10,926 matches
-
mediul de viață în care trăiesc. Niște profitori i-au păcălit și i-au derutat și continuă să-i derute prin obiceiuri tradiționale și cu promisiuni neverificabile, absolvindu-i de orice responsabilitate personală. Responsabilitatea a tot ce se întâmplă este atribuită (transferată) unui personaj cosmic atotputernic, Dumnezeu, care produce tot ce se întâmplă. Până acum, minciuna a ținut și unii oameni iresponsabili, din ignoranță sau cu viclenie, poluează și distrug mediul de viață. Unii oameni manifestă . Oamenii suportă efectul poluării și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
presupunea respectarea unor norme morale de ordin exterior pentru a asigura recunoașterea valorii morale în fața lui Dumnezeu, având în vedere c] Iisus analiza motivele de ordin interior. Aceast] batjocur] a fost intensificat] de luptă lui Luther împotriva catolicismului medieval tîrziu, atribuit adesea școlii fariseice. Atunci, in ce constă diferența dintre Iisus și diferitele partide iudaice, în special cea a fariseilor? În primul rând, acestea erau exclusiviste și în al doilea rând, modul in care înțelegeau nivelul și profunzimea iubirii nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștin] a avut acest efect în mod sigur, iar în cel mai bun, efectul a fost cel invers; la fel și în ceea ce privește înv]ț]tură tradițional] despre conștiinț]. Conform acesteia, rațiunea st] la baza raționamentelor morale, iar conștiința reprezint] numele atribuit puterii de a raționa și de a discerne, care influențeaz] problemele de ordin moral. Acest lucru este atat de important pentru integritatea persoanei, încât, conform înv]ț]turii, „glasul conștiinței trebuie ascultat întotdeauna”. Aceasta nu implic], ins], infailibilitatea conștiinței sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a realiza acțiuni nu aparținea individului, ci venea de la Dumnezeu. Ființele umane „dobândesc” responsabilitatea faptelor lor, care îi face responsabili. Trebuie subliniat faptul c] gânditorii tradționaliști nu se opuneau utiliz]rii rațiunii, chiar dimpotriv]; ei contraziceau raționaliștii doar în ceea ce privește valoarea atribuit] rațiunii. Considerând-o un ajutor și un mijloc de a afirma probleme legate de credinț], dar având un rol secundar în aportul s]u la definirea obligațiilor etice. Rezumând poziția tradiționalist], George Makdisi a subliniat faptul c] baza final] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
economic]. Ulterior a ap]rut teoria conform c]reia interesul colectiv este promovat prin urm]rirea de c]tre fiecare individ a intereselor proprii, dup] cum crede de cuviinț]. În lipsă principiului „mâinii invizibile”, aceast] teorie devine un sofism adesea atribuit lui John Stuart Mill. Promovarea propriilor interese nu înseamn] întotdeauna și promovarea interesului colectiv, deoarece interesele indivizilor sau grupurilor se pot afla în conflict în anumite condiții (cea mai evident] fiind raritatea resurselor necesare), ceea ce înseamn] c] satisfacerea interesului unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tip de dependent] de religie este mult prea comun pentru a prezenta interes. Deoarece în acest fel totul ar depinde de religie, de la fizic] și matematic] la fiziologie și psihologie. (Vezi observațiile lui William Frankena asupra unei abord]ri similare atribuite lui Dietrich von Hildebrand în Frankena, 1981, p. 309). Un mod mai interesant de a înțelege etică că depinzând de religie ar fi pe baza unei „Teorii a Poruncii Divine” a eticii, identificând binele moral cu voia lui Dumnezeu sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binevoitor a c]rui voinț] este identic] cu binele). O semnificație mai general] poate fi atribuit] argumentelor care doresc s] întemeieze o teorie teist] a eticii pe presupunerea c] Dumnezeu exist] și c] are atributele care îi sunt în general atribuite Lui (vezi, de exemplu, Baruch Brody, „Morality and Religion Reconsidered” [Reconsiderarea relației dintre moral] și religie] 1974). Aceste argumente sunt direcționate practic c]tre toți teiștii, chiar dac] aceștia accept] o teorie teist] a eticii sau nu. Aceste argumente nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la cotidianul „Viața”, lucrează aici între 1941 și 1944 ca secretar de redacție, apoi ca redactor cultural pentru pagina a doua. În 1944, după ce publică în „România viitoare” poezia pacifistă Cântecul unui luptător (tradusă din „vechea lirică populară chineză”, dar atribuită lui Li-Tai-Pe ca să fie mai convingătoare), care incita la refuzul de a mai lupta pe front, este arestat și ținut câteva luni în lagărul de la Târgu Jiu. I se fixează domiciliu forțat în comuna Nana din județul Ilfov. După război
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
a ortodoxiei, tulburată de luptele confesionale din epocă. Prezența teologilor români a însemnat o mediere între lumea greacă și cea slavo-răsăriteană și o temperare a presiunilor făcute de Patriarhia Constantinopolului pentru anatemizarea fostului patriarh, Chiril Lucaris. Sinodul condamna doar lucrarea atribuită acestuia - o confesiune de credință ortodoxă cu tente calvinizante, tipărită la Geneva în 1629. În replică este aprobată Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, ca operă dogmatică normativă a Bisericii Orientale. Aflat la Târgoviște în 1644 sau 1645, într-o
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
filologului umanist capabil a prelucra izvoare și modele multiple: manuscrise și opere tipărite, autohtone și străine (bizantine, neogrecești, sud-slave sau ucrainene), unele greu de identificat astăzi. Sunt folosite o colecție de omilii bizantine datând din secolul al XIV-lea și, atribuită mai multor patriarhi („omiliarul patriarhal”), cunoscută însă într-o variantă slavonă amplificată, „cazania” ucraineanului Kiril Trankvilion Starovețki - Evanghelia învățătoare, tipărită în 1619 la Rohmanov. Pentru hagiografia locală e prelucrată „măcenia” Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, după textul compus la
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
etc. Se știe că V. obținuse și copiase prin strădania sa prețioase documente și că le păstra în „arhiviile” casei de pe Podul Mogoșoaiei (A.I. Odobescu). Astfel, Condica divanului Valahiei (Condica Văcărescului), o copie de 214 file în chirilică îi este atribuită (Dan Simonescu), el fiind traducătorul semnat al hatișerifului acordat de sultanul Selim al III-lea raialelor românești la 1791. Tot el ar fi fost traducătorul hatișerifului „împăratului Hamid”, emis de cancelaria Porții în timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774), care s-a
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
traducător. Predicator reformat, V. este, probabil, traducătorul psalmilor lui David, transpuși în versuri cu titlul A lui svent David crai și proroc o sută cincizeci de șoltari cari au scris cu mânile lui Viski Janos in Boldogfalva (Sântămărie-Orlea), 1697. Psaltirea atribuită lui are la bază traducerea maghiară a psalmilor făcută în 1604 de Albert Molnár Szenci după psaltirea germană a lui Ambrosius Lobwasser și după versiunea lui Clément Marot continuată de Théodore de Bèze. Textul românesc păstrează pe alocuri o mare
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
sus decât e normal. Apăsați cu degetul de mai multe ori pe zi următoarele puncte de presopunctură: Xuanji, Huagai, Yutang, Zigong, Tongli, Zusanli, Sanyinjiao, Shenmen, Neiguan, Tonggu, Daling, Jiuwei, Juque și Ximen. (Vezi anexa 7.) Artrită Descriere Artrita este numele atribuit unei familii de 120 de afecțiuni Înrudite, toate având de-a face cu una sau mai multe articulații ale corpului. Pe scurt, artrită Înseamnă inflamația unei articulații. După estimările oferite de Arthritis Foundation, aproape unul din șapte americani suferă de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
populația romă, emigranții, refugiații, analfabeții etc.). La problemele enumerate și la multe altele cunoscute tuturor, cu care ne confruntăm constant, direct sau indirect, educația adulților și-a dovedit capacitatea de ameliorare, prin prisma provocărilor și a semnificațiilor ce îi sunt atribuite (așa cum le-am putut identifica în primul subcapitol), aducându-și aportul la soluționarea unor fenomene precum: - asigurarea unei a doua șanse la educație pentru cei care au beneficiat de o educație inițială incompletă, rudimentară sau n-au participat deloc la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem de ce, într-un seminar, aceeași informație transmisă este înțeleasă în mod diferit de adulți, este surprinsă din diferite unghiuri de vedere, este reținută sau nu, în funcție de conexiunile care se fac, de semnificațiile atribuite, nemaifiind suficient doar să înțelegem și să acceptăm diversitatea. Învățarea în educația adulților este privită mai ales ca reflecție și diferențiere a experiențelor și interpretărilor, este o construcție a realității exclusiv autoorganizată. Orientarea behavioristă, cuprinzând teoriile dezvoltate de Pavlov, Thorndike
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile atribuite educației permanente, ca modalitate de sprijinire a adultului pentru învingerea alienării sociale, culturale și tehnologice, determină regândirea concepției ofertei educaționale, deplasând-o către o mai mare individualizare, flexibilitate, adaptare la deciziile individului pentru ceea ce consideră el a fi nevoie de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la vârsta adultă este condiționat, în desfășurarea lui, de caracteristicile psihologice ale adulților. 1. Adulții au o anumită atitudine față de învățare și față de educație, în general Atitudinea adulților față de învățare este determinată de sistemul lor de valori, inclusiv de valoarea atribuită învățării. Preferințele valorice ale adulților, susținute și întreținute de mecanisme psihosociale complexe, își pun amprenta asupra concepției lor despre învățare, despre rolul și importanța acesteia în viața lor. În general, adulții doresc să fie „elevi” de succes, având anumite așteptări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
potrivit căruia lumea este, într-adevăr, așa cum ne apare, așa cum o percepem, la fel ca în cazul unui aparat de fotografiat. Dar cunoașterea realității în structurile ei profunde depinde de capacitatea noastră de percepție/observație și, mai ales, de interpretarea atribuită rezultatelor obținute prin perceperea și observarea realității. Este cunoscut faptul că „harta nu este totuna cu teritoriul”, astfel încât ajungem uneori să ne întrebăm, asemenea lui P. Watzlawick (apud Siebert, 2001b, p. 12), „cât de reală este realitatea?”; b) construcția - procesul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stabilirea priorităților (Dean, Murk și Del Prete, 2000). Sork (2000) definește nevoia educațională ca o discrepanță dintre o capacitate prezentă și una dorită și distinge între nevoi simțite, care sunt identificate și cunoscute chiar de cei ce învață, și nevoi atribuite, care sunt identificate de altcineva. Identificarea nevoilor de învățare este un prim pas important în conturarea unui program, dar, din păcate, multe instituții de educație a adulților pornesc în demersurile lor de la ce cred ele că sunt nevoile publicului-țintă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
populația romă, emigranții, refugiații, analfabeții etc.). La problemele enumerate și la multe altele cunoscute tuturor, cu care ne confruntăm constant, direct sau indirect, educația adulților și-a dovedit capacitatea de ameliorare, prin prisma provocărilor și a semnificațiilor ce îi sunt atribuite (așa cum le-am putut identifica în primul subcapitol), aducându-și aportul la soluționarea unor fenomene precum: - asigurarea unei a doua șanse la educație pentru cei care au beneficiat de o educație inițială incompletă, rudimentară sau n-au participat deloc la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem de ce, într-un seminar, aceeași informație transmisă este înțeleasă în mod diferit de adulți, este surprinsă din diferite unghiuri de vedere, este reținută sau nu, în funcție de conexiunile care se fac, de semnificațiile atribuite, nemaifiind suficient doar să înțelegem și să acceptăm diversitatea. Învățarea în educația adulților este privită mai ales ca reflecție și diferențiere a experiențelor și interpretărilor, este o construcție a realității exclusiv autoorganizată. Orientarea behavioristă, cuprinzând teoriile dezvoltate de Pavlov, Thorndike
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile atribuite educației permanente, ca modalitate de sprijinire a adultului pentru învingerea alienării sociale, culturale și tehnologice, determină regândirea concepției ofertei educaționale, deplasând-o către o mai mare individualizare, flexibilitate, adaptare la deciziile individului pentru ceea ce consideră el a fi nevoie de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la vârsta adultă este condiționat, în desfășurarea lui, de caracteristicile psihologice ale adulților. 1. Adulții au o anumită atitudine față de învățare și față de educație, în general Atitudinea adulților față de învățare este determinată de sistemul lor de valori, inclusiv de valoarea atribuită învățării. Preferințele valorice ale adulților, susținute și întreținute de mecanisme psihosociale complexe, își pun amprenta asupra concepției lor despre învățare, despre rolul și importanța acesteia în viața lor. În general, adulții doresc să fie „elevi” de succes, având anumite așteptări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
potrivit căruia lumea este, într-adevăr, așa cum ne apare, așa cum o percepem, la fel ca în cazul unui aparat de fotografiat. Dar cunoașterea realității în structurile ei profunde depinde de capacitatea noastră de percepție/observație și, mai ales, de interpretarea atribuită rezultatelor obținute prin perceperea și observarea realității. Este cunoscut faptul că „harta nu este totuna cu teritoriul”, astfel încât ajungem uneori să ne întrebăm, asemenea lui P. Watzlawick (apud Siebert, 2001b, p. 12), „cât de reală este realitatea?”; b) construcția - procesul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stabilirea priorităților (Dean, Murk și Del Prete, 2000). Sork (2000) definește nevoia educațională ca o discrepanță dintre o capacitate prezentă și una dorită și distinge între nevoi simțite, care sunt identificate și cunoscute chiar de cei ce învață, și nevoi atribuite, care sunt identificate de altcineva. Identificarea nevoilor de învățare este un prim pas important în conturarea unui program, dar, din păcate, multe instituții de educație a adulților pornesc în demersurile lor de la ce cred ele că sunt nevoile publicului-țintă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]