8,268 matches
-
planetar (de aceea se și numește modelul planetar al atomului). Astfel în centrul atomului se află un nucleu greu, pozitiv, în jurul căruia se rotesc electronii întocmai cum planetele se rotesc în jurul Soarelui. Dimensiunile nucleului sunt foarte mici în comparație cu cele ale atomului. Acest model nu a putut explica o serie de proprietăți cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
află un nucleu greu, pozitiv, în jurul căruia se rotesc electronii întocmai cum planetele se rotesc în jurul Soarelui. Dimensiunile nucleului sunt foarte mici în comparație cu cele ale atomului. Acest model nu a putut explica o serie de proprietăți cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se rotesc electronii întocmai cum planetele se rotesc în jurul Soarelui. Dimensiunile nucleului sunt foarte mici în comparație cu cele ale atomului. Acest model nu a putut explica o serie de proprietăți cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt foarte mici în comparație cu cele ale atomului. Acest model nu a putut explica o serie de proprietăți cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor clasice ale electromagnetismului, teoria cuantelor lui Planck. I.1.3. Modelul atomic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
model nu a putut explica o serie de proprietăți cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor clasice ale electromagnetismului, teoria cuantelor lui Planck. I.1.3. Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic realizat de Niels
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
explica o serie de proprietăți cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor clasice ale electromagnetismului, teoria cuantelor lui Planck. I.1.3. Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic realizat de Niels Bohr în anul 1913
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor clasice ale electromagnetismului, teoria cuantelor lui Planck. I.1.3. Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic realizat de Niels Bohr în anul 1913 se bazează pe observații asupra spectrelor emise de atomi. Bazându-se pe rezultatele spectroscopiei, Bohr a propus un model atomic simplu, după care atomul este constituit dintr-un nucleu în jurul căruia se rotesc electronii pe diferite orbite. Mișcarea electronului pe orbită este descrisă de legile mecanicii clasice dar se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
I.1.3. Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic realizat de Niels Bohr în anul 1913 se bazează pe observații asupra spectrelor emise de atomi. Bazându-se pe rezultatele spectroscopiei, Bohr a propus un model atomic simplu, după care atomul este constituit dintr-un nucleu în jurul căruia se rotesc electronii pe diferite orbite. Mișcarea electronului pe orbită este descrisă de legile mecanicii clasice dar se introduc restricții asupra orbitelor electronilor. Aceste restricții sunt date sub forma postulatelor următoare: 1. Atomii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atomul este constituit dintr-un nucleu în jurul căruia se rotesc electronii pe diferite orbite. Mișcarea electronului pe orbită este descrisă de legile mecanicii clasice dar se introduc restricții asupra orbitelor electronilor. Aceste restricții sunt date sub forma postulatelor următoare: 1. Atomii nu pot exista decât în stări staționare de energie bine determinate, în care nu radiază energie și sunt stabili. Acest postulat este echivalent cu ideea cuantificării energiei atomilor. 2. Atomii absorb sau emit energie radiantă numai la trecerea de pe o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
asupra orbitelor electronilor. Aceste restricții sunt date sub forma postulatelor următoare: 1. Atomii nu pot exista decât în stări staționare de energie bine determinate, în care nu radiază energie și sunt stabili. Acest postulat este echivalent cu ideea cuantificării energiei atomilor. 2. Atomii absorb sau emit energie radiantă numai la trecerea de pe o orbită staționară pe alta, iar variația de energie a celor două stări este egală cu energia fotonului absorbit sau emis. Deci, dacă se realizează tranziția de la energia W1
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electronilor. Aceste restricții sunt date sub forma postulatelor următoare: 1. Atomii nu pot exista decât în stări staționare de energie bine determinate, în care nu radiază energie și sunt stabili. Acest postulat este echivalent cu ideea cuantificării energiei atomilor. 2. Atomii absorb sau emit energie radiantă numai la trecerea de pe o orbită staționară pe alta, iar variația de energie a celor două stări este egală cu energia fotonului absorbit sau emis. Deci, dacă se realizează tranziția de la energia W1 la energia
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
energia W1 la energia W2, W1 >W2 atunci cuanta emisă este: ν fiind frecvența fotonului emis. Acest postulat, care se mai numește și condiția de radiație sau postulatul frecvențelor, conține aspectul cuantic al radiației. 3. Momentul cinetic al electronului (pentru atomul de hidrogen) în mișcarea pe orbite staționare este cuantificat, adică este un multiplu întreg al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr a elaborat teoria modelului planetar semicuantic al atomului, care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pentru atomul de hidrogen) în mișcarea pe orbite staționare este cuantificat, adică este un multiplu întreg al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr a elaborat teoria modelului planetar semicuantic al atomului, care a explicat unele proprietăți ale atomului de hidrogen și ale ionilor hidrogenoizi. Formula energiei atomului în modelul atomic Bohr este: Această formulă arată că energia atomului este cuantificată și corespunde postulatelor introduse. Din postulatul frecvențelor se obține pentru frecvența
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
orbite staționare este cuantificat, adică este un multiplu întreg al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr a elaborat teoria modelului planetar semicuantic al atomului, care a explicat unele proprietăți ale atomului de hidrogen și ale ionilor hidrogenoizi. Formula energiei atomului în modelul atomic Bohr este: Această formulă arată că energia atomului este cuantificată și corespunde postulatelor introduse. Din postulatul frecvențelor se obține pentru frecvența emisă: <fomula/> unde n și m sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr a elaborat teoria modelului planetar semicuantic al atomului, care a explicat unele proprietăți ale atomului de hidrogen și ale ionilor hidrogenoizi. Formula energiei atomului în modelul atomic Bohr este: Această formulă arată că energia atomului este cuantificată și corespunde postulatelor introduse. Din postulatul frecvențelor se obține pentru frecvența emisă: <fomula/> unde n și m sunt numere cuantice și m > n. Emisia unui foton este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr a elaborat teoria modelului planetar semicuantic al atomului, care a explicat unele proprietăți ale atomului de hidrogen și ale ionilor hidrogenoizi. Formula energiei atomului în modelul atomic Bohr este: Această formulă arată că energia atomului este cuantificată și corespunde postulatelor introduse. Din postulatul frecvențelor se obține pentru frecvența emisă: <fomula/> unde n și m sunt numere cuantice și m > n. Emisia unui foton este legată de trecerea unui electron dintr-o stare energetică în alta
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
numere cuantice și m > n. Emisia unui foton este legată de trecerea unui electron dintr-o stare energetică în alta, tranziția avînd loc numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții (reguli de selecție). O linie spectrală este emisă la trecerea unui atom pe un nivel energetic superior pe un nivel cu energie mai mică. Spectrele de linii sunt emise de atomi în stare liberă, în anumite condiții (descărcări în gaze, flacără). Liniile spectrale emise de o specie atomică se grupează, după anumite
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
alta, tranziția avînd loc numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții (reguli de selecție). O linie spectrală este emisă la trecerea unui atom pe un nivel energetic superior pe un nivel cu energie mai mică. Spectrele de linii sunt emise de atomi în stare liberă, în anumite condiții (descărcări în gaze, flacără). Liniile spectrale emise de o specie atomică se grupează, după anumite regularități, în serii spectrale (toate tranzitiile care se fac de pe orice nivel superior pe același nivel energetic inferior formează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
descărcări în gaze, flacără). Liniile spectrale emise de o specie atomică se grupează, după anumite regularități, în serii spectrale (toate tranzitiile care se fac de pe orice nivel superior pe același nivel energetic inferior formează o serie spectrală). Seriile spectrale ale atomului de hidrogen pot fi notate: seria Lyman seria Balmer seria Paschen seria Brackett seria Pfund seria Humphreys unde υ~ reprezintă numărul de undă<fomula/> fiind lungimea de undă a radiației emise, R este constanta lui Rydberg iar n un număr
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
undă componente arată că seria Lyman este situată în regiunea ultravioletului îndepărtat, seria Balmer este în vizibil și parțial în ultravioletul apropiat, iar seriile Pachen, Brackett și Pfund în infraroșu. Natura acestor spectre demonstrează existența stărilor de energie cuantificată în atom și posibilitatea schimbului cu exteriorul a unor cuante de energie, la tranzițiile atomilor dintr-o stare în alta. Spectrele optice se datoresc tranzițiilor atomilor (și moleculelor) între anumite nivele de energie bine determinate Sommerfeld și Wilson au completat modelul atomic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Balmer este în vizibil și parțial în ultravioletul apropiat, iar seriile Pachen, Brackett și Pfund în infraroșu. Natura acestor spectre demonstrează existența stărilor de energie cuantificată în atom și posibilitatea schimbului cu exteriorul a unor cuante de energie, la tranzițiile atomilor dintr-o stare în alta. Spectrele optice se datoresc tranzițiilor atomilor (și moleculelor) între anumite nivele de energie bine determinate Sommerfeld și Wilson au completat modelul atomic al lui Bohr considerând că, în cazul general, electronul care se mișcă în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Pachen, Brackett și Pfund în infraroșu. Natura acestor spectre demonstrează existența stărilor de energie cuantificată în atom și posibilitatea schimbului cu exteriorul a unor cuante de energie, la tranzițiile atomilor dintr-o stare în alta. Spectrele optice se datoresc tranzițiilor atomilor (și moleculelor) între anumite nivele de energie bine determinate Sommerfeld și Wilson au completat modelul atomic al lui Bohr considerând că, în cazul general, electronul care se mișcă în câmpul coulombian al nucleului, descrie o elipsă. în acest caz, condiția
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în câmpul coulombian al nucleului, descrie o elipsă. în acest caz, condiția de cuantificare dată de Bohr nu mai este suficientă pentru a alege din toate elipsele posibile din punct de vedere mecanic, pe cele care corespund stărilor staționare ale atomului. I.1.4. Structura cuantică a atomului. Pornind de la ipoteza dualismului undă-corpuscul al luminii după care lumina în anumite experimente apare sub formă de undă pe când alte fenomene nu pot fi explicate decât considerând că este formată din corpusculi luminoși
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
elipsă. în acest caz, condiția de cuantificare dată de Bohr nu mai este suficientă pentru a alege din toate elipsele posibile din punct de vedere mecanic, pe cele care corespund stărilor staționare ale atomului. I.1.4. Structura cuantică a atomului. Pornind de la ipoteza dualismului undă-corpuscul al luminii după care lumina în anumite experimente apare sub formă de undă pe când alte fenomene nu pot fi explicate decât considerând că este formată din corpusculi luminoși, fotonii, Louis de Broglie în 1924 (premiul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ele fac legătura între energia potențială, energia totală și poziția particulei la un moment dat. Aceste funcții de undă caracterizează starea microparticulelor în mișcarea lor liberă sau în câmp de forțe. Ecuația lui Schrödinger stă la baza modelului cuantic al atomului Funcția de undă ce determină starea atomului, depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal, la care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]