic, această pasiune nu numai a transmiterii cunoștințelor, fiindcă mi s-a întîmplat și asta, să văd colegi care transmiteau cunoștințele cu o răceală perfectă, fără nici un fel de contact real cu sufletul tînărului din fața lui
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
mult și din ceea ce li se cuvenea. Oricum, mi se pare mie, că lipsa asta de modele s-ar putea să fie o treabă, e o bănuială, dar care se întărește cu faptele prin împrejur adunate, legată și de o atitudine nouă față de istorie. N-aveți dumneavoastră, domnule Ilisei, impresia că în Europa nu prea se mai vorbește de istorie? N-aveți impresia că foarte multă lume de pe planetă, și în special din Europa, asta, care va fi o Europă unită
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
inexactitate. Aceea că Mugur Isărescu ar fi refuzat să se alăture țărăniștilor în cursa electorală. La ora la care dl Ursu își scria editorialul, Mugur Isărescu nu refuzase nimic, dar nici nu acceptase ceva. Anunțase că se mai gîndește. Încît atitudinea d-lui Ursu începe să fie suspectabilă de antițărănism marcat în repetate rînduri. Și dacă mai adăugăm aici și războiul ziarului cu țărănistul Radu Sîrbu, șef al FPS-ului, poate că cititorii vor înțelege mai bine de unde accentele pamfletare la adresa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
redresarea României. După ce decizia lui Mugur Isărescu va fi și ea făcută publică, peisajul toamnei electorale va fi complet." În această calmă observație a lui Nistorescu despre completarea peisajului numai după ce și Mugur Isărescu își va anunța decizia, există o atitudine a editorialistului pregătit să mai înregistreze un cutremur în lumea politică, fără a se înfricoșa de eventualele sale consecințe.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
această panoplie axiologică) sunt subminate de această motivație extraliterară. Modul în care Elvira Sorohan îl citește pe Ion D. Sîrbu este mult prea simpatetic - de aici derivă și confuzia persoană-personaj - iar cititorul e forțat să aibă mereu la îndemână două atitudini: una de compătimire pioasă și alta de "trezie analitică", de receptivitate intelectuală acută pentru a putea urmări meandrele textului critic. Această monografie cu deschideri interdisciplinare e utilă deopotrivă ca lucrare hermeneutică (și nu prea) și ca ghid de lectură pentru
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
Sau decît romanele lui Joseph Roth sau Bashevis Singer? Și, totuși, ce carieră internațională au făcut. Suflete moarte e romanul unei maxime specificități rusești. Dar și o capodoperă universală cum nu e nici un roman românesc. Problema e alta și anume atitudinea implicită față de tema locală, națională, în general, față de om, natură, divinitate. Deficitul de universalitate al literaturii noastre nu ține de tematică, ci de atitudine. N-am spațiu să argumentez. Geniala proză a lui Sadoveanu, unul din marii scriitori ai secolului
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
Dar și o capodoperă universală cum nu e nici un roman românesc. Problema e alta și anume atitudinea implicită față de tema locală, națională, în general, față de om, natură, divinitate. Deficitul de universalitate al literaturii noastre nu ține de tematică, ci de atitudine. N-am spațiu să argumentez. Geniala proză a lui Sadoveanu, unul din marii scriitori ai secolului, n-a fost decît prea tîrziu și nu radical scăpată din chingile morale ale stupidului sămănătorism de după 1900. Ce exemplu mai înfricoșător aș putea
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
douăzeci și unu. Ei au descoperit o nouă sensibilitate, de fapt, au redescoperit sensibilitatea, după ce poeții generației '80, cu umorul lor de studenți la litere, au înmormântat-o în joacă și înmormântată au lăsat-o. Redescoperirea sensibilității nu înseamnă neapărat adoptarea unei atitudini solemne și grave, care să-l facă susceptibil pe cititor. O dovadă o constituie chiar poezia lui Daniel Bănulescu, spectaculoasă risipă de fantezie, umor și inteligență artistică. Ca o superproducție hollywoodiană, această poezie este plină de priveliști panoramice, de figuranți
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
cu fericitul recurs la frumusețea rădăcinilor, a originilor, niciodată pierdute, nu anulează cît diferențiază reperele bacoviene. Frigul, umidul, astenicul terorizant, categorii obsesive într-o estetică fundamental compensatoare față cu realul demențial semnalează, prin Bacovia, cît de necesară este reclasarea unor atitudini față de real. Expresioniștii noștri (li se adaugă Aron Cotruș, Adrian Maniu, mai recent Ștefan Aug. Doinaș, Petre Stoica, Marin Sorescu, Ioana Crăciunescu și alții) sensibilizează ceea ce exponenți de limbă germană ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
a timpului nostru, ca fenomene vii cu granițe labile și estetică proprie. Optica diacronică - în ultima instanță rațiunea de a exista a Grupului - a definit și celelalte comunicări. Unele s-au referit la repertoriul funebru și la evoluția lui în raport cu atitudinile și modalitățile de viață noi. Altele au adus elemente inedite despre supraviețuirea unor forme vechi ca dansurile de curte baroce în folclorul scandinav și dimpotrivă despre erodarea unui patrimoniu muzical într-o enclavă - o comunitate germană din Brazilia. Cum e
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Todoran, cu toții s-au considerat urmașii lui Maiorescu și continuatorii criticii sale estetice, deși mulți dintre ei au interpretat cam prea liber doctrina "maestrului"). Cartea scrisă de Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann, remarcabilă prin viziunea cuprinzătoare și sistematizarea riguroasă, prin atitudinea nepărtinitoare, obiectivă față de textele supuse investigării și acuitatea reflecțiilor critice, are totodată meritul de a ne fi oferit o imagine completă și corectă, nedeformată a Cercului Literar de la Sibiu, aceasta datorându-se, credem, și faptului că, în sfârșit, dramaturgia și
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]