2,242 matches
-
unde-mi mergea?/ În buricul pământului,/ La mijlocul câmpului”. Importantă apare și strânsa legătură a șarpelui cu balaurul, cei doi termeni aflându-se în unele variante într-o relație de sinonimie evidentă: „Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balauri/ Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!”, „Că iată se pomenea/ C-un balaur veninos,/ (...) Hainele și le rupea/ Și pe șarpe-l blestema”, „Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare de aur”. Pe lângă evoluția paralelă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cei doi termeni aflându-se în unele variante într-o relație de sinonimie evidentă: „Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balauri/ Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!”, „Că iată se pomenea/ C-un balaur veninos,/ (...) Hainele și le rupea/ Și pe șarpe-l blestema”, „Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare de aur”. Pe lângă evoluția paralelă a voinicului cu șarpele, cel din urmă pare să fie complet izolat sub talpa casei, loc bazic (Vasile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balauri/ Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!”, „Că iată se pomenea/ C-un balaur veninos,/ (...) Hainele și le rupea/ Și pe șarpe-l blestema”, „Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare de aur”. Pe lângă evoluția paralelă a voinicului cu șarpele, cel din urmă pare să fie complet izolat sub talpa casei, loc bazic (Vasile Lovinescu) ca și „buricul pământului/ La mijlocul câmpului”. Așa se poate explica transformarea în balaur
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
balaur,/ Cu solzii mare de aur”. Pe lângă evoluția paralelă a voinicului cu șarpele, cel din urmă pare să fie complet izolat sub talpa casei, loc bazic (Vasile Lovinescu) ca și „buricul pământului/ La mijlocul câmpului”. Așa se poate explica transformarea în balaur, condiționată de „recluziune, fuga de om, de orice viețuitoare, de lumina soarelui chiar”, după zece ani inițiatici, în baladă. Ipostaza ofidiană din Mistricean I(7) combină simbolul șarpelui protector al casei, întâlnit și în mitologia greco-romană sub forma lui genius
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiul lui va fi cel care eliberează șarpele din lăcașul sepulcral și călătorește pe spatele acestuia nouă mări, nouă țări, nouă ape curgătoare. Blestemul mamei integrează pe Mistricean într-un ordin mitic și astfel gestul nu mai pare exagerat. Șarpele, balaur prin dimensiuni, nu poate zbura, dar se deplasează cu viteza celui urmărit de Iorgovan și are „trei coade de aur”. Metalul prețios (în prezență hiperbolică și în descrierea solzilor) și numărul magic dezvăluie o ființă totem, ce își revendică neofitul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a-l anihila pe erou. Modalitatea ei de luptă trimite la mișcarea de reflux în neant a creației, dar paloșul civilizator oprește acest pericol, fiindcă scorpia sfârșește ca în baladă, spintecată. În Tinerețe fără bătrânețe... Scorpia are trei capete, precum balaurii, și pârjolește universul cu foc și smoală, ca exteriorizare a principiului malefic anihilant, cu combustie continuă. Treapta de sus a regnului infernal este ocupată de zmei: „ar reprezenta ultima etapă a evoluției șarpe - balaur - zmeu. Șarpelui care n-a văzut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bătrânețe... Scorpia are trei capete, precum balaurii, și pârjolește universul cu foc și smoală, ca exteriorizare a principiului malefic anihilant, cu combustie continuă. Treapta de sus a regnului infernal este ocupată de zmei: „ar reprezenta ultima etapă a evoluției șarpe - balaur - zmeu. Șarpelui care n-a văzut om vreme de 7 ani îi cade coada, îi cresc picioare și suge o vacă. Dacă 7 ani, nu mai e văzut de om, devine balaur, «iar după alți 7 ani se face zmeu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zmei: „ar reprezenta ultima etapă a evoluției șarpe - balaur - zmeu. Șarpelui care n-a văzut om vreme de 7 ani îi cade coada, îi cresc picioare și suge o vacă. Dacă 7 ani, nu mai e văzut de om, devine balaur, «iar după alți 7 ani se face zmeu: îi iese foc din gură și capătă coadă șuvăită, vânătă și la coadă capătă două steaguri, de o parte și de alta și aripi ascuțite. Cu aripile înoată, iar cu limba, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noauă zmei/ Călare pe noauă lei,/ Varsă pe gură văpai/ și din copite schintei”. Leul, el însuși întrupare a haosului în colinde, devine pentru zmeu ceea ce Negru este pentru mezin. Ajutorul „cabalin” îi plasează pe zmeii suflători de foc, precum balaurii, în directă legătură cu energiile mistuitoare ale distrugerii prin ardere (văpăi, scântei). Comparația frecventă a calului voinicului cu leul, dar și transfigurarea felinei în planul cabalin au la bază o încărcătură psihopompă comună: „în Apocalips calul morții prezintă un remarcabil
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui A. Fochi, se materializează cel mai adesea într-o confruntare cu forțele primordiale, ca dublă întemeiere: a familiei pe care și-o va putea face voinicul după victoria repurtată și a lumii însăși, prin actualizarea tiparului sacru. Lupta cu balaurul, ca „preluare a străvechii legende mitologice a lui Perseu” asigură în subsidiar mireasa pentru voinic, în Antofiță a lui Vioară I(11) pescuitul fabulos fiind condiția obligatorie a nunții. În basme, vânătoarea reprezintă ocupația specifică pentru junele ajuns la vârsta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
săntorcea,/ La maistori tomnea,/ Paloș repara,/ ’Nainte mergea,/ Frică că n-avea!/ ’N munte l-încerca,/ Paloș reteza,/ Muntele-l tăia./ La șarpe-ajungea,/ La gaură sta,/ Iel că mi-l pândea./ Șarpele-l simța”. Dovezi vii ale luptei sacre cu balaurul pot fi văzute, conform credințelor populare, în aparența de vârf tăiat a muntelui Retezat, în piatra din mijlocul Dunării în care a rămas fixat Iovan în urma blestemului fetei sălbatice și în brazda pe care șarpele îngrozit de apariția eroului a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țară s-o afla,/ S-o afla, s-o adevăra,/ Că pe șarpe să-l o-moare?/ Nimeni în țară nu s-afla,/ Nu s-afla, nu se-adevăra,/ Numai Ion bun voinic” (Proieni) Șarpele este aici mai aproape de arhetipul balaurului ca simbol demonic, decât de motivul înghițirii. Tiparul inițiatic este asemănător înfruntării dintre bine și rău din imaginarul creștin, flăcăul apărând ca un „substitut” al Sfântului Gheorghe sau al Arhanghelului Mihail, un argument în sprijinul acestei idei fiind „dalba cruce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se-n-vârtej ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de voinici,/ Pe la hori de fete mari.” Despre steagul dacic s-a observat că asociază șarpele cu principiul răului, sugestie evidentă în numele stindardului, draco7m. Dacă acceptăm opinia lui D. Berciu, conform căreia „balaurul dacic nu poate fi pus în legătură decât cu cultul strămoșilor”, rezultă că orice confruntare cu răul are nevoie de o dominație totemică, pentru a fi fastă. Omorând întruchiparea haosului și substituindu-se în creator, eroul revine în spațiul social
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dimensiunile stratificate. Mama devine un adevărat modelator invers al traseului inițiatic, prin gestul eronat înfăptuit pentru copilul său. „Dar hoața de împărăteasă ceși face ea planu ca să arză trei zâle și trei nopțî cuptoru șî să-i bage cămășuiala de balaur în cuptori. Așa a făcut. Trei zâle și trei nopțî a ars cuptoru, a patra noapte i-a băgat cămășuiala de balaur în coptori. Când, el dimineața, să intre în cămășuiala lui de balaur, iacătă nu e. A văzut un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ceși face ea planu ca să arză trei zâle și trei nopțî cuptoru șî să-i bage cămășuiala de balaur în cuptori. Așa a făcut. Trei zâle și trei nopțî a ars cuptoru, a patra noapte i-a băgat cămășuiala de balaur în coptori. Când, el dimineața, să intre în cămășuiala lui de balaur, iacătă nu e. A văzut un miros, da’ cămășuiala nicăiri. - Vai, - zâce - scumpa mea, mă-ta ț-a mâncat norocu, - zâce” (Boișoara - Vâlcea). Ieșirea de sub dominația figurii materne
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șî să-i bage cămășuiala de balaur în cuptori. Așa a făcut. Trei zâle și trei nopțî a ars cuptoru, a patra noapte i-a băgat cămășuiala de balaur în coptori. Când, el dimineața, să intre în cămășuiala lui de balaur, iacătă nu e. A văzut un miros, da’ cămășuiala nicăiri. - Vai, - zâce - scumpa mea, mă-ta ț-a mâncat norocu, - zâce” (Boișoara - Vâlcea). Ieșirea de sub dominația figurii materne este redată în mod sugestiv prin replica soțului balaur, norocul fiind o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cămășuiala lui de balaur, iacătă nu e. A văzut un miros, da’ cămășuiala nicăiri. - Vai, - zâce - scumpa mea, mă-ta ț-a mâncat norocu, - zâce” (Boișoara - Vâlcea). Ieșirea de sub dominația figurii materne este redată în mod sugestiv prin replica soțului balaur, norocul fiind o coordonată a contingentului din care fata este forțată să plece acum. Instanța epică amendează intențiile nefaste ale mamei împărătese printr-un apelativ circumscris fenomenalului. A fi hoț înseamnă a înșela regulile și vigilența mundană, ceea ce presupune o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
testeze limitele neofiților: „Atunci craiul, vrând s-o ispitească de e tare de înger, încălică pe mârțoagă, luă pielea unui urs vânat la tinerețe”. Prada răpusă se schimbă apoi, dacă fetei mijlocii i se arată în chip de lup, pielea balaurului este cea potrivită pentru viteaza mezină. Este limpede că împăratul însuși este un draconocton ce încearcă să își asigure o descendență eroică și pune în scenă, asemenea bătrânilor din triburile aborigene, un simulacru al confruntării mitice. Ierarhia pe care se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
podul de aramă de ipostaza likantropică a tatălui, în timp ce mezina învățată este testată de două ori: mai întâi la podul de argint unde i se arată un leu și apoi la podul de aur, unde tatăl aduce bestia supremă: un balaur cu 12 capete. Aici, împăratul nu mai îmbracă doar forma monstruoasă, ci devine una cu fiara reprezentată, dovadă a accesului total pe care l-a câștigat asupra dimensiunii sacre, căreia îi este consubstanțial și o poate părăsi după voie: „...dîndu-se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
până la 24 și imaginea calului înaripat, ce amintește de arhetipul lui Pegas, circumscrie perechea în plan uranian. Aura lui solară, specifică întemeietorului, anulează prin simpla apariție maleficul: „Când trecu prin prăpastie ca să iasă pe tărâmul ăllalt, nu mai văzu nici balauri, nici vro jiganie, că toate s-ascunseseră de lumina ce revărsa calul cu soarele-n piept și cu luna-n spate”. Aici calul este sinonim cu lumina ordonatoare ce smulge infernalului spații noi, încărcate de puteri magice. O ipostază acvatică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aspect jalnic, cu tot ce se putea, spre a le ușura chinul. Femeile aduceau la șosea apă, alimente și ofereau cazare peste noapte. După capitularea Poloniei și împărțirea ei între Germania și Uniunea Sovietică, vecinul nostru din partea vestică a devenit “Balaurul Roșu“. Toate aceste evenimente au tulburat simțitor viața și liniștea localnicilor. În primăvara anului 1940, în zona comunei s-au desfășurat manevre militare, iar încorporarea bărbaților până la 50 de ani a stârnit o profundă îngrijorare. Spre sfârștul lunii iunie 1940
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
lui I.I.C. Brătianu. Dinastie ereditară! De aci înainte se știe cum a procedat: întruniri publice prezidate de dânsul, în care oratorul numea pe unchiul său Smintilă Brătianu, fără ca el să protesteze. Altundeva, deasupra scaunului lui era un mare afiș: Vintilă balaurul străpuns de lancea Sf. George Brătianu! Proclamații și afișe în toată țara, în Ardeal le-am văzut cu cele trei portrete: I.C. Brătianu, I.I.C. Brătianu și George I. Brătianu și dându-se continuatorul celor doi mari oameni de stat, pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ar îngrozi pe copii, ar trebui să încercăm să vedem cum, prin întreaga să construcție, basmul educa spiritul curajului și arată că binele învinge întotdeauna. Făt-Frumos îl învinge întotdeauna pe zmeul zmeilor, ca și feciorul de împărat, care taie capetele balaurului. Toate acestea descind în subconștientul ascultătorului, și acolo se transformă într-o substanță care-1 susține pe om mai târziu în viață și-i da puterea de a nu se dă bătut, nici când se află în cel mai mare impas
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
privi pe dânșii precum și minunele ce ne-nconjurau. De ce ne suiam, de ce vederea se întindea asupra Alpilor mai largă, mai impunătoare; dar, odată ajunși sus, ne-am pomenit acoperiți de un nour negru și posomorât care a venit ca un balaur asupra noastră și ne-a închis vederile din toate părțile, de mai nu ne puteam distinge între noi. Apoi nourul a trecut lăsând pe mantalele noastre o pătură subțire de țurțuri de gheață; am întrevăzut câteva minute albastrul ceriului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu cap de vacă ținând între coarne discul solar devine Sekhet, leoaica feroce, când Seth (demonul acvatic ai cărui urmași iau forma crocodililor) îl ucide pe Osiris. în Biblie, mesajul e similar: Iisus a călcat capul șarpelui și a răpus balaurul. Ipostaza ofidiană care oripilează, balaurul din folclorul românesc, ce primește conotații meteorologice terifiante ( simbolismul furtunii), demonii din Tehom, Leviatanul, amplifică reacția adversă din mediul de receptare ortodox. Tot astfel, domnitorii români realizau o resurecție politică urmată de o renaștere spirituală
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]