4,649 matches
-
o soție restricționată vor căuta întotdeauna libertatea. Oferindu-i se posibilitatea, prin personificare, de a-și exprima opinia, pasărea este în cele din urmă victorioasă, păcălindu-l pe cel care o izolase. Personajele masculine, mai ales în postura de soți autoritari, apar deseori în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury într-o imagine decăzută, ridicolă, grotescă chiar. Ca și cioara din fabula amintită, majoritatea personajelor feminine chauceriene sau boccaccești, vorbesc cu putere despre drepturile lor, reușesc să-i păcălească pe bărbații
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește autoritar, celei firave îi prescrie un atac verbal, care poate fi la fel de eficient și la fel de dur împotriva dominației masculine, celor frumoase le îngăduie expunerea publică spre o admirație generală, iar urâtelor, risipa și flirtul, și toate acestea numai spre a-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu poate fi decât trădarea și suferința, iar Elisa este cea asemănătoare Didonei, părăsită în mod nedrept de Enea.145 Desigur că au fost oferite, în critica literară, și alte explicații etimologice: „Pampinea (al cărei nume semnifică <<cea viguroasă>>) este autoritară și are mult simț practic; ea reprezintă puterea ordinii. Dioneo, etimologic în legătură cu Venus, fiica lui Dione, este cel senzual, care cere și primește privilegiul de a nu se supune nici unei teme a istorisirilor, având dreptul să spună povestiri care sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la noi în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lex non scripta ale căsătoriei, care tind să domine sau să înlăture lex scripta biblice. Dacă moral ceea ce face personajul feminin este inacceptabil, din punctul de vedere al jurisprudenței este o procedură absolut corectă. Ea devine un mediator între regulile autoritare ale căsătoriei, propuse de Scriptură, și cele personale, stabilite de experiența vieții proprii. Își susține argumentele fără însă a apela și la contra-argumentele care i se opuneau, și, de aici, lipsa unei coerențe a discursului, care devine mai mult vindicativ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se manifestă atât în spațiul public, cât și în cel privat. În societate, are o atitudine polemică, reacționează agresiv împotriva a tot ce constituie un atac la adresa feminității, într-o lume vizibil masculină. În spațiul domestic, este independentă și colerică, autoritară și sinceră, vulgară și materialistă. 448 Se dă pe sine exemplu, ignorând acele exempla ale vremii, se consideră o autoritate demnă de a fi luată în seamă în domeniul abordat, căci ridică propria experiență la rang de model.449 Intră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ci de aspectul temporar sau aparent de feminizare al acestora, de pasivitatea, frumusețea, vulnerabilitatea și dependența pe care aceste personaje masculine o afișează. Eroul trebuie să fie infidel pentru a-și dovedi bărbăția, natura distinctă.719 Imaginea negativă a taților autoritari, dominatori, vine să creeze o antiteză cu ceea ce reprezintă personajul feminin și să-i sporească astfel aprecierile în rândul celor care vor recepta opera. Pater familias nu ajunge să vadă o împlinire a dragostei în ceea ce-i privește pe proprii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
toate un umanist.723 Femeile sunt mai rar masculinizate. Efeminarea bărbaților este în parte un efect al relației lor cu personaje feminine care dețin puterea. Naratorul din Prologul Legendei femeilor cinstite este redus la tăcere de mult mai raționala și autoritara voce a Alcestei, iar în Cartea Ducesei, cavalerul negru pare mult mai feminin când vorbește despre supunerea lui totală față de Blanche. Însă Dalba și Alceste sunt aproape figuri arhetipale. 724 Efeminarea s-a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
supună convenției rostirii unei povestiri pe cale, răspunde cu aplomb la provocarea lansată de târgoveața din Bath, propunându-și să-i ofere o replică pozitivă, o istorisire cu un exemplu de personaj feminin virtuos și obedient, pentru a contracara imaginea feminității autoritare și răzvrătite, propuse de târgoveață. Grizilda, eroina de un incredibil devotament marital și de o obediență nemaipomenită, de o statornicie și o răbdare specifice unei martire, nu este un personaj original, ci împrumutat de la Boccaccio 782 și valorificat artistic și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Donnele demonicate sunt, fără îndoială, niște adulterine, care dau glas și dezlănțuire instinctelor celor mai ascunse și în același timp firești, dar care găsesc, aproape de fiecare dată, o justificare pentru purtarea lor. Vinovați de decăderea lor morală sunt soții geloși, autoritari, bătrâni sau prea rigoriști (II.10, IV.10, V.10, VII.5, Mai din Povestirea neguțătorului). În povestirea a zecea din cea de-a doua zi a Decameronului, Dioneo își propune să istorisească o întâmplare care se dorește ilustrativă și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cit., p. 532. 247 Personajele feminine din această tipologie sunt viclene și hotărâte, uneori însă devin capabile de o putere de sacrificiu care merge până la moarte: Ghismonda, din prima povestire a zilei a patra, își apără iubirea în fața unui tată autoritar, care ținea cont doar de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
există o legătură Între cele două procese de divizare. Habermas arată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, că funcțiile publice (ale puterii) Încep să servească interesele private, iar unele corporații puternice Încep să controleze spațiul public (media) și statul. Societățile autoritare (cu deosebire cele totalitare) cunosc o pătrundere a statului În spațiul privat și În societatea civilă, controlând, tot mai mult, și spațiul public. În procesele de democratizare, cetățenii (din societatea civilă), reuniți ca public”, având libertatea și garanția de manifestare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
care dau consistență, repetabilitate și reproducere unor tipuri de comportamente socioculturale. Modelul este o creație umană (realizată pe o perioadă de timp mai mare) generată, În contexte specifice, de o cultură specifică a organizației și prin relații de diferite tipuri (autoritare, democrate, de negociere) Între manager și ceilalți principali „deținători de interese”*. În toate cazurile, relațiile În cadrul organizațiilor exprimă și un aspect al puterii. Puterea nu trebuie Înțeleasă Însă ca „ceva” deținut de cineva sau pierdut de altcineva. Lucrările lui M.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
suverană dețin mijloace mai eficace de a-și apăra poziția). Modelele de analiză a relațiilor individului cu organizația pun deci În evidență rolul managerului În „reglementarea” relațiilor de putere. Managerii Își pot exercita puterea „pe față”, „la vedere”, prin măsuri autoritare, dar și, „din spatele” unor practici „libere” și „voluntare” (autoparticiparea, autocontrolul). „Majoritatea puterii corporației este invizibil exercitată prin deciziile «libereă ale celor influențați (...) În acest fel, consensul este totdeauna partea ascunsă a puterii. În organizațiile corporatiste, În ciuda tuturor discuțiilor privind formele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
la Început, În teoriile funcționaliste. „Integrarea, În științele sociale, va fi concepută adesea ca adaptarea părților la Întreg, părțile fiind membri sau microgrupurile, Întregul fiind grupul sau societatea globală”: footnote> prin adaptare sau prin constrângere este specifică (ca proces) managementului autoritar, birocratic și viziunii structuralist-funcționaliste (T. Parsons). Acest mod de a trata raporturile omului cu organizația privește socializarea prin organizații pornind de la ipoteza că „indivizii pot să fie modelați prin norme care le definesc rolurile, norme, la rândul lor, consolidate de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
prin care își face auzite dorințele și aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat strâns de canoanele eclesiastice. O problemă care rămâne controversată este aceea a atitudinii pe care au avut-o Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer față de personajul feminin: au apreciat în mod deosebit rolul femeii în societate, i-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
feminine după concepția epocii 70: femeile ar trebui să evite tot ceea ce însemna viciu, să-și încânte soții prin cumpătare și cinste, să fie discrete în cuvintele pe care le rostesc (Povestirile din Canterbury, X, 929-936). Povestirea preotului, prin poziția autoritară pe care o deține la sfârșitul istorisirilor, vine să accentueze rolul mariajului, considerat „atât de nobil și de demn”. Căsătoria este o taină instituită de Dumnezeu, dar în menaj femeia trebuie să i se supună bărbatului, reliefează omul Bisericii, citând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
evenimentelor dobândește o latură pur feminină. Legătura dintre autoritate și experiență este totuși strânsă, deși fiecare în parte își păstrează caracterul distinct. Aproape toate textele reprezentau în Evul Mediu noțiunea de autoritate, orice interpretare constituia o experiență. Textul cel mai autoritar era, fără îndoială, Sfânta Scriptură, deoarece autor fusese însuși Dumnezeu. Experiența exemplară o oferea viața lui Hristos, cel care era privit drept interpretul decisiv, hotărâtor al textelor sfinte, „exegetul paradigmatic” prin definiție. În acest Verbum Dei întâlnim joncțiunea între experiență
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o soție restricționată vor căuta întotdeauna libertatea. Oferindu-i se posibilitatea, prin personificare, de a-și exprima opinia, pasărea este în cele din urmă victorioasă, păcălindu-l pe cel care o izolase. Personajele masculine, mai ales în postura de soți autoritari, apar deseori în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury într-o imagine decăzută, ridicolă, grotescă chiar. Ca și cioara din fabula amintită, majoritatea personajelor feminine chauceriene sau boccaccești, vorbesc cu putere despre drepturile lor, reușesc să-i păcălească pe bărbații
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește autoritar, celei firave îi prescrie un atac verbal, care poate fi la fel de eficient și la fel de dur împotriva dominației masculine, celor frumoase le îngăduie expunerea publică spre o admirație generală, iar urâtelor, risipa și flirtul, și toate acestea numai spre a-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu poate fi decât trădarea și suferința, iar Elisa este cea asemănătoare Didonei, părăsită în mod nedrept de Enea.145 Desigur că au fost oferite, în critica literară, și alte explicații etimologice: „Pampinea (al cărei nume semnifică <<cea viguroasă>>) este autoritară și are mult simț practic; ea reprezintă puterea ordinii. Dioneo, etimologic în legătură cu Venus, fiica lui Dione, este cel senzual, care cere și primește privilegiul de a nu se supune nici unei teme a istorisirilor, având dreptul să spună povestiri care sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la noi în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lex non scripta ale căsătoriei, care tind să domine sau să înlăture lex scripta biblice. Dacă moral ceea ce face personajul feminin este inacceptabil, din punctul de vedere al jurisprudenței este o procedură absolut corectă. Ea devine un mediator între regulile autoritare ale căsătoriei, propuse de Scriptură, și cele personale, stabilite de experiența vieții proprii. Își susține argumentele fără însă a apela și la contra-argumentele care i se opuneau, și, de aici, lipsa unei coerențe a discursului, care devine mai mult vindicativ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se manifestă atât în spațiul public, cât și în cel privat. În societate, are o atitudine polemică, reacționează agresiv împotriva a tot ce constituie un atac la adresa feminității, într-o lume vizibil masculină. În spațiul domestic, este independentă și colerică, autoritară și sinceră, vulgară și materialistă. 448 Se dă pe sine exemplu, ignorând acele exempla ale vremii, se consideră o autoritate demnă de a fi luată în seamă în domeniul abordat, căci ridică propria experiență la rang de model.449 Intră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ci de aspectul temporar sau aparent de feminizare al acestora, de pasivitatea, frumusețea, vulnerabilitatea și dependența pe care aceste personaje masculine o afișează. Eroul trebuie să fie infidel pentru a-și dovedi bărbăția, natura distinctă.719 Imaginea negativă a taților autoritari, dominatori, vine să creeze o antiteză cu ceea ce reprezintă personajul feminin și să-i sporească astfel aprecierile în rândul celor care vor recepta opera. Pater familias nu ajunge să vadă o împlinire a dragostei în ceea ce-i privește pe proprii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]