2,183 matches
-
sale de călătorie prin Țara Românească, analizată aici - unei broșuri apărute la Târgu-Mureș În 1855, activității de culegător de basme populare, desfășurată alături de bine-cunoscutul Kriza XE "Kriza" János, precum și colaborării sale publicistice, din anii 1850, la revista clujeană Hetilap. Lucrarea Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, apărută sub semnătura lui Ürmösy Sándor XE "Sándor" , la Cluj-Napoca, În 1844, În tipografia Liceului Evanghelic-Reformat, reprezintă descrierea, În peste o sută de pagini, a celor două călătorii Întreprinse În Muntenia, prima
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Jókai Primul volum care merită amintit În acest sens se intitulează Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből șTablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849ț, a apărut În anul 1850 și conține nuvele inspirate de revoluție. Două dintre acestea, „Az ércleány” („Fata de metal”) și „A Bárdy család” („Familia Bárdy”), prezintă aspecte ale războiului civil din Transilvania. Imaginea degajată din aceste scrieri este aceea a unui Ardeal Însângerat din cauza conflictelor izbucnite Între români și secui. Se poate susține ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Sărmanii bogați, credința În capacitatea culturii de a contribui la ridicarea maselor, precum și dorința de a vedea națiunile Ardealului conviețuind În bună Înțelegere, revin și Într-un alt roman de primă mărime al lui Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Egy az Isten șDumnezeu este unulț, publicat În 1877. Acțiunea acestuia se desfășoară la Remetea, În Munții Apuseni, În timpul revoluției din 1848. Personajul central al romanului, Adorján Manassé, este un unitarian din Remetea, figură blândă și pașnică, „un adevărat filosof al păcii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1979. Hodoș, Nerva; Ionescu, Alexandru Sadi, Publicațiunile periodice românești, Tipografia Carol Göbl, București, 1913. Iordan, Iorgu, Dicționar al numelor de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Iordan, Iorgu, Toponimia românească, Editura Academiei, București, 1963. Kiss, Erzsébet F., Az 1848-1849-es magyar minisztériumok șMinisterele maghiare din 1848-1849ț, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1987. Marica, George Em., Foaie pentru minte, inimă și literatură. Bibliografie analitică, cu un studiu monografic, Editura pentru Literatură, București, 1969. Mihăilă, Gheorghe, Dicționar al limbii române vechi, Editura Enciclopedică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În străinătate acum o jumătate de veac, maramurășanul Artemie Anderco. Jurnalul său, ediție Îngrijită de Nicolae Iorga, Tipografia Datina Românească, Vălenii-de Munte, 1934. Urechia, Vasile A., Alianța românilor și a ungurilor În 1859, Tipografia Carol Göbl, București, 1894. Ürmösy, Sándor, Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, Tipografia Colegiului Reformat, Kolozsvár, 1844. Vahot, Imre, A magyar menekültek Törökországban șEmigranții maghiari În Turciaț, Tipografia Heckenast, Pesta, 1850. Velculescu, Cătălina; Guruianu, V. (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1972. Cornea, Paul, Regula jocului, Editura Eminescu, București, 1980. Cosma, Aurel, Prin Timișoara de altădată, Editura Facla, Timișoara, 1977. Coutau-Bégarie, Hervé, Le Phénomène „Nouvelle Histoire”. Stratégie et idéologie des nouveaux historiens, Economica, Paris, 1983. Czeke, Marianne, Angol külpolitikai módszerek az Unió elötti ir történet tükreben, Dunántul Egyetemi Nyomda, Pécs, 1927. Darnton, Robert, Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței, Editura Polirom, Iași, 2000. Dávid, Gyula, Jókai, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Deér, József; Tamás, Lajos (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996. Mitu, Sorin; Gogâltan, Florin (coord.), Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Cluj-Napoca, 1996. Molnár, Gusztáv, Az erdélyi kérdés șProblema transilvanăț, În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4. Mungiu-Pippidi, Alina, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999. Munteanu, Romul (coord.), La culture roumaine à l’époque des Lumières, vol. I-II, Editura Univers, București, 1985. Murgescu, Bogdan, A fi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orizont oniric”. Ernest Gellner, Națiuni și naționalism, Editura Antet, București, 1997, pp. 9-10. Pentru care vezi Lucian Boia, L’exploration imaginaire de l’espace, La Découverte, Paris, 1987; Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului..., pp. 85-86, 90-92. Molnár Gusztáv, „Az erdélyi kérdés” (Problema transilvană), În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4; articol republicat, În engleză, În The Hungarian Quarterly, nr. 149, primăvara 1998. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, traducere de Radu Carp, Editura Antet, București, 1998. Horia-Roman
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
160-236; Kókay György (coord.), A magyar sajtó története, vol. I: 1705-1848, Akademiai Kiadó, Budapesta, 1979; Heinrich Réz, Deutsche Zeitungen und Zeitschriften in Ungarn von Beginn bis 1918, Verlag für Hochulkunde, München, 1935. Vezi Ürmössy Lajos XE "Lajos" , Erdély irányadó lapja (az 1830-40-es években), Cluj-Napoca, 1907; Hofbauer László XE "László" , „Az Erdélyi Híradó története (1827-1848)”, Erdélyi Múzeum, 1932, pp. 57-72. Ideologia generației române..., p. 192. „Înștiințare”, Organul luminării, 1847, nr. 9, p. 42. Georges Weill, Le Journal. Origines, évolution et rôle de la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I: 1705-1848, Akademiai Kiadó, Budapesta, 1979; Heinrich Réz, Deutsche Zeitungen und Zeitschriften in Ungarn von Beginn bis 1918, Verlag für Hochulkunde, München, 1935. Vezi Ürmössy Lajos XE "Lajos" , Erdély irányadó lapja (az 1830-40-es években), Cluj-Napoca, 1907; Hofbauer László XE "László" , „Az Erdélyi Híradó története (1827-1848)”, Erdélyi Múzeum, 1932, pp. 57-72. Ideologia generației române..., p. 192. „Înștiințare”, Organul luminării, 1847, nr. 9, p. 42. Georges Weill, Le Journal. Origines, évolution et rôle de la presse périodique, La Renaissance du livre, Paris, 1934, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ses habitants, vol. II, Paris, 1850, cap. XXIV: „Les Sicules”, pp. 182-187. Afirmă În jurnalul său de călătorie că este diák, ceea ce În limbajul epocii nu Înseamnă neapărat „student”, ci poate fi și „cleric”, „intelectual”. Vezi Ürmösy Sándor XE "Sándor" , Az elbujdosott magyarok Oláhországban [Maghiarii pribegiți din Țara Românească], Kolozsvár, 1844, p. 22. Idem, Egy szomorú éjszaka 1855. jún. 20 [O noapte tristă. 20 iunie 1855], Maros-Vásárhely, 1855. Pentru Ürmösy vezi: Szinnyei József XE "József" , Magyar írók élete és munkái [Viețile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Szinnyei József XE "József" , Magyar írók élete és munkái [Viețile și operele scriitorilor maghiari], vol. XIV, Hornyánszky Viktor, Budapesta, 1910, pp. 699-700; Magyar irodalmi lexikon [Lexiconul literaturii maghiare], vol. III, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1965, p. 452. Ürmösy Sándor XE "Sándor" , Az elbujdosott magyarok..., p. 5. Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" , Utazás Észak-Amerikában [Călătorie În America de Nord], Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1834. Ürmösy Sándor XE "Sándor" , op. cit., pp. 4, 73. Gegő Elek, A moldvai magyar telepekről [Despre coloniile maghiare din Moldova], Tipografia Universității
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Erdélyország statisztikája [Statistica Transilvaniei], Kolozsvár, 1847; Erdély régiségei [Antichitățile Ardealului], Pesta, 1852; Erdély nevezetesebb családai [Familiile renumite ale Ardealului], Kolozsvár, 1854; Erdély történelme [Istoria Transilvaniei], vol. I-VI, Kolozsvár, 1859-1866; Erdély története 1848-49-ben [Istoria Ardealului la 1848-49], Pesta, 1861; Okmánytár az 1848-9-ki erdélyi eseményekhez [Colecție de documente pentru evenimentele ardelene din 1848-49], Kolozsvár, 1861; Magyarország története nemzetközi helyzetünk szempontjából [Istoria Ungariei din punctul de vedere al situației noastre internaționale], Budapesta, 1907; Györke históriája Erdélyről [Istoria lui Györke despre Ardeal], Kolozsvár, 1867
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și 1849], vol. I, Tipografia Itecknast, Pesta, 1850, pp. 23-24; romanele Erdély aranykora [Epoca de aur a Ardealului], vol. I, Pesta, 1852, pp. 174-177; Szegény gazdagok [Sărmanii bogați], Budapesta, 1925, p. 89 (Jókai Mór művei, Centenáriumi Kiadás, vol. X); Egy az Isten [Dumnezeu este unul], Budapesta, 1927, pp. 56 și 88 (Jókai Mór művei, Centenáriumi Kiadás, vol. XXXII). Kőváry László XE "László" , Erdély statisztikája, ed. cit., pp. 186-187. Ibidem, p. 187. Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , Mișcarea națională a românilor din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kőváry László XE "László" , Erdély statisztikája, p. 187. Kőváry László XE "László" , Erdély történelme, vol. I, pp. 19-21. Kőváry László XE "László" , Erdély statisztikája, pp. 187-188. I.G., Discussio descriptionis Valachorum Transylvanorum..., Pesta, 1812; Észrevételek Tekéntetes Schwartner Márton úr Magyarország Statistikájában az oláhokról tett jegyzésekre, Pesta, 1812. Kőváry László XE "László" , Erdély statisztikája, p. 188. Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-49-ben, pp. 28, 109. Kőváry László XE "László" , Erdély történelme, vol. I, pp. 19-20. Kőváry László XE "László" , Magyarország története..., passim
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
statisztikája, p. 188. Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-49-ben, pp. 28, 109. Kőváry László XE "László" , Erdély történelme, vol. I, pp. 19-20. Kőváry László XE "László" , Magyarország története..., passim. Szinnyei József XE "József" , op. cit., col. 140; F. Kiss Erzsébet, Az 1848-1849-es magyar minisztériumok [Ministerele maghiare din 1848-49], Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1987, p. 553. Din data de 15 martie 1849 va fi numit ca „istoric oficial” pe lângă armata generalului Bem XE "Bem" (apud F. Kiss Erzsébet, op. cit., p. 553). Szinnyei József
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca „istoric oficial” pe lângă armata generalului Bem XE "Bem" (apud F. Kiss Erzsébet, op. cit., p. 553). Szinnyei József XE "József" , op. cit., col. 140; Bálint József, op. cit. Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-49-ben, [Istoria Ardealului la 1848-49], Pesta, 1861; Okmánytár az 1848-9-ki erdélyi eseményekhez [Colecție de documente pentru evenimentele ardelene din 1848-49], Kolozsvár, 1861. Dintre articolele din presă amintim: „Az unio kimondása 1848-ban” [„Proclamarea uniunii În 1848”], Korunk, 1865, pp. 109-114; „A márciusi napok civilisationk keretében” [„Zilele din martie În cadrul civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
József" , op. cit., col. 140; Bálint József, op. cit. Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-49-ben, [Istoria Ardealului la 1848-49], Pesta, 1861; Okmánytár az 1848-9-ki erdélyi eseményekhez [Colecție de documente pentru evenimentele ardelene din 1848-49], Kolozsvár, 1861. Dintre articolele din presă amintim: „Az unio kimondása 1848-ban” [„Proclamarea uniunii În 1848”], Korunk, 1865, pp. 109-114; „A márciusi napok civilisationk keretében” [„Zilele din martie În cadrul civilizației noastre”], Erdélyi Múzeum, 1898, pp. 297-306; „Visszaemlékezések a forradalom derűsebb napjaira” [„Rememorarea zilelor mai senine ale revoluției”], Történelmi Lapok
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și scrieri literare ale lui Jókai care conțin referiri mai importante la români sunt: Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Pesta, 1850 (nuvelele „A Bárdy család” - „Familia Bárdy” - și „Az ércleány” - „Fata de metal”); Egy bujdosó naplója [Jurnalul unui pribeag], Pesta, 1851 (nuvela „A karperec” - „Brățara”); Erdély aranykora [Epoca de aur a Ardealului], Pesta, 1852 (publicat mai Întâi În foileton În Pesti Napló, sept. 1851); A kétszarvú ember [ Omul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mór], IX, Pesta, 1858-1859 (nuvela „Egy haramiabanda a havason” - „O ceată de tâlhari din munți”); Szegény gazdagok [Sărmanii bogați], I-IV, Pesta, 1860; Jövő század regénye [Romanul secolului viitor], Budapesta, 1872 (publicat mai Întâi În foileton În Hon, 1872); Egy az Isten [Dumnezeu este unul], I-VI, Budapesta, 1877 (publicat mai Întâi În foileton În Hon, 1877); „A Fejedelem és Fra Diavolo” [„Principele și Fra Diavolo”], În Pesti Hírlap, 1883, nr. 306; A Damokosok [Familia Damokos], I-II, Budapesta, 1883; Fráter
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
greșite (dată fiind desemnarea sa, la Blaj, ca vicepreședinte al delegației românești trimise la Viena). Vezi Márczius Tizenötödike XE "Márczius Tizenötödike" , 1848, nr. 66. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , A magyar nép adomái (vezi nota 838), anecdotele „A csigák” [„Melcii”], „Az útlevél” [„Pașaportul”], „A hős borbély” [„Bărbierul cel viteaz”], „A prókátor” [„Avocatul”], „Anachronizmus” [„Anacronism”]; A magyar nép élce szép hegedűszóban [Umorul poporului maghiar În vers frumos de vioară], Budapesta, 1872 — anecdotele „Más a kés, más a kasza” [„Una-i cuțitul, alta
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Adjon Isten, fogadj Isten” [„Să-ți dea Domnul!”], „Legyen úgy, mint régen volt” [„Să fie așa cum a fost mai demult”], „Legyen úgy, mint régen nem volt” [„Să fie așa cum nu a mai fost de mult”], „Keleti szomszédunkhoz” [„Vecinului nostru răsăritean”], „Az oláhországi lázadás” [„Revolta din Țara Românească”]. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Egy az Isten, Budapesta, 1927, p. 11 (Jókai Mór művei, Centenáriumi Kiadás, vol. XXXI). Jókai știa la data respectivă (!) că Decebal XE "Decebal" și Diurpaneus erau una și aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Să fie așa cum a fost mai demult”], „Legyen úgy, mint régen nem volt” [„Să fie așa cum nu a mai fost de mult”], „Keleti szomszédunkhoz” [„Vecinului nostru răsăritean”], „Az oláhországi lázadás” [„Revolta din Țara Românească”]. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Egy az Isten, Budapesta, 1927, p. 11 (Jókai Mór művei, Centenáriumi Kiadás, vol. XXXI). Jókai știa la data respectivă (!) că Decebal XE "Decebal" și Diurpaneus erau una și aceeași persoană, desigur, În baza lecturilor din Dio Cassius. În op. cit., p. 70, afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
baza lecturilor din Dio Cassius. În op. cit., p. 70, afirmă că „Diurbanu este numele auxiliar al regelui Decebal”. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből, I, Pesta, 1850, pp. 23-24. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Egy az Isten, (vezi nota 851), vol. XXXII, pp. 56 și 88. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Erdély aranykora, I, Pesta, 1852, pp. 174-177. v, Szegény gazdagok, Budapesta, 1925, p. 89 (Jókai Mór XE "Jókai Mór" művei, Centenáriumi Kiadás, vol. X). Jókai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
művei, Centenáriumi Kiadás, vol. X). Jókai Mór XE "Jókai Mór" , A magyar nemzet története [Istoria națiunii maghiare], Pesta, 1854, pp. 207, 281-284. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Törökvilág Magyarországon, III, Pesta, 1853, p. 159. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Egy az Isten (vezi nota 19), vol. XXXI, p. 232. Ibidem, vol. XXXI, p. 269; vol. XXXII, pp. 24, 37, 39, 76, 85, 90, 96. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Egy az Isten (vezi nota 851), vol. XXXII, p. 90. Ibidem, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]