3,148 matches
-
turistic «CASTEL 2000», al S.C.ALTRACOM S.R.L., proprietatea familiei Neagoe, onorabila lady Johana Roth și fiii săi aveau în posesie un han de câmp, ca moștenire. Proprietatea era formată dintr-o curte pe care se afla construită o clădire din bârne de stejar în care funcționa localul și locuia hangiul, după cum mai exista un grajd ce putea adăposti 7 - 8 cai, și o șură pentru căruțe. Hanul desfăcea către clienții săi permanenți sau ocazionali, în medie 250 de vedre de vin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit, așa cum se obișuia a se construi locașurile de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele noastre în multe sate ale Ardealului, în munții Apuseni sau în Maramureș...Piatra de temelie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
După o fotografie mai veche. Pag. 169. Biserica din Rufeni (numele uneia din mahalalele lașului). Săracă și așezată într-o parte săracă și mărginașă a orașului, biserica aceasta are totuși o mare vechime. E singura biserică din Iași construită din bârne. (Foto-Regal) Pag. 170. Râpa galbenă. Frumoasă lucrare edilitară, realizată însă cu sprijinul Statului, între anii 1898 și 1900. Numele său oficial e "Esplanada Elisabeta". Cine i-a spus însă vreodată așa? (Polyfoto, București) Pag. 171. Teatrul Național, lucrare de artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
familie. Menajera era o femeie foarte cumsecade. Când veneam cu Peidy ne aștepta cu dulciuri făcute de ea care pentru noi erau minunății. La prima vedere vila părea nelocuită, scara din piatră, accesul direct în vilă era blocat cu niște bârne și scânduri, astfel se intra pe poarta de acces al trăsurilor care nu era încuiată, parcă aștepta să fie deschisă larg pentru trăsurile de odinioară care soseau cu cei ce veneau la o cură de ozon, de sănătate. Pomenind de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o poiană largă cu o maloca tipică în centru, mare, aproape cât o vilă, cu câte o extensie în spate și în lateral. Intrăm într-o cameră largă, rotundă, cu un stâlp de suport în mijloc, câteva hamace atârnând de bârnele din acoperiș și câteva saltele întinse pe podeaua de lemn. Suntem întâmpinați de alți participanți la conferință care și-au făcut deja culcușul aici pe durata conferinței. Extensiile casei conduc una către un dormitor saturat cu saltele una lângă cealaltă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că asta nu contează, că-mi pot deschide la ei un cont. Zis și făcut. Pe scurt, mi-a pregătit calculatorul și a dispărut, lucru care mi-a provocat o panică mai mare decât dacă eram în echilibru pe o bârnă la 10000 metri înălțime. Atunci l-am chemat, a mai meșterit ceva cu mausul, și m-a întrebat dacă am un pix. În situația dată chiar dacă n-am cunoștințe electronice, m-am întrebat pentru o fracțiune de secundă ce rol
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
din punct de vedere moral, cu o acută absolută. 2 Am recitit recent Călărețul fără cap (Într-o ediție mohorâtă, fără ilustrații). Are totuși virtuțile ei. Gândiți-vă, de pildă, la barul acela dintr-un hotel texan cu pereți din bârne, din anul de grație (cum ar spune căpitanul) 1850, cu barmanul de „saloon“ În cămașă cu mânecă scurtă - un filfizon de felul lui, de vreme ce cămașa avea un jabou „din cea mai fină pânză cu dantelă“. Sticlele colorate (printre care „ticăia
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ploaia nu se oprise nici măcar pentru o clipă, dictatorul refuza să abdice...” Aceasta ar fi trebuit să fie fraza de debut. Eroul, un profesor de țară, să zicem, un scriitor sau un savant anonim, locuind sigur într-o căsuță de bârne, cocoțată pe vârful unui deal, așteaptă, cu urechea lipită de un vechi aparat de radio, vestea cea mare. Care însă nu vine... Nivelul apelor crește și într-o noapte eroul se trezește din somn simțind cum întreaga casă, smulsă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
crâșmar (după cum se nimerea și după vorba clienților). Pe vremea lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite cu bârne groase de stejar și încheiate, în tavan, cu alte bârne, afumate. Pomenește și Caragiale de "Zece mese". Nu mai este nimic acum, nici crâșma, nici liliacul din curtea cu alei prunduite și boscheți de tuia și nici hârdaiele cu oleandri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite cu bârne groase de stejar și încheiate, în tavan, cu alte bârne, afumate. Pomenește și Caragiale de "Zece mese". Nu mai este nimic acum, nici crâșma, nici liliacul din curtea cu alei prunduite și boscheți de tuia și nici hârdaiele cu oleandri. Însă, într-un ziar de pe vremea aceea, se poate citi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bate mai tare, sunt smulse și zburătăcesc prin vâltoare ca niște păsări înnebunite. Casa are etaj, dar la încăperile de sus, mai multe la număr, nu se poate ajunge pentru că scara interioară s-a prăbușit de mult și numai câteva bârne mai vibrează, din când în când în bătaia vântului. În casă sunt șerpi și pânzele de păianjen sunt atât de groase încât se vede că nimeni nu le-a sfâșiat, nici un om, nici un copil, nici un șobolan. Casa cea roșie are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dar încă nu poate vorbi. Un băiețel, care a apărut și el, mă lămurește că bunica aceea este doamna Leahu, o veche pacientă care a trecut prin viața mea de medic. Am intrat într-o căsuță scundă, cu tavan de bârne, mirosind a ierburi uscate și busuioc. Bunica plânge, bolborosește ceva și, prin gesturi și cuvinte abia icnite, îmi dăruiește o portocală aurie, frumoasă, aromitoare. Sunt bucuros și mândru; nici nu știu prea bine de ce; parcă mi-a dăruit un mic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cap și nasul proeminent între obrajii scofîlciți. Momentul cel mai emoționant al acestor funeralii mi s-a părut acela cînd după ce orga și corul au tăcut, ceremonia fiind terminată s-a văzut sicriul, suspendat în lanțuri de un eșafodaj de bîrne, coborînd în nișa provizorie operațiune mecanică asemănătoare celei de descărcare dintr-un port. Balansul acelui sicriu atît de mic în golul imens de la Sfîntul Petru, era ca o atestare a vanității lucrurilor omenești, chiar după 25 de ani de Pontificat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
2002 Tropa-tropa cos de alfa Privim spre Asia și ne tot întrebăm cum de e posibil ca, la un campionat mondial, să se întîmple atîtea fărădelegi. Ne încîntă paiul din ochii FIFA și, tot contemplîndu-l, sîntem pe cale să uităm de bîrna din ochii noștri. Corupția de la FIFA. Banditul de Byron Moreno. Mafiotul de Blatter. Sluga de Gamal Ghandour. Nechemații tușieri din Vanuatu, Trinidad, Uganda. Spălătorul de cadavre care e Keith Cooper, șeful de media pus să explice gazetarilor din lumea întreagă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de aceea nu poate aduce rezultate decît în interiorul unor sisteme naționale concentraționare. România sub Ceaușescu și în sărăcia de după el, URSS, Cehoslovacia Verei Ceaslavska dinaintea Primăverii de la Praga, China, Coreea de Nord. În lumea liberă, se pot dobîndi doar succese sporadice, o bîrnă acum, un sol la anul, un bronz cu echipa la Mondialele de peste cinci ani. Au încercat ceva americancele, dar, dacă nu se ducea Bela Karoly acolo, probabil că nimeni n-ar fi auzit vreodată de gimnastica din Statele Unite. La Mondialele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dacă nu se ducea Bela Karoly acolo, probabil că nimeni n-ar fi auzit vreodată de gimnastica din Statele Unite. La Mondialele de anul trecut a apărut o braziliancă, însă niciodată Brazilia nu va fi o putere a solului sau a bîrnei, pe motiv că acolo nu există o Deva a robotismului, ci doar un Rio al carnavalului și al sambei. Dezvăluirile din ultima vreme fac mult rău gimnasticii. Toată lumea a văzut, toată lumea a citit, așa că va fi foarte greu de lucrat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
imposibil să ajungă, fiindcă locurile sînt ocupate. Și atunci, n-avea decît varianta unui club, unde, între două antrenamente, putea să-și umple timpul îndesînd cîlți în calul de sărituri, chemînd un tîmplar să pună la loc piciorul rupt al bîrnei sau astupînd găurile din covorul de la sol. Asta nu se mai numește meserie, ci apostolat, după cum nici leafa nu e leafă, ci o sumă simbolică, pentru care în America nu trebuie să muncești mai mult de o zi. E umilitor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
gimnaste românce au apărut dezbrăcate într-o revistă pentru adulți din Japonia. „Frumoase mai sînt fetele noastre, mînca-le-ar tata!“ Remarca îi aparține lui Nicolae Vieru, președintele Federației de Gimnastică, și are în ea puțină ironie. Trecînd în registru serios, preafericitul bîrnei și al paralelelor românești conchide că „e puțin penibil“, cuantificînd de la înălțimea statutului său septuagenar decența planetară. Nu e deloc penibil, e normal. Fostele gimnaste sînt femei normale, supuse legilor biologice. Sînii Laviniei au început să se lase un pic
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
prin lăzuire (tăierea unor cercuri de coajă de pe trunchi), apoi, treptat, tăiați, trecându-se, cu timpul, la defrișarea terenului. Multă vreme casele - chiar cele boierești și bisericile au fost construite exclusiv din lemn. Ioan Antonovici (1) descrie casele vechi din bârne (durate) cu cheotori pe la colțuri, peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
publicat scrisoarea Hariettei, se știa în mod obișnuit că Eminescu a fost asasinat de cărămida lui Petrea Poenaru. În 1926 amintirea lui Dumitru Cosmănescu, fostul frizer al poetului, reconfirmă această „legendă” care mai circulă, întro variantă puțin schimbată punând o bârnă în locul cărămizii, încă în 1972 când doctorul Ion Nica o preia din lumea ce înconjurase familia Șuțu. În 193l, însă, doctorul Vineș publică amintirile sale într-o revistă de specialitate cu scopul precis de a restabili adevărul și aceste amintiri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tot la o lovitură măruntă, e drept, însă dată de aceeași persoană. Procedând ca G. Călinescu cel care preia informațiile de peste tot și le pune în ordine cronologică rezultă mai întâi pietricica din sfoară sau praștie iar apoi cărămida sau bârna aceluiași pacient. Dar, desigur, textul dr. V. Vineș fiind de față, oricine îl citește cu atenție și în context poate să înțeleagă buna intenție a medicului dar și inadecvarea sa la subiect. Aceste două pagini de revistă sunt ... singura operă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pensionari, București, 1993; ed. 2, pref. Eugen Simion, Timișoara, 1996; Avântul tinerimii, București, 1994; Prostia la români, București, 1997; Anotimpuri de trecere, București, 1998; Politica literară și viceversa, București, 2002; Suburbanele Bucureștilor urmate de nuvela Fratele meu geamăn, postfață Nicolae Bârna, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Iliescu, „Povestiri cu pensionari”, „Arc”, 1994, 1-2; Eugen Simion, Aud enorm și văd... binișor, L, 1994, 5; C. Stănescu, Vocile străzii, ALA, 1994, 204; Dan Cristea, Pensionari mai mult răi decât buni, LCF, 1994, 15
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
2000, 9-12; Dimisianu, Lumea, 488-492; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 227-232; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 163-167; Simion Bărbulescu, Câteva debuturi în roman, CL, 2001, 4; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 109-110; Bârna, Comentarii, 105-119; Cristea-Enache, Concert, 246-252; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 241-243; Vasile, Proza, 316-321; Oana Soare, Fratele nostru geamăn, CC, 2002, 11-12; Cristian Măgură, Luciditate și „cenușiu” literar, RL, 2003, 5; Nicolae Bârna, De la „Moși” la „Mall”, o omagiere
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
printre cărți, I, Petroșani, 2001, 109-110; Bârna, Comentarii, 105-119; Cristea-Enache, Concert, 246-252; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 241-243; Vasile, Proza, 316-321; Oana Soare, Fratele nostru geamăn, CC, 2002, 11-12; Cristian Măgură, Luciditate și „cenușiu” literar, RL, 2003, 5; Nicolae Bârna, De la „Moși” la „Mall”, o omagiere creatoare, CC, 2003, 1-2. N. Br.
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
300 de locuri virane, șase piețe publice, 114 biserici ortodoxe, zece sinagogi, 40 de hoteluri „mai însemnate“, 100 de cafenele, 600 de trăsuri de stradă, zece poduri peste Dâmbovița (dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v. și Di mitrie Frunzescu, Dicționar topografic și statistic al României, pp. 72-75; Călăuza sau Con ducătorul Bucureștiului de maior D. Pappazoglu, București, 1871). 196
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]