2,756 matches
-
Leon) locuiește din 1975 la Madrid și, începând cu 1988, anul publicării romanului "Cerneala simpatică", n-a încetat să-și uimească cititorii prin poliedrica sa vocație de autor total. Autor a șase volume de versuri, dar și al unui ciclu autobiografic ("Salon de los pasos perdidos"), eseist și romancier, Trapiello s-a impus ca o personalitate de primă mărime în literatrura spaniolă contemporană, dovadă stând și Premiul Nadal ce i s-a decernat pentru romanul Los amigos del crimen perfecto (2003
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o frescă suedeză cu vocație europeană și universală. O istorie locală a sufletului suedez ca parte a istoriei spiritualității creștine. Așadar, Stellan este interfața dintre autor și cititor, martor și senzor al acelui univers, Sunne, din cele mai prospere timpuri, autobiografic vorbind, și până la dispariția sau îmbătrânirea fostelor repere. Ceea ce nu înseamnă sfârșitul, ci, dimpotrivă, radicalizarea conștiinței critice a referentului, pe măsura nefericirii în căsnicie (căsătorit cu nepăsătoarea Anita, este îndrăgostit fără speranță de Isabelle). În schimb, rămâne la fel de entuziast în fața
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
baltă de pișat. A doua zi vei fi elogiat, vei deveni scriitor. Faci parte din cea mai perfidă breaslă. Poate să distrugă cu o laudă. Sau fără să scoată o vorbă. Nimeni nu stăpânește mai bine arta complotului prin tăcere". Autobiografic vorbind, Al. Ecovoiu dă un sens revoltei sale legitime prin hipertrofierea narcisică a vocilor Romancierului și Autorului, mai ales în textele ce se țes paralel cu Stațiunea, numite fie Cronica infamă, fie Jurnal. Revoltându-se chiar împotriva propriei vocații, cea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
proiecție hiperbolică, orice propensiune spre mit, metaforă sau metafizică, cititorul nu trebuie să se resemneze. El descoperă că există o poeticitate de substanță în înșiruirea, plină de o cruzime deloc studiată, de tranches de vie specifice: individuale și nu prea, autobiografice și nu prea, dar cu siguranță greu masticabile, din cauza unei zgure de balast existențial, a unei cruste ce se îngroașă atât de mult chiar și pe parcursul lecturii versurilor, încât pare că le va opri undeva de-a lungul tubului digestiv
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de ce nu, agresiv (în sensul că violentează, cu bună știință, obișnuințele unei lecturi leneșe, convenționale și incolore). Am amintit, mai sus, amplitudinea intertextuală de excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele culturale din poezia română (post-)optzecistă, decorul urban, ușor recognoscibil pentru locuitorii urbei natale a scriitorului. Iată, de pildă, "referențialul" transparent din catalepsie (din Punțile Stalinskaya), Iașul nocturn devenit un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
preferă totuși, de cele mai multe ori, formele discursive în care pe (sub)stratul metafizic se inervează accente ironice sau parodice datorate unei percepții halucinate asupra realului aproape agonic : Mai devreme cu un apocalips,/ morții pleacă să-și colinde viii/ patern și autobiografic./ (...) Mitice timpuri, cu fața desfigurată/ de virusul străinului,/ se tămăduiesc/ în clepsidre de/ chilie zdrențuită./ Pâinea și vinul altarelor,/ ghemuite spasmodic/ la piept de icoană,/ alină fiece rostuire a cărnii/ evadată/ de pe oameni/ și dăruită,/ fibră cu fibră,/ unui infern
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Matisse, "bețivii cromatici" precum Hiller și încă mulți, mulți alții, într-un incitant proces deschis nu atât artiștilor, acoperiți simultan de glorie și ridicol, de emfază și maiestate, cât artei și raporturilor sale tensionate cu viața. Ancorajul realist sau cel autobiografic al acestor secvențe metatextuale în genere ironice, uneori chiar sarcastice, nu lipsește însă cu totul. Pe nesimțite, cititorul trece de la analiza unor deficiențe stilistice sau "șovăieli metodologice,/ jumătăți de gură reci/ în jumătăți de gură calde,/ mittel-europa, H. Bonciu,/ minorul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Televiziunea pe înțelesul tuturor, Andrew Goodwin, Garry Whannel (seria coord.) • Memoria autobiografica, Ticu Constantin • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel N. Cernica • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Educația sexuală o provocare pentru școala românească, Cristina Neamțu • Éléments de syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi • Consiliere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care ea încearcă să se ascundă: cu alte cuvinte, alături de versurile de factură anticomunistă, prin intermediul cărora autoarea își țipă revolta sau o manifestă în mod tacit, prin metaforele specifice, sunt versurile de căutare a propriei ființe, a propriei identități, versuri autobiografice aproape 33. De altfel, la nivelul textelor care se opun ideologiei, deconstructivismul își găsește cel mai bine funcționalitatea, mesajul acestor scrieri operând cu elementele unei realități exterioare, care, deși la prima vedere par elemente banale, contextualizate, capătă un sens nou
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
demolarea vechilor sensuri universal valabile ale ecestor elemente poetice. Volumul Persoana I plural deschide creația poetică a Anei Blandiana, fiind publicat în 1964. Ca de altminteri toate celelalte volume care îi vor succeda acestuia, Persoana I plural este un volum autobiografic, autoarea trasând, în fiecare literă, frânturi ale propriei realități care, inițial, fiind o realitate exterioară, devine interioară prin intermediul filtrării personale și a transpunerii obiectivului în subiectiv. Totodată, acest volum devine premisă pentru celelalte, fiind cel mai complex în ceea ce privește temele și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 13. Paralelă între nuvela Kostandin și Doruntina de Ismail Kadare și piesa Înviere de Lucian Blaga. SOROHAN, Elvira. Cultura poetului. În: Convorbiri literare, 137, apr. 2003, nr. 4, p. 72-74. Despre Nichita Stănescu. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Modernitatea romanului autobiografic. În: Convorbiri literare, 137, dec. 2003, nr. 12, p. 75-77. Despre romanul Istoria ieroglifică. SOROHAN, Elvira. Dosoftei în perspectiva istorică. În: Convorbiri literare, 137, mai 2003, nr. 5, p. 65-68. Dosoftei. Psaltirea în versuri. SOROHAN, Elvira. Modernitatea romanului la Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
personalitatea domnitorului moldav, marcată de erudiție și hățișuri istorice. Scrierile lui Cantemir, acoperind atâtea paliere ale culturii, oferă noi și noi căi de acces spre lumea în care a trăit principele moldav. Portretul Inorogului hărțuit și neînțeles construit în romanul autobiografic, procedeele narative moderne, antiutopia sunt problematici de istorie literară urmărite detaliat, într-un permanent dialog cu scrieri celebre din cultura occidentală sau orientală. Ion Budai-Deleanu și iluminismul transilvan îi prilejuiesc profesorului-scriitor multe trimiteri la literatura și cultura europeană, la fenomenele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
literelor. Cu biografii la fel de încercate ca operele. De asemenea, atipic este G. Călinescu, pe care Elvira Sorohan îl restituie dintr-o perspectivă mai puțin avută în vedere: aceea a confesiunii mascate în publicistică și anumite opere. Criticul care discredita formulele autobiografice n-a vrut să facă literatură din propria viață, precum înaintașii Maiorescu și Ibrăileanu ori contemporanul Lovinescu, apărând indirect demnitatea intimității (cu toate că în minimonografiile incluse în istorie face caz "literar" de intimitatea altora) în fond, ghicim o nerostită nemulțumire cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în comparație cu cele scrise anterior de aceiași autori (Gabriela Adameșteanu, Varujan Vosganian, Amélie Nothombe, Paulo Coehlo). Din vasta operă a lui Mircea Eliade, este aleasă Noaptea de Sânziene pentru "fantasticul visului metafizic". Constatând că Eliade își reconstituie simbolic prima tinerețe "umbrele autobiografice" -, autoarea propune o lectură paralelă a jurnalului și a acestor pagini din care putem desprinde inclusiv efigii ale criterioniștilor. Dacă adăugăm și faptul că lectura romanului a reprezentat un important cap de acuzare în procesul Noica-Pillat, vedem că istoria "înghite
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
e de a compune pentru posteritate o imagine "corectă" despre el însuși. (...) Conștiința lui de cronicar se reduce la a proiecta în scris propria imagine pe fundalul unei Moldove sfâșiate, la întrecere, de autohtoni și de străini" (p. 216-217); "Pagina autobiografică (...) e mai amplă, sinuoasă și expresivă pentru figura interioară a memorialistului. (...) Ne putem imagina chipul întunecat al cronicarului în fața paginii " (p. 223). Singurătatea... "Studiile sunt scrise cu gândul consolidării imaginii particulare a fiecărui scriitor" (p. 8); Revenind la criteriul junimist
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
situației autorului în spațiul receptării, prin folosirea repetată a unor termeni precum portret, autoportret, desen, a desena, a reprezenta: Ipostaze... "Portretul unic al artistului se constituie din ipostazele obsedante ale poetului profet (s. a.) și paria (s. a.)" (p. 42); Această iluzie autobiografică ce poartă titlul de Amintiri (...) poate constitui (...) o sursă oarecum derutantă pentru o fațetă de portret interior al omului Heliade" (p. 51); Biblicele însă reprezintă chintesența concepției și cel mai important moment al metamorfozei autoportretului compus metaforic" (p. 70); Oricât
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
realului este una dintre cele mai prezente la M. Blecher. Pornind de la o incertitudine de natură identitară ("cine anume sunt?") și ontologică ("în ce fel de lume trăiam?"), naratorul romanului Întâmplări în irealitatea imediată se lansează într-o încurcată investigație autobiografică, cu atât mai complicată cu cât eroul posedă o concepție foarte restrictivă față de posibilitatea recuperării trecutului 109. Această investigație, realizată cu ajutorul unei capricioase narațiuni pline de analepse, întreruptă de porțiuni eseistice care nu sunt decât prefețe ale unor noi retrospecții
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
consistență a informațiilor furnizate cele semnate de A. Popovici 3, Gh. Ungureanu 4, G. I. Kirileanu 5, Dr. S. Reli6, C. Turcu 7, Gh. Dobre 8, I. Cojocaru 9 și, mai recent, de semnatarul acestor rânduri 10. Potrivit unor note autobiografice, coroborate cu variate informații documentare dispersate prin fondurile arhivistice aflătoare la Iași ori la București, Mihalic de Hodocin cum i-a fost abreviat numele chiar de contemporani avea obârșie nobiliară ungurească, nicidecum cehă, cum pretindea S. Reli ori N. Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de va fi regretat predarea ștafetei directoriale la prima școală cu profil tehnic-profesional din Moldova, Carol Mihalic de Hodocin nu face vreo mențiune. Condițiile despărțirii de o instituție invocată în chip repetat și laudativ în cele câteva documente cu referiri autobiografice, utilizate de noi în cuprinsul lucrării de față, par să fi fost amiabile, totuși. Totodată, înlocuirea sa, indiferent care-i va fi fost rațiunea, n-a însemnat și renunțarea din partea autorităților moldovenești la serviciile acestui foarte apreciat polispecialist, angajat concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Creierele influențate Într-o lucrare apărută în 2004 sub numele de Les Dirigeants au pouvoir (Conducătorii la putere), Patrick Le Lay, președintele-director general al primului canal televizat francez, a dat următoarea declarație care a rămas în anale: „Pentru ca un mesaj
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
K., Kang, M.G., Ledoux, J., Huganir, R.L., Malinow, R. (2007), „Emotion enhances learning via norepinephrine regulation of AMPA-receptor traffiscking”, Cell, 131(1), pp. 160-173. 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Vă amintiți poate de vremea când bunicul sau bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț pentru a-i da bomboane delicioase? (În reclama cu pricina este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț pentru a-i da bomboane delicioase? (În reclama cu pricina este vorba despre caramelele Werther.) Tipul acesta de scenă televizuală face apel la amintirile autobiografice: bucăți de viață ce au fost uitate odată cu trecerea anilor, dar care reapar din timp în timp la lumină trezite de o imagine sau de o voce. Când amintirile autobiografice sunt activate, experimentele arată că sunt mai multe șansa să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Werther.) Tipul acesta de scenă televizuală face apel la amintirile autobiografice: bucăți de viață ce au fost uitate odată cu trecerea anilor, dar care reapar din timp în timp la lumină trezite de o imagine sau de o voce. Când amintirile autobiografice sunt activate, experimentele arată că sunt mai multe șansa să apreciem mai mult marca prezentată în reclamă. Psihologii Hans Baumgartner, Mita Sujan și James Bettman au dat unor voluntari să citească o revistă în care era o reclamă pentru o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să-l vedeți pe Mickey cu familia”. Voluntarii trebuiau să privească atent reclama, apoi să ia un stilou și o hârtie și să facă o listă cu tot ce el venea în minte privind reclama. Unii voluntari au avut gânduri autobiografice (își aminteau scene pe care le-au trăit, ca de exemplu când au fost în vacanțe, poate chiar la Disneyland), alții nu. Apoi au completat chestionare de evaluare a percepției lor asupra mărcii: marca li se părea drăguță, atrăgătoare, aveau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]